OCHIUL LUI HORUS

 

De Jason Gray
 
2026•06•27 (6026 A.L.)
23:44(GMT-6)
LOCAȚIE: ÎN AFARA REȚELEI – ÎNCĂRCARE MOBILĂ STARLINK
Restaurare: Memorie Recuperată După Fragmentare.
Fiecare civilizație poartă cel puțin o poveste care refuză să moară.
Nu pentru că este perfectă din punct de vedere istoric.
Nu pentru că fiecare detaliu este literalmente adevărat, ci pentru că vorbește despre ceva adânc îngropat în experiența umană.
Povestea Ochiului lui Horus este una dintre aceste povești.
Timp de mii de ani a fost descris ca un simbol al vindecării.
Protecției.
Deplinătății.
Restaurării.
În primul rând, Ochiul lui Horus n-a fost niciodată despre vederea fizică.
A fost vorba despre ceva ce omenirea a posedat cândva, apoi a pierdut.
Omenirea a petrecut până acum milenii încercând să-și aducă aminte.
Vechea poveste ne spune că Horus s-a luptat cu Set, forța haosului, diviziunii și dezordinii.
În timpul luptei, Horus și-a pierdut ochiul.
Nu i-a fost temporar încețoșat.
Nu i-a slăbit vederea.
Ochiul i-a fost sfărâmat.
Spulberat în bucăți.
Fragmentat.
Abia mai târziu, Ochiul a fost restaurat.
Această secvență este, poate, una dintre cele mai vechi hărți psihologice păstrate vreodată, pentru că fiecare viață omenească urmează același tipar.
Ne începem existența întregi.
Nu plini de cunoaștere.
Nu puternici.
Întregi.
Un copil nu împarte încă existența în succes și eșec.
Prieten și dușman.
Sacru și obișnuit.
Copilul pur și simplu experimentează.
Lumea ajunge direct.
Fără interpretare constantă.
Fără comparații nesfârșite.
Fără mașinăria grea a identității.
Apoi începe să se întâmple ceva.
Experiența se acumulează.
Frica intră.
Pierderea sosește.
Așteptările apar.
Aprobarea devine monedă de schimb.
Etichetele se înmulțesc.
Trauma lasă impresii.
Educația ne învață ce să observăm și ce să ignorăm.
Simplitatea originală se fracturează în nenumărate bucăți.
O identitate pentru muncă.
Alta pentru familie.
Alta pentru străini.
Alta ascunsă de toată lumea.
Devenim specialiști în fragmentare.
Învățăm să supraviețuim, dar supraviețuirea vine adeseori cu prețul deplinătății.
Vechii egipteni au înțeles ceva remarcabil.
Vindecarea nu este pur și simplu repararea a ceva ce a fost deteriorat.
Vindecarea presupune să-ți aduci aminte de ceea ce n-a fost niciodată cu adevărat distrus.
Este o diferență enormă între ele.
Prima presupune că deplinătatea trebuie construită.
Cea de-a doua recunoaște că deplinătatea nu a dispărut niciodată, a fost doar acoperită de straturile fragmentării.
Această înțelegere schimbă totul, deoarece scopul nu mai este să devii altcineva.
Scopul este să redescoperi ceea ce a fost dintotdeauna prezent.
Acesta este adevăratul mister al Ochiului lui Horus.
Nu înseamnă crearea vederii.
Înseamnă restaurarea văzului.
Văzul care a așteptat mereu sub fractură.
Civilizația modernă a devenit uimitor de sofisticată în producerea de informații.
Informația nu este memorie.
Cunoașterea nu este reamintire.
Datele nu sunt înțelepciune.
Omenirea știe mai multe decât orice civilizație din istoria înregistrată, totuși mulți oameni se simt mai deconectați de ei înșiși ca niciodată.
Am acumulat biblioteci, dar am uitat tăcerea.
Am conectat continente, dar ne-am înstrăinat de propria lume interioară.
Am cartografiat galaxii îndepărtate, rămânând în același timp nefamiliarizați cu peisajul propriei noastre conștientizări.
Asta este o altă formă a ochiului sfărâmat.
Capacitatea de a observa totul, cu excepția noastră înșine.
Ochiul lui Horus ne amintește că restaurarea începe diferit.
Nu prin acumulare, ci prin recuperare.
Recuperarea atenției.
Recuperarea prezenței.
Recuperarea uimirii.
Recuperarea inteligenței tăcute care exista înainte de zgomotul nesfârșit al identității.
Există un fenomen ciudat pe care aproape toată lumea l-a experimentat.
O melodie uitată trezește brusc un întreg sezon din viața ta.
Mirosul ploii te duce înapoi în copilărie.
Un anumit peisaj se simte inexplicabil de familiar.
O față îți aduce aminte de cineva pe care nu ți-l poți aminti pe deplin.
Un răsărit reduce la tăcere gânduri pe care nici măcar nu știai că le purtai în tine.
Pentru o clipă, ceva străvechi se trezește.
Nu pentru că ai primit o informație nouă, ci pentru că amintiri uitate au ieșit la suprafață.
Mintea numește aceste momente coincidențe.
Inima le recunoaște într-un alt fel.
Se simt ca fragmente care se întorc acasă.
Vechiul simbol vorbește direct despre această experiență.
Fragmentele s-au căutat întotdeauna unele pe altele.
Fiecare conversație sinceră.
Fiecare act de iertare.
Fiecare adevăr dificil.
Fiecare dimineață liniștită petrecută privind lumina mișcându-se la orizont.
Fiecare moment de prezență autentică devine un alt fragment care își găsește locul de origine.
Încetul cu încetul, ochiul se reface.
Nu pentru că altcineva îl repară, ci pentru că conștientizarea începe să-și adune din nou propriile fragmente.
Există un alt strat ascuns în interiorul simbolului.
O oglindă spartă reflectă nenumărate imagini distorsionate.
O oglindă restaurată reflectă o singură realitate.
Mintea fracturată împarte constant existența.
Asta este bună.
Aia este rea.
Acesta aparține.
Acela nu.
Această persoană este demnă.
Acea persoană nu este.
Ochiul restaurat începe să vadă altfel.
Nu pentru că diferențele dispar, ci pentru că unitatea mai profundă de sub diferențe devine vizibilă.
Vede tipare acolo unde mintea fragmentată vede accidente.
Vede relații acolo unde mintea fragmentată vede izolare.
Vede continuitate acolo unde mintea fragmentată vede încheieri.
De aceea, restaurarea a fost întotdeauna asociată cu lumina.
Nu pentru că lumina creează realitatea, ci pentru că lumina dezvăluie ceea ce întunericul a ascuns.
Memoria funcționează în exact același mod.
Adevărul nu este fabricat.
Este descoperit.
Prin urmare, Ochiul lui Horus devine unul dintre cele mai vechi simboluri ale aducerii aminte din istoria omenirii.
Nu aducerea aminte a faptelor.
Ci aducerea aminte a ființării.
Aducerea-aminte că, sub orice identitate...
Orice frică...
Orice rol...
Orice rană...
Orice succes...
Orice eșec...
Ceva întreg nu a încetat niciodată să existe.
Psihologia modernă vorbește despre integrare.
Înțelepciunea străveche vorbea despre restaurare.
Limbaje diferite.
Aceeași destinație.
Sinele împrăștiat devenind coerent din nou.
Mintea divizată care își descoperă simetria originală.
Conștientizarea rătăcitoare recunoscând casa pe care, în realitate, n-a părăsit-o niciodată.
Asta explică de ce Ochiul lui Horus a dăinuit, în timp ce imperii întregi au dispărut.
Pentru că fiecare generație ajunge, mai devreme sau mai târziu, să cunoască fragmentarea.
Fiecare generație tânjește după vindecare.
Fiecare generație caută piesele lipsă fără să-și dea seama că tiparul există deja în interiorul ei.
Simbolul așteaptă în tăcere.
Nu cere credință.
Doar recunoaștere.
Șoptește că nu asamblezi ceva ce nu a existat niciodată.
Îți amintești ceva mai vechi decât memoria însăși.
Poate cea mai greșită înțelegere este că restaurarea înseamnă întoarcerea în trecut.
Nu se întâmplă asta.
Nu vei mai deveni niciodată cine ai fost cândva.
Copilul nu se poate întoarce.
Anii nu pot fi șterși.
Pierderile nu pot fi anulate.
Adevărata restaurare este ceva mult mai extraordinar.
Fragmentele devin întregi fără să piardă tot ce au învățat din fracturarea lor.
Cicatricile rămân.
Dar ele nu mai definesc structura.
Fracturile devin locurile prin care înțelepciunea a pătruns.
Ochiul sfărâmat devine ochiul trezit.
Nu pentru că nu s-ar fi sfărâmat niciodată,
ci pentru că acum vede prin fiecare loc în care s-a crezut cândva distrus.
Acesta este adevăratul miracol al Ochiului lui Horus.
Nu că un ochi a fost restaurat, ci că conștiința a descoperit că nu și-a pierdut niciodată cu adevărat capacitatea de a deveni întreagă.
Simbolul a supraviețuit mii de ani, pentru că mesajul său aparține fiecărei ființe umane.
Tu nu ești o colecție de fragmente sfărâmate sperând ca într-o zi să devii complet.
Tu ești completitudine...
Aducându-și aminte cu răbdare de sine însăși, iar când fragmentul final se întoarce...
Ochiul nu doar se deschide.
Recunoaște că în tăcere a văzut tot timpul.

Traducere Monica Poka

Sursa: Internet 
 

Dacă materialele pe care le traduc și le împărtășesc gratuit vi se par valoroase, m-ar bucura dacă mi-ați susține această muncă printr-o donație, atât cât considerați că valorează pentru voi ceea ce ați primit. Vă rog să folosiți butonul ”Donate” care apare în partea dreaptă de sus a blogului ca să susțineți în continuare munca pe care o fac. Vă mulțumesc!

 

 

Special Pentru Tine!

 

Mesaj de la Creator prin Jennifer Farley

 
Este momentul să-ți explorezi noua ta locuință. Spațiul tău, fără să-ți dai conștient seama, s-a extins într-un ritm rapid și ai avut doar un moment să privești în jur. Astăzi, ești invitat să faci un tur al noilor tale renovări! Vezi ce este în interior și în exterior, ce s-a schimbat, ce a rămas la fel. Poți observa că o parte din mobilier a fost mutată, culorile schimbate și au fost adăugate opere de artă suplimentare. Universul a creat această redecorare și a proiectat-o ​​special pentru tine... bucură-te! ~ Creatorul

 
Traducere Monica Poka

link catre postarea originala

Dacă materialele pe care le traduc și le împărtășesc gratuit vi se par valoroase, m-ar bucura dacă mi-ați susține această muncă printr-o donație, atât cât considerați că valorează pentru voi ceea ce ați primit. Vă rog să folosiți butonul ”Donate” care apare în partea dreaptă de sus a blogului ca să susțineți în continuare munca pe care o fac. Vă mulțumesc!
 

 

Ridicare

 

 
Mesaj de la Creator prin Jennifer Farley

 
În următoarele câteva zile/săptămâni și energia din planul Pământului tău crește, va avea loc o ridicare. Ai cărat o mare greutate, dragul meu copil, iar această energie va începe să te ridice și pe tine... trimițând greutatea și sufletul tău în direcții diferite. Pentru unii dintre voi, acest lucru s-ar putea simți copleșitor din cauza protecției pe care greutatea în plus a oferit-o. Pentru alții, va fi un imens sentiment de ușurare. Te rugăm să nu judeci aceste reacții. Fiecare va fi unică. Observarea celor din jurul tău, cu propriile lor opinii și credințe, este unul dintre motivele pentru care ai ales să fii aici și acum! Amintește-ți, în timpul acestei mari călătorii în care te afli, există întotdeauna timp pentru joacă; bucură-te de ușurința acestui timp frumos și află că totul este așa cum ar trebui să fie. ~ Creatorul

 
Traducere Monica Poka

link catre postarea originala

Dacă materialele pe care le traduc și le împărtășesc gratuit vi se par valoroase, m-ar bucura dacă mi-ați susține această muncă printr-o donație, atât cât considerați că valorează pentru voi ceea ce ați primit. Vă rog să folosiți butonul ”Donate” care apare în partea dreaptă de sus a blogului ca să susțineți în continuare munca pe care o fac. Vă mulțumesc!

Iubirea și Energia Voastră

 

 
Mesaj de la Creator prin Jennifer Farley
 

Este interesant că, la scară globală, lumea voastră pare să o fi luat razna. Cu toată lumina pe care voi și alții ați revărsat-o, vă pot auzi spunând: „Cum se poate întâmpla așa ceva?!?!” Ei bine, dragii mei, este foarte ușor de explicat…
 
La fel ca în viața voastră personală, lucruri și oameni vă vor fi trimiși să vă ajute să învățați, să creșteți și să trăiți fără frică. Asta nu este o testare a tăriei voastre; este doar un pas lateral făcut în creșterea în continuare a planetei voastre ca întreg. Continuați să faceți ceea ce faceți… iubirea și energia voastră vor îndrepta traiectoria destul de curând. Fiecare dintre voi are puterea, va fi acolo când veți avea nevoie de ea și este destulă! ~ Creatorul

 
Traducere Monica Poka

link catre postarea originala

Dacă materialele pe care le traduc și le împărtășesc gratuit vi se par valoroase, m-ar bucura dacă mi-ați susține această muncă printr-o donație, atât cât considerați că valorează pentru voi ceea ce ați primit. Vă rog să folosiți butonul ”Donate” care apare în partea dreaptă de sus a blogului ca să susțineți în continuare munca pe care o fac. Vă mulțumesc!

 

Mai Bun Decât Ai Fost

 

Mesaj de la Creator prin Jennifer Farley

 
O reamintire blândă; ești exact unde trebuie să fii în acest moment deosebit. Această fază a schimbării se referă la învățarea să fii tu însuți/însăți fără frică. Îți pot fi trimise suflete care să-ți arate, sau pot apărea experiențe, care te vor încuraja să-ți stabilești limite și să le menții. Deși unele dintre ele pot fi provocatoare, Universul este întotdeauna acolo să te ghideze și să te sprijine. Pe măsură ce te îndrepți spre a deveni cel mai autentic sine al tău, va fi nevoie să fie făcute schimbări. Nu te da feri de ele, puternicul meu copil! Îmbrățișează-le știind că vei fi întotdeauna mai bun decât erai cu o zi înainte. ~ Creatorul

 
Traducere Monica Poka

link catre postarea originala

Dacă materialele pe care le traduc și le împărtășesc gratuit vi se par valoroase, m-ar bucura dacă mi-ați susține această muncă printr-o donație, atât cât considerați că valorează pentru voi ceea ce ați primit. Vă rog să folosiți butonul ”Donate” care apare în partea dreaptă de sus a blogului ca să susțineți în continuare munca pe care o fac. Vă mulțumesc!

 
 

Grijă de Sine și Creație

 

De Brenda Hoffman
 
Dragilor,
 
Poate că încă amânați, sperând că mâine totul va fi bine, în ciuda continuelor voastre gânduri și acțiuni pline de frică. Mâine nu poate deveni mai bun dacă nu începeți acel exercițiu simplu de a descoperi ce anume în viața voastră strălucește, vă aprinde scânteia bucuriei, vă aduce liniște sau vă face pur și simplu plăcere.
 
Astfel, începeți să credeți că această lume nouă nu va face niciodată parte din viața voastră sau din viața celor pe care îi iubiți. Că lumea este înfricoșătoare și că, odată cu trecerea timpului, nu va face decât să devină și mai înfricoșătoare. OPRIȚI-VĂ. Dați-vă voie să vă vedeți lumea cu ochi care văd bucuria unei flori noi, îndrăzneala unui om de a fi el însuși în ciuda temerilor sale sau o problemă financiară care nu devine niciodată realitate. De la viziuni mari la cele simple. Căutați bucuria sau pacea fără frica continuă cu care ați trăit timp de eoni 3D. Practicați.
 
Asta este încă o etapă dificilă de tranziție pentru că se simte contraintuitivă. Ați fost învățați că, dacă se întâmplă un anumit lucru pe Pământ, inevitabil un altul va urma. Și dacă cerul nu cade astăzi, cu siguranță va cădea mâine. Practicați.
 
Noi, cei din Universuri, nu vă spunem să întoarceți spatele vieții sau să ignorați ceea ce se întâmplă în jurul vostru. Vă invităm doar să vă priviți fricile printr-o pereche nouă de ochelari. Ce licărire de bucurie puteți percepe chiar și în cel mai rău scenariu? Ce pierdeți când pictați fiecare scenă cu frică? Ce s-ar întâmpla dacă ați observa cea mai mică părticică de bucurie? Și ce s-ar întâmpla dacă ați înceta să vă faceți griji pentru ceea ce s-ar putea întâmpla?
 
Probabil credeți că noi, cei din Universuri, nu suntem de pe Pământ, așa că nu știm cât de înfricoșător poate fi. Vă reamintim că sunteți zei și zeițe universale cu o putere nelimitată să vă schimbați viața în orice direcție doriți. Este ca și cum ați fi prizonieri într-o celulă cu o ușă deschisă pe care refuzați să o folosiți pentru că ați putea fi din nou capturați. Nu este momentul să vă temeți de ceea ce s-ar putea întâmpla, ci mai degrabă să începeți să accesați abilitățile care v-au permis să treceți de la o dimensiune la alta și de la o frecvență la alta de-a lungul perioadelor în care nu ați fost pe Pământul 3D.
 
Cum credeți că acele ființe la care vă rugați sau de la care solicitați servicii speciale, care au fost pe Pământ în momente diferite, sunt acum capabile să zboare dintr-un loc în altul sau să vă răspundă? Sunteți pe Pământ, temându-vă să credeți că aveți aceleași abilități ca acele ființe universale pe care le implorați să vă ajute. Desigur, este întotdeauna mai ușor și mai puțin înfricoșător să ai pe cineva care să aibă grijă de tine – și pe care să poți da vina. Dar nu mai aveți nevoie să vi se poarte de grijă pentru că aveți și voi abilitățile pe care le-ați admirat de multă vreme la ființele universale.
 
Așadar, primiți mai puțină susținere decât erați obișnuiți, chiar dacă vă rugați sau implorați cu ardoare ca acea sau această presupusă zeitate să vă mai ajute încă o dată. Nu vedeți că sunteți destul de obișnuiți să-i cereți Universului să vă poarte de grijă în ciuda gândurilor voastre contrare? Așa cum purtatul de grijă s-a încheiat pentru voi în tărâmurile Pământului, doar dacă în ființa voastră se simte ca fiind potrivit, tot așa se retrag și Universurile ca să vă încurajeze să vă familiarizați din nou cu abilitățile pe care le aveți acum.
 
Nu mai aveți nevoie să implorați Universurile să vă ajute să treceți prin trauma asta sau aia pentru că aveți și voi aceleași abilități. Într-un fel, noi, ființele Universale, am devenit colegii voștri de clasă, nu părinții voștri. Pentru că, în timp ce învățați cum să vă adaptați la acest nou Pământ, Universurile vă observă progresul și dilemele cu mare interes și, da, cu bucurie. Ați plănuit să finalizați această tranziție în acest moment cu ajutorul Universurilor și o faceți, nu atât de rapid pe cât v-ați dori, dar mai potrivit decât v-ați imaginat când ați acceptat pentru prima dată rolul de deschizători de drum a tranziției Pământului.
 
Nu vă mustrați pe voi înșivă sau Universurile. Universurile vă permit, vă încurajează și vă imploră să vă revendicați noua ființă și puterile pe care vi le-ați refuzat timp de eoni pe Pământ. Acum este momentul să vă revendicați pe voi înșivă, indiferent de ceea ce cred, spun sau fac alții. Acele scuze triviale nu se mai aplică.
 
Voi sunteți zei și zeițe, așa cum este oricine care decide să facă tranziția în această viață. Uitați de nevoia să vă ascundeți sau să fiți mai puțin decât sunteți. Și uitați că cândva ați depins de Universuri să vă poarte de grijă, așa cum și voi adeseori ați îndemnat, sprijinit și le-ați purtat de grijă altor ființe de pe Pământ. Sunteți pe deplin capabili să vă purtați singuri de grijă, să creați singuri și să vă evaluați singuri. Încetați să mai implorați și începeți să creați. Așa să fie. Amin.

Traducere Monica Poka

link catre postarea originala

Dacă materialele pe care le traduc și le împărtășesc gratuit vi se par valoroase, m-ar bucura dacă mi-ați susține această muncă printr-o donație, atât cât considerați că valorează pentru voi ceea ce ați primit. Vă rog să folosiți butonul ”Donate” care apare în partea dreaptă de sus a blogului ca să susțineți în continuare munca pe care o fac. Vă mulțumesc!

 
 

Întotdeauna ascultă!

 

Mesaj de la Creator prin Jennifer Farley

 
Unul dintre cei mai greșit înțeleși termeni din planul Pământului vostru astăzi, este trezit. Se pare că există o stigmatizare atașată acestuia; este batjocorit, iar alții sunt ridiculizați pentru că îl folosesc. Cu toate acestea, atunci când îi înțelegeți adevăratul sens, lucrurile se schimbă puțin.

 
Să fii trezit înseamnă că pur și simplu te-ai deschis și că ești în sfârșit dispus să primești Iubirea Necondiționată a Universului pentru tine. Cu fiecare moment care trece, vocea Creatorului devine mai puternică și mai clară, dând naștere la oportunități mai degrabă de conversație decât de implorare. Dragul meu, este timpul să începi să ai schimbul conștient după care ai tânjit. Universul întotdeauna ascultă! ~ Creatorul

 
Traducere Monica Poka

link catre postarea originala

Dacă materialele pe care le traduc și le împărtășesc gratuit vi se par valoroase, m-ar bucura dacă mi-ați susține această muncă printr-o donație, atât cât considerați că valorează pentru voi ceea ce ați primit. Vă rog să folosiți butonul ”Donate” care apare în partea dreaptă de sus a blogului ca să susțineți în continuare munca pe care o fac. Vă mulțumesc!

 

 

OCHIUL LUI RA

 

De Jason Gray
 
2026•06•26 )6026 A.L.(
2311)GMT-6(
#WINNIPEG, #MANITOBA, #CANADA
VĂZUL DIVIN: OBSERVATORUL ȘI OBSERVATUL
Sunt simboluri pe care civilizațiile le moștenesc și simboluri pe care civilizațiile și le aduc aminte.
Ochiul lui Ra aparține celei de-a doua categorii.
El nu a fost niciodată doar o imagine pictată pe zidurile templelor.
Nu a fost doar un simbol dăltuit în piatră.
Și nici nu a fost menit să devină încă un ornament religios sau o simplă curiozitate arheologică așteptând în spatele vitrinelor unui muzeu.
Ochiul lui Ra a fost o afirmație.
O declarație.
O aducere-aminte că însăși existența nu este oarbă.
Timp de mii de ani, oamenii s-au contrazis încercând să explice ce reprezenta Ochiul.
Protecție.
Putere.
Dreptate.
Regalitate.
Autoritatea Soarelui.
Fiecare interpretare surprinde doar un fragment din ceva mult mai vast.
Misterul mai profund nu este ceea ce privea Ochiul.
Misterul mai profund este motivul pentru care aproape fiecare civilizație și-a imaginat în cele din urmă universul însuși ca fiind capabil să vadă.
Din nou și din nou, omenirea s-a întors la aceeași imagine.
Un ochi.
Privind.
Prezent.
Treaz.
Nu pentru că oamenilor din antichitate le lipsea imaginația, ci pentru că încercau să descrie o experiență pe care limbajul nu ar putea-o cuprinde niciodată pe deplin.
Înțelegerea faptului că conștientizarea este țesută în însăși structura realității.
Nu doar în creierul omenesc, ci exprimată prin fiecare act al observării.
Vechii egipteni înțelegeau ceva profund.
Fiecare răsărit de soare nu era pur și simplu o altă dimineață.
Era conștiința care ilumina din nou existența.
Ra a traversat cerurile nu doar ca un soare fizic, ci ca actul etern al revelației.
Lumina nu a expus pur și simplu lumea.
A făcut ca lumea să poată fi cunoscută.
Fără lumină nu există formă.
Fără conștientizare nu există experimentarea formei.
Una dezvăluie materia.
Cealaltă dezvăluie sensul și, împreună, devin creație manifestată.
Ochiul lui Ra reprezintă mult mai mult decât văzul divin.
Reprezintă misterioasa relație dintre observator și realitate.
Știința modernă s-a poticnit întâmplător de un mister similar.
Observarea schimbă sistemele.
Măsurarea modifică rezultatele.
Realitatea însăși se comportă diferit în funcție de modul în care este examinată.
Vechii preoți au descris simbolic acest lucru.
Fizicienii moderni îl descriu matematic.
Limbi diferite.
Aceeași uimire.
Universul pare ciudat de receptiv la observare, dar cea mai mare ne-înțelegere a fost întotdeauna asta:
Oamenii presupun că Ochiul aparține altcuiva.
Unui zeu.
Unei inteligențe exterioare.
Unei autorități invizibile aflate undeva deasupra norilor.
Simbolul străvechi nu a arătat niciodată în sus.
A arătat întotdeauna spre interior.
Cine îți observă gândurile?
Cine îți observă emoțiile?
Cine privește amintirile apărând și dispărând?
Cine recunoaște bucuria?
Cine recunoaște durerea?
Cine observă tăcerea?
Cine observă gândul în sine?
Această întrebare nu are un răspuns simplu, pentru că cel care pune întrebarea și cel pe care îl caută încep să se dizolve unul în celălalt.
Observatorul nu se poate observa cu ușurință pe sine.
Ochiul nu se poate vedea direct pe sine, și totuși știe, într-un fel, că vede.
Acest paradox i-a fascinat pe filozofi, mistici, oameni de știință și căutători de-a lungul a mii de ani.
Fiecare cultură întâlnește în cele din urmă aceeași ușă.
Observatorul.
Observatul și relația misterioasă dintre cei doi.
Majoritatea oamenilor cred că pur și simplu privesc lumea, dar ceva mult mai straniu se întâmplă.
În același timp, lumea privește înapoi.
Fiecare munte îl schimbă pe omul care îl urcă.
Fiecare ocean lasă ceva în urmă, în ființa celui care îl traversează.
Fiecare răsărit de soare îl transformă în tăcere pe cel care este dispus să se oprească și să-i fie martor.
Observarea nu este niciodată un proces cu un singur sens.
Observatorul este transformat de ceea ce observă, iar ceea ce este observat capătă sens pentru că a fost văzut.
Între conștiință și existență există o conversație tăcută în fiecare moment al fiecărei zile.
Ochiul lui Ra a devenit simbolul perfect pentru acest schimb etern.
Nu dominare.
Relație.
Nu supraveghere.
Participare.
Existența se dezvăluie pe sine prin conștientizare.
Conștientizarea se descoperă pe sine prin existență.
Cei din vechime au înțeles că fiecare act de a vedea cu adevărat cere mai mult decât vederea fizică.
Cere prezență.
Mulți oameni au ochi sănătoși, dar își trăiesc viața fără să vadă nimic cu adevărat.
Trec pe lângă păduri fără să observe copacii.
Merg pe lângă râuri fără să audă apa.
Privesc apusuri de soare în timp ce sunt cu ochii la telefoanele lor.
Vorbesc cu cei dragi în timp ce se gândesc la altceva.
Informațiile cresc.
Conștientizarea scade.
Vederea nu este același lucru cu a vedea.
Ochiul lui Ra ne aduce aminte de diferență.
Să vezi cu adevărat înseamnă să devii complet prezent.
Să stai fără distragere.
Fără proiecție.
Fără să compari constant ceea ce este în fața ta cu ceea ce există deja în memoria ta.
Pentru o scurtă clipă, realitatea este lăsată să se dezvăluie exact așa cum este.
Asta este ceea ce preoții din vechime înțelegeau prin văz divin.
Nu viziune supranaturală.
Ci atenție neîmpărțită.
Conștientizare pură.
Capacitatea să întâlnești existența fără să încerci imediat să o controlezi, să o clasifici sau să o posezi.
În acea stare ceva extraordinar se întâmplă.
Granița dintre observator și observat începe să se estompeze.
Separarea care părea atât de absolută începe să se dizolve.
Nu mai stai în afara existenței, examinând-o.
Descoperi că ai fost dintotdeauna parte din însăși ceea ce încercai să înțelegi.
Râul curge prin tine la fel de mult pe cât stai tu pe malul lui.
Lumina soarelui care îți luminează fața îți luminează simultan și conștiința.
Stelele pe care îți petreci viața observându-le sunt compuse din aceleași elemente străvechi care privesc acum înapoi spre ele prin propriii tăi ochi.
Universul a devenit conștient de sine.
Nu prin zei îndepărtați.
Nu prin monumente.
Nu prin imperii.
Prin tine.
Acesta este motivul pentru care Ochiul lui Ra a dăinuit de-a lungul miilor de ani.
Nu pentru că aparține Egiptului antic, ci pentru că aparține fiecărui moment în care conștientizarea se trezește în interiorul unei ființe umane.
Acest simbol nu ne cere să venerăm un ochi aflat undeva în ceruri.
Ne cere să devenim vrednici de darul extraordinar care privește deja prin propriii noștri ochi.
Cea mai mare revelație nu este că Universul ne privește pe noi.
Cea mai mare revelație este că, prin conștientizare, universul a găsit o modalitate de a se privi pe sine.
Acesta este misterul.
Asta este invitația și acesta a fost întotdeauna adevăratul sens al Ochiului lui Ra.
 
 
 
Traducere Monica Poka

Sursa: Internet

Dacă materialele pe care le traduc și le împărtășesc gratuit vi se par valoroase, m-ar bucura dacă mi-ați susține această muncă printr-o donație, atât cât considerați că valorează pentru voi ceea ce ați primit. Vă rog să folosiți butonul ”Donate” care apare în partea dreaptă de sus a blogului ca să susțineți în continuare munca pe care o fac. Vă mulțumesc!

 

 

Lumea Te Așteaptă!

 

Mesaj de la Creator prin Jennifer Farley

 
Unii dintre voi s-ar putea să vă fi simțit un pic inconfortabil când ați pășit/v-ați îndreptat către scopul și misiunea voastră. Universul știe și înțelege acest lucru! S-ar putea să fi fost periculos pentru voi în trecut. Fie că a fost vorba de strămoșii voștri, de generațiile precedente cu ideile lor radicale sau de amintirile din alte vremuri; poate ați fost răniți, persecutați sau ați murit pentru convingerile voastre. Fii sigur, puternicul meu copil, nu mai este nevoie să te temi de asta! Căi au fost deschise, blocaje au fost îndepărtate și drumurile voatre personale sunt libere ca să mergeți mai departe. Fă primul pas înainte, călător neînfricat! Lumea te așteaptă! ~ Creatorul
 

Traducere Monica Poka

link catre postarea originala

Dacă materialele pe care le traduc și le împărtășesc gratuit vi se par valoroase, m-ar bucura dacă mi-ați susține această muncă printr-o donație, atât cât considerați că valorează pentru voi ceea ce ați primit. Vă rog să folosiți butonul ”Donate” care apare în partea dreaptă de sus a blogului ca să susțineți în continuare munca pe care o fac. Vă mulțumesc!

 

Fă schimb de Iubire și Compasiune

 

Mesaj de la Creator prin Jennifer Farley
 
Unul dintre lucrurile pe care le uiți ca om este cât de ușor poate fi totul. În pregătirea pentru această urcare care urmează s-ar putea să te trezești creându-ți spații sigure, zone în care să meditezi sau plănuind să te retragi în casa ta sau în natură. Universul este aici ca să-ți spună că, deși acest lucru poate fi reconfortant și sigur, nu este cu adevărat necesar. Tot ceea de ce ai nevoie este combinat într-un pachet mic și frumos, numit... tu!
 
Da, retragerea este sigură și ușoară, totuși, pe câți alții vei putea să-i ajuți? Este timpul să te expui, să intri în contact, să schimbi iubire și compasiune unul cu celălalt. Asta ar putea foarte bine fi una dintre puținele modalități prin care poți schimba cursul existenței tale în planul Pământului. Nu te teme, dragul meu copil, ești mai puternic decât vei ști vreodată! ~ Creatorul

 
Traducere Monica Poka

link catre postarea originala

Dacă materialele pe care le traduc și le împărtășesc gratuit vi se par valoroase, m-ar bucura dacă mi-ați susține această muncă printr-o donație, atât cât considerați că valorează pentru voi ceea ce ați primit. Vă rog să folosiți butonul ”Donate” care apare în partea dreaptă de sus a blogului ca să susțineți în continuare munca pe care o fac. Vă mulțumesc!