Ne putem schimba trecutul?

Când am tradus mesajul de la Arcturieni cu întinderea și îndoirea timpului, mi-am amintit de ceva ce am făcut nu cu foarte multă vreme în urmă, un an sau doi, când am ales să-mi schimb trecutul. De fapt, ceea ce am schimbat a fost percepția mea asupra a ceea ce am experimentat cândva în trecut, în această viață, și care rămăsese în amintirea mea ca realitatea mea de atunci. O realitate care îmi afecta realitatea prezentă. Și pentru că nu voiam să-mi afecteze și realitatea viitoare, am ales să ”fac ordine în trecut” schimbându-mi percepția asupra lui.

Cum am făcut-o eu ... 

Ei bine, se poate face asta? DA!!! Se poate face!

Am ales acele experiențe care m-au afectat cel mai mult pentru că mi-au atins exact acele corzi emoționale pe care trebuiau să mi le atingă și să le facă să vibreze atât de puternic încât să nu le mai pot ”întoarce spatele”, ci să le privesc în ochi și să le rezolv, nu să le îngrop, din nou, atât de adânc încât să uit de ele. 

Pentru că știam foarte bine care sunt acele situații și emoții, am decis să le iau pe rând și să vindec acea emoție/sentiment/stare odată pentru totdeauna. Când vindecăm o emoție/percepție, ea se vindecă, sau o eliberăm noi, în toate situațiile în care a fost prezentă, în care am experimentat-o, DACĂ așa DECIDEM NOI. 

Când alegem CE vrem să vindecăm/eliberăm este nevoie să menționăm că o vindecăm în toate situațiile și sub toate formele sub care ea s-a manifestat. 

Așa că, am ales emoția/starea/sentimentul și am intrat în meditație conectându-mă la o situație în care acea emoție s-a manifestat foarte puternic. DAR, m-am conectat din poziția observatorului, nu a ”actriței principale”. Era nevoie să văd situația dintr-o altă perspectivă ca să văd unde pot interveni în schimbarea percepției mele, din punct de vedere emoțional în primul rând.  

Mai trebuie să fac o mențiune că cele mai profunde emoții/sentimente/stări conflictuale le experimentăm în relațiile cu cei apropiați nouă, familia în general, pentru că nu suntem întâmplător angajați în nicio relație, cu atât mai mult în cele atât de apropiate. 

Schimbând poziția din care am abordat/privit situația la care mă conectasem, am înțeles că, dincolo de orice altceva, percepția mea asupra acelui moment/experimentare nu venea exclusiv din energetica acelui moment, ci dintr-o zonă gri a emoționalului meu. 

Să nu o lungesc prea mult, am căutat să văd cum aș fi reacționat dacă nu exista acea zonă gri din emoționalul meu. Destul de simplu: nu aș fi căzut în prăpastia emoțională în care am căzut. Poate m-ar fi deranjat, dar nu m-ar fi dat peste cap și, sigur, nu aș fi reacționat așa cum am făcut-o. 

Am ”ecranat”, făcut abstracție de acea zonă gri, și am ales o altă reacție din partea mea la acea situație. Dacă n-a funcționat din prima, pentru că situația respectivă nu era o premieră, probabil venea de atât de departe, din alte vieți, încât nu avea niciun rost să-i caut sursa, am repetat procesul de atâtea ori câte a fost nevoie ca, într-un ”final de uvertură”, să simt că nu mai simt acea emoție, ci ceva cu totul diferit: înțelegere, compasiune, iubire și chiar bucurie. 

Așa că, am făcut acest lucru cu FIECARE emoție/sentiment/stare care aveau legătură cu ”zona gri” a emoționalului și mentalului meu. 

Fiecare dintre noi ne avem propriul ”coș de gunoi”. Așa cum computerele își au acel ”Recycle Bin”. La acel ”coș de gunoi” doar noi avem acces și numai noi îl putem ”goli”. Sau, restaura o anumită experiență. Dar, noi nu avem acel ”șterge” așa cum îl au computerele. Noi avem doar ”Restaurare” și ”Rezolvare”. La noi ”Rezolvarea” este ”Șterge”. 

Și, încă o mențiune, de final: până când nu avem un ”Coș de gunoi” suficient de gol ca să putem avansa pe calea noastră, nu o vom face. ”Ne trage în jos” și nu ne putem ridica suficient ”de sus” ca să ”ne luăm zborul”. 

O zi minunată nouă tuturor!

 

Munay - Calea Iubirii 

Monica Poka  

 

Dragi cititori, unele dintre materialele pe care le traduc sunt contracost și trebuie să plătesc pentru ele. Mi-ar fi de mare ajutor dacă m-ați susține în acest efort financiar cu o donație, atât cât simțiți fiecare, folosind butonul ”Donate” de pe blog sau dând click aici. Vă mulțumesc!