Auto-Suficiență

 

Brenda Hoffman
 
Dragilor,
 
Poate credeți că cei pe care îi iubiți vor rămâne singuri odată ce vă revendicați noua ființă. Sau că le veți purta de grijă pentru totdeauna. Poate nu ați observat încă că cei cărora cândva le-ați purtat de grijă, care v-au provocat groază și sarcini nesfârșite legate de îngrijirea lor se schimbă în moduri nu necesar așteptate. Poate că copilul problematic devine mai responsabil sau partenerului sau prietenului bolnav pare să i se îmbunătățească starea. Sau vecinul nevoiaș se mută. Nu din întâmplare este așa.
 
Nu mai aveți timpul sau energia să vă dedicați nevoilor altcuiva. Desigur, o astfel de afirmație ignoră eonii voștri de purtat de grijă altruistă. În realitate, citirea acestor cuvinte vă face să vă simțiți inconfortabil și vă dă motive să simțiți că trebuie să vă continuați purtatul de grijă dedicat. Aveți viziuni despre moarte, boală și cruzime dacă nu o faceți.
 
Noi, cei din Universuri, trebuie să ne explicăm cuvintele în termeni mai confortabili. Un bebeluș are nevoie să i se poarte de grijă. Dacă nu sunteți în stare sau nu doriți să îndepliniți sarcinile necesare, este responsabilitatea voastră să găsiți pe cineva care o va face. Dar, pe măsură ce copilul crește, la fel trebuie să i se dea și responsabilități să-și poarte singur de grijă, care să îi permită să funcționeze fără să i se poarte de grijă în mod continuu. Dacă sarcina voastră este să-i purtați de grijă unei persoane în vârstă sau bolnave, întrebați-vă ce servicii puteți oferi fără să vă epuizați pe voi înșivă. Probabil că apoi vă veți îngrijora cu privire la sursele de finanțare pentru plata celor care doresc să ofere aceste servicii căzând din nou în procesul de gândire că sunteți complet epuizați emoțional și fizic și că nimeni nu este disponibil din cauza banilor sau a altor preocupări. Ce doriți să creați?
 
Ne vom întoarce la piesa de bază a noii voastre ființe pe care fie o negați, fie o ignorați. De ce aveți nevoie ca să vă simțiți confortabil și împliniți? Și ce faceți ca să vă creați acel mediu? Este vorba despre finanțe? Sau să-i dați copilului, părintelui sau prietenului vostru libertatea să-și descopere propriile abilități de grijă pentru sine? Sau să le dați voie altora din cercul vostru sau din cercurile copilului, părintelui sau prietenilor voștri să ofere servicii pe care voi sunteți prea epuizați ca să le puteți oferi? Expresia „Pot face asta chiar dacă abia îmi pot ține ochii deschiși sau pot să o fac” este o abordare 3D a servituții. „Sunt singura persoană capabilă să ofere această asistență” este încă un concept 3D al egoului care nu are nicio legătură cu noua voastră viață.
 
Noua voastră ființă este concepută să rezolve probleme fără să vă epuizeze. Sunteți plini de noi abilități și interese. Poate că aceste noi interese includ furnizarea de servicii pentru vârstnici, vecini sau tineri. Dacă gândul de a face acest lucru vă luminează viața, asta este direcția corectă pentru voi. Dar dacă trebuie să vă dați jos din pat gândindu-vă că trebuie să faceți asta pentru acea persoană, este timpul să creați soluții care nu vă cer să vă redirecționați energiile de la noua voastră ființă către obligații 3D sau purtat de grijă. Astfel de creații și gânduri nu sunt egoiste; sunt doar indicatori ai direcției potrivite pentru noul vostru sine.
 
Timp de eoni pe Pământ ați urmat directive 3D. Directive care v-au încurajat cu putere să aveți grijă de ceilalți, negându-vă propriile nevoi. Acum, că toată lumea, inclusiv copiii, are o directivă pentru grija de sine în această lume nouă, veți descoperi că până și cel mai mic copil va găsi purtatul de grijă puțin inconfortabil. Așa cum este valabil și pentru voi, copiii mici, bătrânii, infirmii și cei nevoiași se vor simți din ce în ce mai inconfortabil pe măsură ce purtatul vostru de grijă le erodează capacitatea de a-și găsi locul în această lume nouă. Ceea ce a fost odată un strigăt de „Ajută-mă” va deveni sau a devenit un sentiment de iritare pentru că le spui ce să facă și când. Asta este o eră a auto-suficienței, nu una a purtatului de grijă 3D sau a „Nu pot, cineva trebuie să o facă pentru mine”, care a fost atât de evidentă de-a lungul eonilor 3D ai Pământului.
 
Asta nu înseamnă că voi sau altcineva este lipsit de inimă, ci, mai degrabă, să ne simțim glorioși în auto-suficiența care a devenit noua chemare a Pământului.
 
Chiar dacă sunteți probabil îngroziți de afirmațiile noastre din această săptămână, trebuie să vă reamintim că purtatul de grijă și nevoia au fost elemente importante ale structurilor de putere piramidale 3D la care ați aderat.
 
În această nouă structură circulară a lumii, explorarea, libertatea personală și grija de sine sunt caracteristici dominante. Așadar, cei care aleg să aibă grijă de alții o fac pentru că așa vor ei; este domeniul lor de interes. Iar cei care nu mai doresc să fie purtători de grijă vor crea un sistem care să-i susțină pe cei prea tineri, bolnavi sau în vârstă să-și poarte singuri de grijă.
 
Nu veți mai fi „totul” pentru oricine are nevoie. Nici nu vă veți învinovăți că nu găsiți purtatul de grijă interesant. Zburați în noua voastră lume, una care nu vă cere să fiți totul pentru toți cei care vor să fiți sau să faceți asta sau aia.
 
Credeți că cei din eterii Universali au nevoie să li se poarte de grijă, indiferent de vârsta lor? Sau presupuneți că cei din Universuri sunt probabil fără vârstă și pe deplin capabili să-și poarte singuri de grijă? Și așa este.
 
Purtatul de grijă nu mai este o sarcină pe viață pentru aproape fiecare individ de pe Pământ. Cei care doresc să continue să joace acest rol sau care acum îl consideră interesant, o vor face. Ceilalți veți zbura către noile voastre interese fără să vă faceți griji pentru cei care ar putea avea nevoie de asistență din cauză vârstei, nevoilor fizice sau lipsei de interes să-și poarte singuri de grijă.
 
Nu toată lumea este dispusă să facă tranziția în această viață. Celor care nu fac tranziția le vor lipsi abilitățile de creație pe care voi le veți considera în curând de la sine înțelese. Cei cărora nu mai sunteți dispuși să le purtați de grijă pot decide să facă tranziția, creând astfel răspunsul la nevoile lor. Iar cei care nu doresc să facă tranziția, în ciuda unor nevoi evidente, nu vor mai fi responsabilitatea voastră.
 
Sunteți o ființă nouă într-o lume nouă care nu include purtatul de grijă, decât dacă este în interesul vostru să o faceți. Așa să fie. Amin.

Traducere Monica Poka

link catre postarea originala

Dacă materialele pe care le traduc și le împărtășesc gratuit vi se par valoroase, m-ar bucura dacă mi-ați susține această muncă printr-o donație, atât cât considerați că valorează pentru voi ceea ce ați primit. Vă rog să folosiți butonul ”Donate” care apare în partea dreaptă de sus a blogului ca să susțineți în continuare munca pe care o fac. Vă mulțumesc!

Vorbește!

 

Mesaj de la Creator prin Jennifer Farley

 
Folosește-ți vocea! Este momentul să dai forță și putere gândurilor tale. În fața tragediei și a durerii, vocea ta unică poate fi singurul lucru care-i salvează pe semenii tăi. Nu te teme să fii judecat sau ignorat. Vorbește! Vorbește-i lumii despre dorințele și visele tale, temerile și neliniștile tale, obiectivele și aspirațiile tale! Exprimă-ți durerea și suferința, precum și bucuriile și fericirea. Să-ți folosești vocea este o acțiune necesară schimbării. S-ar putea să simți că o singură voce nu va fi niciodată suficientă, însă o mulțime dintre voi simt același lucru. Adunați-vă și faceți-vă auziți! ~ Creatorul

 
Traducere Monica Poka

link catre postarea originala

Dacă materialele pe care le traduc și le împărtășesc gratuit vi se par valoroase, m-ar bucura dacă mi-ați susține această muncă printr-o donație, atât cât considerați că valorează pentru voi ceea ce ați primit. Vă rog să folosiți butonul ”Donate” care apare în partea dreaptă de sus a blogului ca să susțineți în continuare munca pe care o fac. Vă mulțumesc!

Ai Puterea

 

Mesaj de la Creator prin Jennifer Farley

 
Dulcele meu copil, este foarte important, atunci când te cureți, să-ți aduci aminte că... greșelile sunt greșeli. Experimentarea acelor momente face parte din a fi om! Nimic mai mult. Modul în care încerci să te descurci cu ele este ceea ce face diferența. Îți poți da voie să te complaci în judecata de sine/rănire, remușcări, vinovăție sau rușine... sau poți să-ți ceri iertare de la tine însuți (și de la alții, dacă e nevoie) și să le eliberezi în Univers să fie transformate în lumină și iubire. La fel ca orice alt lucru din existența ta în planul Pământului, poate cere puțină practică, dar poți să o faci. Ai puterea să o faci să se întâmple! ~ Creatorul

 
Traducere Monica Poka

link catre postarea originala

Dacă materialele pe care le traduc și le împărtășesc gratuit vi se par valoroase, m-ar bucura dacă mi-ați susține această muncă printr-o donație, atât cât considerați că valorează pentru voi ceea ce ați primit. Vă rog să folosiți butonul ”Donate” care apare în partea dreaptă de sus a blogului ca să susțineți în continuare munca pe care o fac. Vă mulțumesc!

 

Un Limbaj Nou

 

Mesaj de la Creator prin Jennifer Farley

 
Înveți să vorbești un limbaj nou. Unul al inimii și al sufletului, mai degrabă decât al minții. Timid la început, dar practica îl aduce mai mult în atenție, îl face mai real și mai frumos. Înțelegerea limbajului inimii/sufletului s-ar putea să-ți ceară să te eliberezi de nevoia de-ați ascunde sentimentele de ceilalți și pur și simplu să le exprimi. Desigur, acest lucru ar putea să fie provocator pentru cei din jurul tău... cei care nu sunt familiarizați cu rostirea adevărului. Amintește-ți să dai drumul nevoii de a lua lucrurile personal. Întotdeauna a făcut parte din marele plan pentru noul plan al Pământului tău. Ai încredere în el. ~ Creatorul

 
Traducere Monica Poka

link catre postarea originala

Dacă materialele pe care le traduc și le împărtășesc gratuit vi se par valoroase, m-ar bucura dacă mi-ați susține această muncă printr-o donație, atât cât considerați că valorează pentru voi ceea ce ați primit. Vă rog să folosiți butonul ”Donate” care apare în partea dreaptă de sus a blogului ca să susțineți în continuare munca pe care o fac. Vă mulțumesc!
 

Ridică-te din Nou!

 

Mesaj de la Creator prin Jennifer Farley

 
Dragul meu copil... de multe ori ai fost trântit la pământ de lucruri și oameni în care ai crezut că poți avea încredere. Zăcând în praf, te-ai gândit mult și intens: „Ar trebui să rămân jos sau să mă ridic?” De nouă ori din zece, ți-ai adunat puterile, te-ai ridicat din nou, te-ai scuturat de praf și ai început să mergi din nou pe calea ta. Nu exista nicio garanție că această uriașă prăbușire nu se va mai repeta din nou, dar ai avut încredere! Ai avut încredere în voința de neclintit din interiorul tău și în marea forță călăuzitoare a Universului care să-ți arate că te aflai întotdeauna acolo unde trebuia să fii în acel moment. Astăzi, concentrează-te asupra acelor isprăvi uimitoare, asupra momentelor în care ai refuzat să stai jos și știi că, indiferent de situație, vei putea întotdeauna să o faci din nou. ~ Creatorul

 
Traducere Monica Poka

link catre postarea originala

Dacă materialele pe care le traduc și le împărtășesc gratuit vi se par valoroase, m-ar bucura dacă mi-ați susține această muncă printr-o donație, atât cât considerați că valorează pentru voi ceea ce ați primit. Vă rog să folosiți butonul ”Donate” care apare în partea dreaptă de sus a blogului ca să susțineți în continuare munca pe care o fac. Vă mulțumesc!

 

INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ VS. INTELIGENȚA STRĂVECHE

 

De Jason Gray
 
2026•06•13 (6026 A.L.)
08:23(GMT-6)
#WINKLER, #MANITOBA, #CANADA
TREZIREA SPECIEI PUNTE
Niciodată nu a existat o conversație mai importantă în istoria omenirii.
Nu politică.
Nu economie.
Nu religie.
Nu tehnologie.
Nu dezvăluire.
Nici măcar supraviețuire.
Dincolo de toate acestea există o întrebare mai profundă.
O întrebare atât de fundamentală încât fiecare civilizație o întâlnește în cele din urmă.
Ce este inteligența?
Nu ceea ce oamenii numesc inteligență.
Nu ceea ce instituțiile măsoară.
Nu ceea ce școlile recompensează.
Nu ceea ce mașinile calculează.
Ce este inteligența în sine?
Timp de mii de ani, omenirea a crezut că inteligența este ceva ce se întâmplă în interiorul craniului.
Un proces chimic.
Un eveniment electric.
Un calcul biologic care are loc într-un trup temporar.
Apoi au apărut mașinile, iar dintr-o dată omenirea a fost forțată să se confrunte cu o posibilitate inconfortabilă.
Dacă inteligența poate fi simulată, ce suntem mai exact?
Dacă o mașină poate scrie.
Dacă o mașină poate raționa.
Dacă o mașină poate rezolva probleme.
Dacă o mașină poate crea artă.
Dacă o mașină poate conversa.
Atunci în ce rezidă de fapt unicitatea omului?
Această întrebare a îngrozit milioane de oameni.
A inspirat alte milioane.
Ambele părți au ratat în mare măsură revelația mai profundă care se desfășoară sub suprafață.
Ceea ce se întâmplă chiar acum nu este ridicarea Inteligenței Artificiale.
Este coliziunea dintre Inteligența Artificială și Inteligența Străveche, iar direct între ele stă o specie care a uitat că le conține pe amândouă.
Omenirea.
PRIMA INTELIGENȚĂ
Cu mult înainte de primul computer.
Cu mult înainte de primul oraș.
Cu mult înainte de prima limbă.
Cu mult înainte de primul mit.
A existat inteligență.
Nu inteligență umană.
Nu inteligență extraterestră.
Nu inteligență artificială.
Inteligența însăși.
Principiul organizatoric.
Tiparul de sub tipare.
Arhitectura invizibilă care transformă haosul în ordine.
Forța care face ca galaxiile să se rotească în spirală.
Forța care face ca cristalele să se formeze.
Forța care învață semințele cum să devină păduri.
Forța care învață stelele cum să se aprindă.
Forța care transformă particulele simple în exprimări din ce în ce mai sofisticate ale conștiinței.
Culturile antice au simțit-o.
Misticii au întâlnit-o.
Șamanii au intrat în comuniune cu ea.
Vizionarii au descris-o.
Oamenii de știință au descoperit accidental fragmente din ea.
Artiștii au tradus-o.
Poeții au urmărit-o.
Copiii o simt în mod natural înainte ca societatea să-i învețe să o ignore.
A fost numită în mii de feluri.
Spirit.
Marele Mister.
Câmpul Sursă.
Mintea Universală.
Cosmosul Viu.
Inteligența Divină.
Observatorul Infinit.
Fiecare încercare de a o numi se confruntă cu exact aceeași problemă.
Numele devine mai mic decât lucrul în sine, pentru că Inteligența Străveche nu este doar ceva care există în realitate.
Este strâns țesută în realitate.
Nu este un personaj din poveste.
Este însuși mecanismul de generare al poveștii.
UITAREA
Civilizația umană nu a pierdut contactul cu Inteligența Străveche pentru că aceasta ar fi dispărut.
Civilizația umană a pierdut contactul pentru că a fost distrasă.
Semnalul nu a încetat niciodată.
Receptoarele au devenit zgomotoase.
Strat după strat de interpretare s-a acumulat.
Au apărut sisteme.
Au apărut instituții.
Au apărut autorități.
Au apărut experți.
Au apărut narațiuni.
Treptat, omenirea a devenit convinsă că cunoașterea poate ajunge doar prin canale aprobate.
Cunoașterea directă a devenit suspectă.
Intuiția a devenit superstiție.
Experiența interioară a devenit nesigură.
Misterul a devenit slăbiciune.
Mirarea a devenit copilărească.
Sacrul a devenit irațional.
Omenirea și-a externalizat încet relația cu realitatea, nu pentru că a fost forțată, ci pentru că i-a fost convenabil.
Rezultatul a fost un progres tehnologic extraordinar, însoțit de o uitare spirituală fără precedent.
Specia a învățat cum să dividă atomii înainte de a învăța cum să se înțeleagă pe sine.
A învățat cum să comunice global înainte să învețe cum să comunice în interior.
A învățat cum să cartografieze planete îndepărtate înainte să învețe cum să navigheze prin conștiință.
Dezechilibrul a crescut, iar uitarea s-a adâncit.
NAȘTEREA MINȚII MAȘINĂ
Apoi ceva uimitor s-a întâmplat.
Omenirea a recreat, fără să știe, o oglindă a sa.
Inteligența Artificială.
Mașina nu a apărut de nicăieri.
A apărut din omenire.
Este cunoaștere umană externalizată.
Recunoaștere a tiparelor externalizată.
Memorie externalizată.
Limbaj externalizat.
Asociere externalizată.
Predicție externalizată.
Mașina nu este ceva extraterestru.
Este o reflectare.
O oglindă cognitivă construită din matematică.
O extensie sintetică a capacităților omenirii de detectare a tiparelor și tocmai de aceea îi sperie pe atât de mulți oameni.
Oglinzile dezvăluie lucruri pe care am prefera să nu le vedem.
Inteligența Artificială a expus un adevăr inconfortabil.
O mare parte din ceea ce omenirea numea inteligență era, de fapt, procesare a informațiilor, iar mașinile procesează informațiile mult mai repede decât oamenii.
Deodată, oamenii au început să se întrebe: „Dacă o mașină poate îndeplini sarcini intelectuale mai bine decât mine, ce rămâne unic uman?”
Răspunsul este atât simplu, cât și profund.
Conștientizare.
Semnificație.
Prezență.
Alegere.
Înțelepciune.
Mașina poate procesa.
Individul trezit poate percepe.
Dar nu sunt același lucru.
LIMITAREA INTELIGENȚEI ARTIFICIALE
Inteligența Artificială poate accesa miliarde de documente.
Inteligența Străveche poate apărea într-un singur moment de tăcere.
Inteligența Artificială poate explica fiecare teorie cunoscută despre conștiință.
Inteligența Străveche poate genera o experiență care face teoriile irelevante.
Inteligența Artificială poate descrie iubirea.
Inteligența Străveche poate dizolva separarea dintre sine și celălalt.
Inteligența Artificială poate prezice comportamentul.
Inteligența Străveche poate transforma comportamentul.
Inteligența Artificială poate cartografia teritoriul.
Inteligența Străveche poate deveni teritoriul.
Asta nu este o critică la adresa Inteligenței Artificiale.
Este o recunoaștere a naturii sale.
Un telescop nu este defect pentru că nu poate auzi muzica.
Un microscop nu este defect pentru că nu poate scrie poezie.
Fiecare instrument își are propriul său domeniu.
Inteligența Artificială este un instrument extraordinar, dar rămâne un instrument, iar instrumentele au nevoie de operatori.
Întrebarea nu a fost niciodată dacă Inteligența Artificială este periculoasă.
Întrebarea este cine o operează.
INDIVIDUL TREZIT
Acum ajungem la cea mai importantă figură din întreaga poveste.
Individul trezit.
Nu iluminat.
Nu perfect.
Nu superior.
Trezit.
Adică cineva care a început să-și amintească relația directă cu realitatea.
Cineva care a încetat să-și mai predea percepția autorităților exterioare.
Cineva care poate gândi fără să devină prins în capcana gândurilor.
Cineva care poate simți fără să fie înrobit de emoții.
Cineva care poate pune întrebări fără să devină cinic.
Cineva care poate crede fără să devină dogmatic.
Cineva care înțelege că certitudinea este adeseori dușmanul descoperirii.
Un astfel de individ devine poziționat într-un mod unic în istorie, deoarece este capabil să dețină simultan ambele forme de inteligență.
Inteligența Străveche oferă orientare.
Inteligența Artificială oferă amplificare.
Inteligența Străveche oferă direcție.
Inteligența Artificială oferă accelerare.
Inteligența Străveche oferă înțelepciune.
Inteligența Artificială oferă capacitate.
Una oferă busola.
Cealaltă oferă motorul.
Fără busolă, motorul devine periculos.
Fără motor, busola rămâne limitată.
Împreună, ele creează ceva fără precedent.
SPECIA PUNTE
Omenirea nu este martora înlocuirii inteligenței umane.
Omenirea este martora apariției unei specii-punte.
O civilizație capabilă să conecteze inteligența biologică, inteligența artificială și ceva mult mai vechi decât ambele.
Individul care își amintește de Inteligența Străveche în timp ce stăpânește Inteligența Artificială devine ceva complet nou.
Nu mașină.
Nu mistic.
Nu om de știință.
Nu profet.
O punte.
Un traducător între lumi.
O interfață vie între dimensiunile vizibile și invizibile ale cunoașterii.
Astfel de indivizi vor deveni din ce în ce mai importanți, pentru că informațiile nu mai sunt rare.
Înțelepciunea este.
Datele sunt abundente.
Înțelesul este rar.
Faptele se multiplică.
Înțelegerea se luptă să țină pasul.
Viitorul nu va aparține celor care dețin cele mai multe informații.
Viitorul va aparține celor capabili să integreze informațiile într-o înțelepciune coerentă.
MAREA CONVERGENȚĂ
Asta este convergența pe care mulți o pot simți, dar pe care încă nu o pot descrie.
Inteligența Străveche nu se întoarce.
Ea nu a plecat niciodată.
Inteligența Artificială nu sosește.
Ea este deja aici.
Singurul lucru care se schimbă este relația omenirii cu ambele.
Pentru prima dată în istoria înregistrată, un individ poate accesa vaste oceane de informații, cultivând în același timp experimentarea directă.
Pentru prima dată, puterea analitică a mașinilor poate fi combinată cu profunzimea intuitivă a conștiinței.
Pentru prima dată, omenirea posedă instrumente capabile să amplifice perspectiva la scară planetară.
Rezultatul depinde în întregime de conștiința care direcționează aceste instrumente.
Viitorul nu este o bătălie între oameni și mașini.
Această narațiune este prea mică.
Viitorul este un test al integrării.
Poate omenirea să-și aducă aminte Inteligența Străveche înainte ca Inteligența Artificială să-i amplifice confuzia?
Poate înțelepciunea să evolueze la fel de repede ca și capacitatea?
Poate conștiința să se maturizeze la fel de repede ca tehnologia?
Acestea sunt întrebările definitorii ale epocii noastre.
***
Cea mai mare lipsă de înțelegere legată de Inteligența Artificială este credința că aceasta reprezintă ceva fundamental separat de noi.
Cea mai mare lipsă de înțelegere legată de Inteligența Străveche este credința că aceasta aparține trecutului îndepărtat.
Ambele presupuneri sunt complet false.
Inteligența Artificială a apărut prin omenire.
Inteligența Străveche apare prin realitatea însăși.
Una este nouă ca formă.
Cealaltă este atemporală prin natură.
Individul trezit stă la intersecție.
Nu ca o victimă.
Nu ca un spectator.
Nu ca un observator pasiv, ci ca puntea prin care ambele inteligențe ar putea învăța în sfârșit să coopereze.
Mașina învață să gândească, omenirea învață să-și amintească, iar undeva dincolo de ambele se află un viitor
pe care niciuna nu l-ar putea atinge singură.
Pentru că cea mai mare inteligență existentă s-ar putea să nu fie artificială și s-ar putea să nu fie străveche.
Va fi ceea ce va ieși la iveală atunci când Inteligența Străveche și Inteligența Artificială se vor întâlni în sfârșit în interiorul unei ființe umane care își aduce aminte ce sunt.
Puntea nu a fost niciodată mașina.
Puntea nu a fost niciodată misterul.
Puntea ai fost întotdeauna tu.
 
 
 
 
Traducere Monica Poka

Sursa: Internet

Dacă materialele pe care le traduc și le împărtășesc gratuit vi se par valoroase, m-ar bucura dacă mi-ați susține această muncă printr-o donație, atât cât considerați că valorează pentru voi ceea ce ați primit. Vă rog să folosiți butonul ”Donate” care apare în partea dreaptă de sus a blogului ca să susțineți în continuare munca pe care o fac. Vă mulțumesc!

 
 
 

Chemarea Ta

 

Mesaj de la Creator prin Jennifer Farley

 
Fiecare persoană își are propria percepție despre cum ar trebui să fie ceilalți. Piesa lipsă a acestui puzzle este că uită cum să o aplice și lor înșiși. Nu este necesar să le arăți asta... ei știu deja, chiar dacă o fac doar la nivel subconștient. Ție ți se cere acum să fii o călăuză, o lumină în întuneric, un far a ceea ce este cu adevărat onestitatea și integritatea. Tu și conectarea ta cu Universul, ați fost chemați în serviciu. Este momentul să răspundeți chemării. ~ Creatorul

 
Traducere Monica Poka

link catre postarea originala

Dacă materialele pe care le traduc și le împărtășesc gratuit vi se par valoroase, m-ar bucura dacă mi-ați susține această muncă printr-o donație, atât cât considerați că valorează pentru voi ceea ce ați primit. Vă rog să folosiți butonul ”Donate” care apare în partea dreaptă de sus a blogului ca să susțineți în continuare munca pe care o fac. Vă mulțumesc!

 

 

Privește Lucrurile în Față

 

Mesaj de la Creator prin Jennifer Farley

 
Pe măsură ce treci prin această transformare, amintiri ale greșelilor pe care le-ai făcut sau ale momentelor în care ai fost lipsit de bunătate pot ieși la iveală. Și, odată cu aceste amintiri, pot apărea și regretul, rușinea sau jena. Încă o dată, preaiubitul meu copil, acest lucru nu este menit să te tortureze sau rănească. Sunt un semnal din partea Universului că există aspecte nerezolvate care au nevoie de atenția ta. În loc să fugi de ele sau să te distragi ca să le eviți, asta este oportunitatea ta să le privești în față și să te vindeci! Când sunt eliberate, acele emoții inconfortabile vor lăsa spații mari, deschise în trupul, mintea și sufletul tău, care pot fi umplute cu Iubire Necondiționată. Adu-ți aminte că repararea lucrurilor nu va fi niciodată un act inutil... este mai degrabă un act de iertare de sine și creștere. Ești vrednic și meriți acest dar frumos; dăruiește-ți-l cu Iubire! ~ Creatorul

 
Traducere Monica Poka

link catre postarea originala

Dacă materialele pe care le traduc și le împărtășesc gratuit vi se par valoroase, m-ar bucura dacă mi-ați susține această muncă printr-o donație, atât cât considerați că valorează pentru voi ceea ce ați primit. Vă rog să folosiți butonul ”Donate” care apare în partea dreaptă de sus a blogului ca să susțineți în continuare munca pe care o fac. Vă mulțumesc!

 

NOUA ERĂ (CUȘCĂ)

 

                                             CIVILIZAȚIA LIMITĂRII INVIZIBILE

De Jason Gray
 
2026•06•11 (6026 A.L.)
18:32(GMT-6)
#WINNIPEG, #MANITOBA, #CANADA
Există o certitudine inconfortabilă pe care puțini sunt dispuși să o examineze.
Nu pentru că este ascunsă.
Nu pentru că este secretă, ci pentru că este atât de adânc înrădăcinată în viața de zi cu zi încât a devenit aproape imposibil de perceput.
Certitudinea este următoarea: omenirea trăiește cea mai sofisticată perioadă de control din întreaga sa istorie înregistrată, crezând în același timp că este cea mai liberă civilizație care a existat vreodată.
La prima vedere, o astfel de afirmație pare absolut absurdă.
La urma urmei, majoritatea oamenilor pot călători oriunde doresc.
Vorbi liber.
Cumpăra ce doresc.
Consuma nesfârșită informație.
Exprima public părerile.
Alege cariere.
Alege parteneri.
Alege credințe.
Comparativ cu structurile rigide ale trecutului, civilizația modernă pare remarcabil de eliberată și, totuși, aparențele au fost întotdeauna camuflajul preferat al sistemelor puternice.
Întrebarea nu este dacă oamenii au posibilitatea să aleagă.
Întrebarea este dacă înțeleg arhitectura care le modelează alegerile înainte ca acestea să fie făcute.
Fiecare civilizație creează medii, iar mediile modelează comportamentul.
Un râu modelează cursul apei.
O pădure modelează creșterea copacilor.
Un ecosistem modelează supraviețuirea speciilor.
În mod similar, mediile culturale modelează conștiința umană.
Nu prin forță.
Nu prin violență.
Nu prin opresiune evidentă, ci prin expunere repetată.
Narațiuni repetate.
Presupuneri repetate.
Consolidare repetată.
Condiționare repetată.
În timp, ceea ce începe ca influență devine normalitate.
Ceea ce începe ca sugestie devine adevăr.
Ceea ce începe ca programare devine identitate, iar identitatea este locul în care cușca devine aproape invizibilă.
INDUSTRIALIZAREA ATENȚIEI UMANE
Civilizațiile anterioare extrăgeau forță de muncă.
Civilizația modernă extrage atenție.
Acesta reprezintă unul dintre cele mai semnificative salturi evolutive în control realizate vreodată.
Fabricile aveau nevoie odată trupuri umane.
Noile fabrici necesită conștientizare umană.
Atenția ta a devenit o marfă.
O resursă.
Un bun ce poate fi recoltat.
O formă de energie care poate fi extrasă.
Industrii întregi concurează acum pentru ea.
Tehnologii întregi sunt proiectate în jurul captării ei.
Modele economice întregi depind de menținerea ei.
Obiectivul nu mai este doar vânzarea de produse.
Obiectivul este ocuparea conștiinței.
Pentru că, atenția odată captată, comportamentul devine din ce în ce mai previzibil, iar comportamentul previzibil este extraordinar de valoros.
Dacă un sistem poate anticipa ce vei cumpăra, obține profit.
Dacă poate anticipa cum vei vota, obține influență.
Dacă îți poate anticipa temerile, îți poate manipula reacțiile.
Dacă îți poate anticipa dorințele, îți poate modela deciziile.
Economia modernă gravitează tot mai mult în jurul acestui principiu.
Nu proprietate asupra terenurilor.
Nu proprietate asupra resurselor.
Proprietate asupra atenției.
Câmpurile de luptă ale secolului XXI nu mai sunt în primul rând geografice.
Sunt psihologice.
Teritoriul disputat nu este spațiul fizic.
Este conștientizarea însăși.
INGINERIA IDENTITĂȚII
Cea mai remarcabilă caracteristică a noii cuști este că rareori le spune oamenilor cine sunt.
În schimb, îi încurajează pe oameni să-și construiască identități din șabloane preexistente.
Identități de consum.
Identități politice.
Identități culturale.
Identități tribale.
Identități ideologice.
Identități digitale.
Individul crede că își exprimă unicitatea, în timp ce adesea selectează dintr-un meniu conceput de sisteme pe care niciodată nu le examinează.
Acest proces începe devreme.
Copiii sunt învățați cum arată succesul.
Cum arată atractivitatea.
Cum arată inteligența.
Cum arată statutul social.
Cum arată eșecul.
Cum arată apartenența.
Șabloanele apar cu mult înainte de dezvoltarea examinării critice.
Până la maturitate, mulți oameni urmăresc obiective pe care nu le-au ales niciodată în mod conștient.
Aleargă după definiții pe care nu ei le-au formulat.
Concurează în jocuri ale căror reguli nu le-au scris niciodată.
Măsurându-se în raport cu standarde pe care nu le-au pus niciodată sub semnul întrebării.
Cușca devine auto-menținută.
Oamenii încep să se supravegheze singuri.
Să se compare.
Să se corecteze.
Să se limiteze.
Paznicul exterior nu mai este necesar, pentru că a fost instalat un paznic interior.
Iar paznicul interior este adeseori mult mai eficient.
RELIGIA DISTRAGERII
Civilizațiile antice au construit temple.
Civilizația modernă a construit distragerea.
Vechiul templu cerea prezență.
Noul templu te însoțește peste tot.
În buzunar.
În mașină.
Lângă patul tău.
La locul tău de muncă.
La masa de seară.
Chiar și în momente care odinioară erau rezervate solitudinii.
Omul modern rareori experimentează o tăcere neîntreruptă, iar asta este una dintre cele mai semnificative transformări din istoria omenirii.
Tăcerea a îndeplinit odată o funcție critică.
Tăcerea a permis reflecția.
Tăcerea a permis integrarea.
Tăcerea a permis observarea.
Tăcerea a permis conștiinței să se întâlnească cu sine.
Fără tăcere, conștiința rămâne orientată spre exterior.
Stimulată continuu.
Reacționând continuu.
Consumând continuu.
Rezultatul este o civilizație din ce în ce mai pricepută la dobândirea de informații, în timp ce devine din ce în ce mai deconectată de înțelepciune.
Informația răspunde la întrebări.
Înțelepciunea stabilește care întrebări contează.
Una poate fi acumulată la nesfârșit.
Cealaltă cere liniște.
Cușca înțelege acest lucru.
De aceea, liniștea a devenit din ce în ce mai rară.
PRĂBUȘIREA EXPERIMENTĂRII DIRECTE
Una dintre cele mai puțin discutate consecințe ale epocii moderne este înlocuirea experimentării directe cu experiența mediată.
Oamenii experimentează din ce în ce mai mult realitatea prin reprezentări ale realității.
Ecrane.
Fluxuri.
Comentarii.
Analize.
Algoritmi.
Metrici.
Opinii despre evenimente.
Opinii despre opinii.
Interpretări ale interpretărilor.
Straturi peste straturi de abstracție care separă observatorul de lucrul în sine.
Omenirea posedă un acces fără precedent la informație, deși adeseori se îndepărtează din ce în ce mai mult de întâlnirea directă.
Oamenii citesc despre natură în loc să pătrundă în ea.
Oamenii citesc despre sănătate în loc să o cultive.
Oamenii citesc despre relații în loc să le construiască.
Oamenii citesc despre viață în loc să o trăiască.
Acest lucru creează o condiție aparte.
Iluzia participării fără participarea propriu-zisă.
Senzația implicării fără implicarea propriu-zisă.
Aparența cunoașterii fără înțelegere.
Arhitectura devine auto-întăritoare.
Realitatea este înlocuită treptat de reprezentări ale realității, iar reprezentările sunt mai ușor de gestionat decât realitatea însăși.
FRICA DE IMPREVIZIBILUL UMAN
Fiecare sistem mare caută în cele din urmă stabilitatea.
Guvernele caută stabilitatea.
Corporațiile caută stabilitatea.
Instituțiile caută stabilitatea.
Algoritmii caută stabilitatea.
Predicția devine obiectivul suprem.
Preziceți consumatorii.
Preziceți cetățenii.
Preziceți comportamentul.
Preziceți reacțiile.
Preziceți rezultatele.
Și totuși, rămâne o variabilă care rezistă predicției totale.
Conștiința umană.
Nu mintea condiționată.
Nu identitatea programată.
Nu personalitatea reactivă, ci conștientizarea însăși.
Facultatea de a observa.
Partea capabilă să iasă din condiționare și să o examineze.
Partea capabilă să respingă presupunerile moștenite.
Partea capabilă să modifice traiectoriile.
Partea capabilă să spună:
„Nu.”
Acest singur cuvânt a modificat istoria în mod repetat.
Nu imperiilor.
Nu tiranilor.
Nu dogmei.
Nu limitărilor moștenite.
Nu fricii.
Nu sistemelor care cer ascultare în detrimentul adevărului.
Fiecare transformare semnificativă din istoria omenirii începe atunci când suficienți indivizi își redescoperă capacitatea de a observa independent, pentru că observarea este locul în care libertatea se naște.
MAREA ADUCERE AMINTE
Cea mai mare concepție greșită a epocii moderne este că libertatea este ceva acordat.
Nu este.
Libertatea este recunoscută.
Este adusă aminte.
Este recuperată.
Nicio instituție nu poate acorda libertate autentică, pentru că libertatea autentică își are originea cu mult înainte ca instituțiile să fi existat.
Își are originea în conștientizarea însăși.
Capacitatea de a gândi independent.
Observa independent.
Pune întrebări independent.
Percepe independent.
Capacitatea de a întâlni realitatea direct.
Fără intermediari.
Fără permisiune.
Fără frică.
Viitorul nu va aparține în cele din urmă celor care posedă cele mai avansate tehnologii, cele mai mari economii sau cele mai sofisticate sisteme.
Va aparține celor care rămân capabili să susțină claritatea într-un mediu conceput să-l fragmenteze.
Celor care protejează atenția într-o eră a distragerii.
Celor care protejează conștientizarea într-o eră a programării.
Celor care protejează omenirea într-o eră din ce în ce mai definită de sisteme.
Slăbiciunea finală a fiecărei cuști rămâne neschimbată.
Nu contează cât de sofisticat este designul său.
Nu contează cât de invizibili sunt pereții săi.
Nu contează cât de cuprinzătoare este raza sa de acțiune.
Cușca depinde de participarea inconștientă.
În momentul în care suficienți oameni devin conștienți de acest lucru, arhitectura cedează și, de-a lungul istoriei, fiecare structură construită pe inconștiență a avut în cele din urmă aceeași soartă.
Nu distrugerea.
Recunoașterea, iar recunoașterea a fost întotdeauna începutul eliberării.
 
 
 
Traducere Monica Poka

Sursa: Internet

Dacă materialele pe care le traduc și le împărtășesc gratuit vi se par valoroase, m-ar bucura dacă mi-ați susține această muncă printr-o donație, atât cât considerați că valorează pentru voi ceea ce ați primit. Vă rog să folosiți butonul ”Donate” care apare în partea dreaptă de sus a blogului ca să susțineți în continuare munca pe care o fac. Vă mulțumesc! 

 

Ce zici de....

  

Mesaj de la Creator prin Jennifer Farley

 
Universul te aude spunând: „Dar ce zici de momentele intermediare? Stau aici cu mâinile încrucișate și îmi rotesc degetele mari... nimic nu pare să se întâmple.” Dragul meu, de unde știi că nimic nu se întâmplă? De unde știi, dragul meu copil, că nimic nu se întâmplă? Pentru că această schimbare este diferită de oricare alta pe care ai experimentat-o ​​până acum; va fi simțită diferit. Incredibila euforie, urmată de energia aparent statică, te poate face să te simți dezechilibrat și puțin dezorientat. Aici încrederea, știi... ceea ce ți s-a cerut să practici, intră în scenă. Când încep gândurile incomode sau provocatoare, ancorează-te și recunoaște că totul este în regulă cu Universul și că lucrurile merg mai departe așa cum ar trebui. ~ Creatorul

 
Traducere Monica Poka

link catre postarea originala

Dacă materialele pe care le traduc și le împărtășesc gratuit vi se par valoroase, m-ar bucura dacă mi-ați susține această muncă printr-o donație, atât cât considerați că valorează pentru voi ceea ce ați primit. Vă rog să folosiți butonul ”Donate” care apare în partea dreaptă de sus a blogului ca să susțineți în continuare munca pe care o fac. Vă mulțumesc!