Meditații

miercuri, 31 august 2016

Accelerarea și Eclipsa Solară: A Face Alegerea


De Sandra Walter

Binecuvântări, Preaiubit Trib al Luminii

Mulți s-au întrebat în ceea ce privește schimbarea liniei temporale care vine dacă Tribul Luminii poate gestiona o accelerare, deoarece simptomele au fost oarecum intense în acest an. Haideți să revedem câteva elemente pentru o mai bună claritate:

O accelerare are loc indiferent de alegerea noastră. Evoluția este evoluție. Primim un al treilea val de lumină fotonică în Septembrie, al treilea dintr-o serie de valuri menite să ne pregătească pentru intensa schimbare globală din 2017. Primul val a avut loc în Decembrie/Ianuarie, al doilea în Aprilie/Mai și al treilea sosește în Septembrie. Toate aceste valuri sunt focalizate pe amplificarea schimbării în conștiință și a Ascensiunii. Este o forță naturală de evoluție aflată în desfășurare. Cât de binecuvântați suntem prin faptul de a fi încarnați în timpul acestei treceri fascinante.

Liniile temporale oferă alegeri diferite pentru experiența noastră colectivă și posibilități infinite pentru experiența noastră individuală. Voi sunteți propriul vostru Univers, cu toate acestea, atunci când faceți parte dintr-o conștiință colectivă pe o planetă, experiențele colective vă oferă anumiți parametri pentru creația voastră în acel colectiv.

Colectivul mai înalt vibrațional (cei care dețin codurile 5D – 12D și frecvențele în câmpul lor) crează o dinamică cuantică care ridică restul colectivului (pe cei ne-treziți, treziți la conspirație, oricine nu participă la Ascensiune la nivel de inimă – fără nici o judecată, ei au creat un echilibru și provocările necesare pentru o vreme în acest proces) prin legile fizicii cuantice și Iubirea Divină (frecvența pe care acest Univers este construit).

Pe măsură ce rata de vibrație și coeficientul de Lumină a colectivului Uman crește exponențial, oportunitățile pentru liniile temporale accelerate se prezintă. Acest lucru a avut loc pe tot parcursul Schimbării. În mod obișnuit Lucrătorii în Lumină, Păstrătorii Porților și Lucrătorii cu Rețelele lucrează în co-operare cu Tărâmurile mai înalte pentru a primi cea mai înaltă experiență posibilă pentru Omenire, Gaia, Regate și Elementali. Cu toate acestea, lumina fotonică care urmează să intre a căpătat un nou nivel; un aspect mai intens orientat spre rezultat deoarece anul viitor ne apropiem de un punct critic important.  

Indiferent de intențiile noastre colective de dinainte de sosirea valului din Septembrie, va exista o accelerare. Această cale era deja pre-destinată dacă am fi reușit să intrăm în linia temporală a Ascensiunii înainte de 2012. Și am făcut-o. Avem acum ocazia de a atrage – conștient, prin intențiile și acțiunile noastre – o linie temporală care oferă experimentarea unei întrupări mai profunde pentru colectivul de o vibrație înaltă, experimentarea stărilor Christice pentru cei care nu le-au avut încă (nivel vibrațional mediu), o trecere la dezvăluirea spirituală pentru cei obsedați de conspirațiile geo-politice și mai multe treziri pentru cei care au fost adormiți. O revelație accelerată, transparență, o grăbire a schimbărilor financiare și o schimbare globală pentru sănătate, bună-stare și soluții accelerate pentru pacea globală. Pe scurt, aceasta eliberează colectivul de căile mai îndelungate ale schimbărilor complementare, transparență în conducere și dezvăluire spirituală.

În termeni liniari, alegem între o accelerare majoră pe parcursul anului viitor pentru a obține efectul maxim al schimbării din 2017 sau o desfășurare lentă pe parcursul a decenii pentru colectivul mijlociu-spre-jos vibrațional. Tribul de Vibrație Înaltă – focalizați pe și care participă la Ascensiune – vor avea o expansiune unică în Conștiința Christică, indiferent de vibrația mai joasă, indiferent de alegerea colectivului în ceea ce privește linia temporală. Acest lucru este inevitabil și nu se poate interveni, numai prin alegere personală.

În loc să vedeți această accelerare ca pe o agravare a simptomelor fizice sau schimbări ale Pământului, sau orice alte preocupări ale vechii energii, haideți să ne mutăm atenția pe conștiință. În mod evident corpul se adaptează pentru a se acomoda cu noul nivel al luminii. Asta este ceea ce se întâmplă atunci când evoluăm la o ființare mai înaltă într-o singură încarnare. În mod evident și Gaia răspunde la lumina care vine. Realitatea mai joasă se destramă. Acest lucru poate fi un motiv pentru a fi somnoroși, agitați, să vă simțiți inconfortabil, obosiți-și-tensionați, împrăștiați sau forțați să vorbiți despre sau să vă schimbați stilul de viață pentru a vă potrivi cu Adevăratul vostru Sine. Cu toate acestea, ca voluntari în experimentul marii schimbări dimensionale, asta este ceea ce este. Focalizarea mai înaltă este pe dezvăluirea spirituală; revelarea a cine suntem cu adevărat și ce este pregătită această planetă să primească.

Oamenii întreabă când se va încheia disconfortul. Pe scurt, acesta se schimbă atunci când dobândim întruparea conștiinței cristaline și o conexiune constantă, stabilă cu Sinele noastre Mai Înalte. Este necesar doar un mic procent de întrupare deplină pentru a afecta substanțial rețeaua Umană colectivă a inimii și pe Gaia. Suntem aproape acolo și capabili să aducem pacea, echilibrul, armonia și vindecarea Ascensiunii în manifestare, în Acum, ca și Co-creația noastră Divină.

Accelerare = Responsabilitate

Viitoarea Eclipsă Solară de Miercuri noaptea/Joi dimineața (Joi, 1 Septembrie la ora 2:04 am PT, 12:04 – ora României) este următoarea noastră Poartă de oportunitate pentru a primi linia temporală accelerată. Eclipsele Solare sunt unele dintre cele mai puternice portaluri pentru accelerarea noastră. Haideți să primim această lumină și să o ajutăm pe Gaia în aducerea în manifestare a Noii linii temporale accelerate (dacă aceasta este alegerea inimii voastre). Mulți dintre voi ați ales deja acest lucru la nivel mental; asigurați-vă că această alegere este făcută la nivel de inimă și reflectă acțiunile interioare, gândurile, emoțiile și esența adevărului. Dacă această decizie este luată din inimă, pentru binele cel mai înalt al tuturor celor implicați, veți primi o accelerare personală semnificativă pe perioada acestei eclipse. Îngăduiți-i Sinelui vostru Lucrător în Lumină intuitiv să vă ghideze activitățile în această săptămână, aceasta deține puternice schimbări energetice care vă vor ridica conștiința pentru a ”da click” pe liniile temporale mai înalte ale Ascensiunii.

Amintiți-vă:

Această trecere este sacră; onorați-o, pe voi înșivă și pe ceilalți ca și pe preaiubita Ascensiune Unamă colectivă care suntem. Revedeți datele legate de Portal oferite în articolul precedent și primiți cu bucurie aducând în manifestare adevărata alegere a inimii voastre.

Transparența și dezvăluirea este o desfășurare globală; fiecare minte și inimă va trebui să devină curată. Revelația afectează pe toată lumea nu numai pe ”băieții răi” – și puteți accelera toate acestea prin  propria voastră transparență și dezvăluire. Exprimați tot ceea ce se află în inima voastră și colectivul va reflecta această exprimare. În special, dacă alegeți în mod conștient accelerarea – trebuie să fim în aliniere pentru ca ea să se desfășoare cu ușurință și grație.

Amplificarea are loc cu al treilea val indiferent de faptul că linia temporală accelerată mai înaltă intră sau nu în joc. Puteți simți că se întâmplă deja, aceasta este doar ridicarea valului și intrarea lui în conștientizarea noastră. Dacă alegeți să participați la alegerea accelerată, vă rog să o faceți și să demonstrați acea puritate și divinitate înainte de Eclipsa Solară.

Cu privire la Vortexul Cristalin Oz-Ark

Binecuvântări și recunoștință tuturor celor care-mi trimit mesaje de susținere pentru viitoarea mea călătorie, sunt profund apreciate. Să călătoresc o săptămână în mijlocul acestor energii este atât provocator cât și perfect. Am un itinerariu pentru o muncă importantă în Nevada, Utah, Colorado și Oklahoma pe drum. Unele locuri izolate și sacre superbe, unele energii bizare străvechi de curățat și câteva surprize. Nu voi fi disponibilă pentru că trebuie să mă focalizez pe munca pe care o am de făcut, cu toate acestea voi posta câteva fotografii și actualizări rapide pe Facebook și Twitter pentru a vă împărtăși călătoria.

Între timp, haideți să intrăm profund în inimile noastre, să curățăm atașamentele emoționale pentru a intra în necunoscut, să ne acceptăm alegerile accelerării cu bucurie și sinceritate, și să demonstrăm pacea unei puternice busole interioare conduse de Sursă. Faceți-vă confortabili cu necunoscutul, faceți din el noul vostru normal. Uniți-vă cu Tribul Luminii Miercuri pentru Meditațiile Unității Christice; ele sunt într-adevăr de mare ajutor la prezentarea noilor linii temporale. Totul este incredibil de bine preaiubiților.

În Lumină, Iubire și Serviciu,

Sandra


Traducere Mon ica Poka


Pregătirea Pentru Primul Contact - Capitolul XXI


Capitolul XXI
Salvarea
Pleiadeenii prin Suzanne Lie

De îndată ce am putut să-l las pe John în seama a ceea ce am descoperit a fi imensa capacitate de vindecare a copiilor săi, mi-am dat seama că, de fapt, John era persoana cu care am venit să mă întâlnesc pe Pământ. Nu e de mirare că am avut un așa sentiment de urgență să vin în această misiune. Dacă aș fi ajuns doar câteva minute mai târziu, l-aș fi găsit pe John mort pe acea alee întunecată.

Atacul asupra lui nu a fost un jaf întâmplător. A fost o tentativă de asasinat. Deoarece nu-mi mai împărtășeam conștiința cu John, am reușit să-mi relaxez concentrarea de a-l menține în viață, așa că am putut cuprinde întreaga situație.

Știam că aveam cam o oră din timpul vostru pământesc înainte de a fi descoperiți de ”poliție”, așa că am luat o parte din acel ”timp pământesc” pentru a aduna ceea ce am învățat până acum și să-mi încep întâlnirea cu John, conștiință cu conștiință. Imediat ce m-am conectat din nou cu John, am putut vedea că el se vindeca repede.

Am văzut, de asemenea, că era pe jumătate Pleiadean. Mama sa l-a întâlnit pe Pleiadeanul său tată în timpul uneia dintre așa-zisele ei ”călătorii”. Mama lui John era capabilă să intre în comuniune cu dimensiunea a cincea și s-a îndrăgostit de pilotul Pleiadean care, asemeni mie, a venit în frecvențele mai înalte ale Pământului dar a fost tras în dimensiunea în treia din cauza Misiunii sale.

Misiunea sa a fost să se întâlnească cu Complementul său Divin, care purta un vehicul pământesc, și să participe la procrearea unui fiu, John, care era parțial uman și parțial Pleiadean. Ambii copii ai lui John păreau a fi copii ”normali”, până când boala și moartea mamei lor a început trezirea lor la abilitățile lor mai înalte.

Această experiență cu tatăl lor i-a trezit pe deplin. Informațiile mele au fost validate de către ”visul” John pe care l-am avut în timp ce ne odihneam cu copiii de o parte și de cealaltă a vehicului nostru pământesc împărtășit. Ne-am trezit cu toții după o jumătate de oră de somn restaurator.

Spre bucuria mea, am descoperit că John era suficient de vindecat ca eu să-mi pot manifesta propriul meu vehicul trei dimensional și să părăsesc corpul lui John. În secunda în care mi-am manifestat corpul pământesc, amândoi copiii s-au trezit.

Într-un glas ei au spus ”Trebuie să-l ducem pe Tata pe Navă”.

”Da”, am răspuns eu.

”Putem să-l luăm și pe câinele nostru?” a întrebat Shawn.

”Da, luați câinele și orice credeți că tatăl vostru ar putea avea nevoie. Liza, știi unde-și ține tatăl tău hârtiile cu lucrările sale științifice?”

Shawn, băiatul, a spus ”Eu voi lua câinele.”

Aproape simultan, Liza, fata, a spus ”Da, mi-a arătat unde își ține cheia de la birou. Cred că se temea că așa ceva s-ar putea întâmpla.”

Într-o clipă Shawn a luat cățelul, Liza hârtiile lui John astfel încât nimeni altcineva să nu le găsească și eu pe John. El oscila în conștiență, când afară când înăuntru, așa că l-am luat în brațe. Puteam simți că iubita mea Shelia a trimis o navă cercetaș în zona noastră așa că ne-am înghesuit unii în alții în dormitor și am fost teleportați instantaneu pe Navă.

În ”non-timpul” tranziției între dimensiunile a treia/patra și a cincea, micul nostru grup a ajuns în siguranță pe Navă.

”WOW, asta a fost atât de tare”, au spus amândoi copiii deodată.

Bineînțeles, draga mea Shelia a fost acolo ca să ne întâmpine. Le-am explicat apoi copiilor că ea era ”nevasta” mea și că ea ne-a salvat. Liza a îmbrățișat-o cu căldură în timp ce Shawn i-a prezentat cățelul.

”I-ai lăsat să-și aducă cățelul?” m-a întrebat Shelia telepatic în timp ce medicii îi luau pe John și pe copii la infirmerie. Shelia și cu mine i-am urmat. Desigur, mă tachina, pentru că deîndată ce am fost singuri în camera mea de la infirmerie m-a îmbrățișat atât de strâns încât întreaga mea traumă trei dimensională a fost instantaneu vindecată.

”Mulțumesc, aveam nevoie de asta”, i-am spus eu cu un zâmbet. Mi-am pus brațul în jurul ei și am absorbit mai mult din iubirea ei necondiționată.

John trebuia să rămână în infirmerie până când era complet vindecat, așa că eu și cu Shelia am luat copiii să facem un tur al Navei. La început, copiii nu au vrut să-și părăsească tatăl, dar doctorul nostru, foarte amabil, le-a explicat că tatăl lor va trebui să rămână singur cu ei astfel încât să-l poată vindeca.

”Îi vom transmite lui Sharman când veți putea vorbi cu el, iar el vă va aduce înapoi aici.”

”Sharman”, au spus deodată Liza și Shawn în tinmp ce se uitau la mine.

”Da”, am spus eu. Aveam de gând să dau mâna cu ei, așa cum știam că se obișnuiește pe Pământ, dar devenisem atât de apropiat de ei încât i-am cuprins pe amândoi într-o îmbrățișare caldă în trei.

”Hei”, a spus Shwan. ”O îmbrățișare în trei. Ai învățat asta când erai în corpul lui Tata?”

”Știi ce Shawn?” i-am spus în timp ce l-am îmbrățișat din nou, ”Cred că atunci am făcut-o.”

”Și Mama este aici?” a întrebat Liza.

Shelia m-a salvat de răspunsul la această întrebare spunând ”Nu știu draga mea, dar dacă vrei vă pot duce pe amândoi la registru unde sunt stocate toate informațiile despre toată lumea de pe Navă.”

”Dar Shawn”, a spus ea în timp ce îngenunchea ca să-l poată privi în ochi, ”va fi nevoie să lași cățelul la infirmerie pentru o vreme ca să-l putem verifica înainte de a intra în zona principală a Navei.”

Ca și cum ar fi înțeles-o pe Shelia, cățelul s-a eliberat din strânsoarea lui Shawn și a sărit sus pe patul lui John. Shawn a fost fericit de acest lucru și a spus cu o mare înțelepciune și autoritate ”Ok, îl vom lăsa aici ca să-l ajute pe Tata să se vindece.”

Doctorul a zâmbit în timp ce Shawn a alergat spre mine să mă ia de mână. De îndată ce a făcut asta am simțit minunata sa esență și mi-am amintit cu exactitate motivul pentru care noi, Pleiadeenii, ne-am dedicat pentru a ajuta omenirea. Am zâmbit simțindu-i mânuța în mâna mea, m-am uitat peste umăr și am văzut-o pe Shelia vorbind cu Liza, și am spus

”Cred că ar trebui să începem cu o mâncare sănătoasă.”

”Da, da”, au spus copiii într-un glas, ”chiar ne este foame”.

Am zâmbit cu iubire și recunoștință, în timp ce Shelia ne scotea din infirmerie.

În timp ce ne îndreptam către unul dintre multele noastre locuri de servit masa, Liza a întrebat ”Voi încă mai mâncați mâncare?”

Shelia a răspuns la această întrebare precum și la multe altele care au urmat în curând. Aș fi vrut să stau cu ei până se împrieteneau cu Shelia. Din fericire acea legătură de prietenie s-a stabilit foarte repede.

”Copii”, a spus Shelia ”Sharman trebuie să meargă să-și facă verificarea după misiune. Acum, că am hotărât să luăm masa împreună, putem să mergem toți cu el înapoi la infirmerie? Apoi el poate rămâne acolo să se odihnească împreună cu tatăl vostru în timp ce eu vă arăt mai mult din Navă?”

”Da, da”, au răspuns ei în tandem.

”Mulțumesc”, i-am transmis telepatic Sheliei.

”Tocmai ai vorbit cu ea cu mintea ta, nu-i așa?” a spus Liza.

”Da, și eu am auzit asta”, a anunțat Shawn.

Shelia, care părea că știe întotdeauna ce are de făcut, i-a îmbrățișat pe amândoi copiii deodată și a spus ”Ce minunat că sunteți amândoi telepați. Vă veți potrivi cu viața pe această Navă destul de bine. Ce fel de mâncare doriți?”

Amândoi au spus deodată, ”Mâncare pleiadeană!”

În timp ce ieșeau din infirmerie pentru a merge în zona de servit masa, i-am putut auzi pe copii punându-i Sheliei un milion de întrebări deodată. Am ascultat sporovăiala fericită a copiilor și vocea dulce a iubitei mele în timp ce cădeam într-un somn profund.

Cu toate acestea, nu dormisem prea mult când am început să descopăr informații pe care nu le recunoscusem în cursa mea pentru supraviețuire. Pentru că eram într-o stare de semi-somn, informațiile mi-au apărut sub forma unor imagini și fraze care nu erau supuse timpului și secvenței.

M-am întors la gândirea mea cinci dimensională după o misiune dificilă, dar plină de satisfacții. M-am uitat înspre patul lui John pentru a vedea că aura sa se vindecă și că și corpul său se va vindeca în curând. Apoi am căzut într-un somn adânc, de vindecare.

Când m-am trezit i-am văzut pe copii stând lângă patul meu. Shawn își îmbrățișa câinele, iar Liza își încerca telepatia pe mine. Puteam să o aud vorbind în inima mea, așa că mi-am deschis ochii și i-am spus cu voce tare,

”Ai un talent minunat de a fi capabilă să-mi vorbești în inima mea.” Liza a zâmbit cu o ușoară timiditate. ”Da, am învățat asta atunci când Mama a fost bolnavă. Shelia a verificat pentru mine și a descoperit că Mama nu se află pe Navă ci că trăiește fericită într-o lume mai înalt dimensională.”

”Chiar mi-este dor de Mama, dar în același timp simt că ar trebui să rămân pe Navă. Și lui Shawn îi place aici și ar vrea să rămână. Am simțit nevoia să vorbesc cu tine despre asta. Vreau să spun, putem vorbi despre asta atunci când te vei simți mai bine?”

”Sunt bucuros să vorbesc despre asta achiar acum cu tine. Mă simt destul de vindecat, dar nu ai prefera să vorbești mai întâi cu Tatăl tău?”

Liza a devenit foarte îngândurată în urma răspunsului meu, apoi mi-a răspuns rapid care sunt preocupările ei în ceea ce privește vindecarea Tatălui său.

”Liza”, am întrerupt-o eu cu blândețe, ”știi că sunt în totalitate telepat și că-ți pot citi gândurile, da?”

”Da”, a răspuns Liza. ”Acesta este motivul pentru care am vrut să vorbesc cu tine. Chiar acum fratele meu are nevoie să rămână singur cu Shelia. Era mai mic atunci când Mama a murit și chiar are nevoie de o Mamă. Dar, oh, mă simt atât de prost să spun asta ...”

Am putut vedea că Liza se lupta să spună adevărul, dar nu vroia să o vorbească de rău pe Mama sa, așa că am întrerupt-o.

”Liza, amintește-ți că eu am fost în corpul Tatălui tău, așa că eu știu despre Mama ta tot ceea ce tatăl tău știa despre ea.”

”Oh, îți mulțumesc atât de mult”, a spus ea cu un oftat de ușurare. ”Nu vreau să o vorbesc de rău, dar a fost o femeie foarte dificilă. Shawn nu-și aduce aminte de asta pentru că era atât de mic și pentru că Mama se purta mai bine cu copiii decât cu adolescenții și adulții.

Dar am nevoie să vorbesc cu cineva, mă simt atât de vinovată că nu o pot nici măcar ierta. Mă simt atât de prost că nu vreau să vorbesc cu ea. Vreau să spun că-i doresc binele și că mă bucur că se află într-un loc mai înalt, dar pur și simplu nu am încredere în ea.”

”Înțeleg”, i-am spus cu blândețe. ”Despre ce vroiai să vorbești cu mine? Sunt bine acum. Shelia este de serviciu și aș avea nevoie de o oarecare companie.”

Am putut vedea ușurarea de pe fața lui Liza. Am putut percepe și întreaga ei istorie cu Mama sa care fusese, într-adevăr, o persoană destul de dificilă. Am putut vedea și că Liza era clarvăzătoare, percepându-mă în timp ce eu o percepeam pe ea.

”Ți-a fost dificil să fii clarvăzătoare când Mama ta nu era?”

”Mulțumesc, mulțumesc”, a spus ea. ”Tocmai despre asta vroiam să vorbesc cu tine. I-am văzut pe atât de mulți oameni de aici conversând în acest fel și îmi doresc atât de mult să am libertatea de a o face și eu. Cu toate acestea, nu vreau să pară că aș încerca să ”fac pe grozava” sau ceva asemănător.”

”Liza”, am spus eu cu blândețe, ”nu ai ”face pe grozava” cu noi pentru că acest lucru este normal aici. În curând îți vei aduce aminte că ai fost de multe ori aici pe Navă în corpul tău nocturn.”

”Corpul meu nocturn?” a întrebat ea.

”Da, corpul tău nocturn este ”corpul tău de visare” patru dimensional. Mulți oameni ne vizitează Nava în corpurile lor mai înalt dimensionale, în timp ce corpurile lor pământești dorm. De fapt, tu ai fost destul de des pe aici și chiar ți-ai făcut niște prieteni pe aici.

Voi ieși în curând de aici pentru că mi-am revenit complet. Ai vrea să mă prezinți unora dintre tinerii de vârsta ta de aici? Poate că-ți vei aminti mai multe când te vei întâlni din nou cu prietenii tăi de aici.”

”Oh, Doamne!” a exclamat Liza cu un entuziasm adolescentin, ”sunt oameni de vârsta mea aici și sunt prietenii mei? Unde sunt? Vreau să-i întâlnesc!”

Am chemat-o pe asistentă și i-am spus ”Sunt pregătit să plec. Am o misiune importantă.”

”Da domnule, îl voi chema pe medic să vă dea drumul”, a spus asistenta și a plecat să-l cheme pe medic.

”Domnule?” a întrebat Liza.

”NU sunt Domnule pentru tine Liza!” i-am spus zâmbind în timp ce am luat-o de mână. ”Amintește-ți că pentru scurt timp am fost Tatăl tău.”

Liza a zâmbit scurt și apoi a sărit de pe scaun.

”Oh Doamne, este nevoie să-mi schimb hainele și să-mi aranjez părul. Mă întorc imediat.”

S-a ridicat de pe scaun pentru a țâșni efectiv pe ușă, apoi s-a întors, s-a întins și mi-a apucat mâna spunând ”Îți mulțumesc atât de mult pentru salvarea familiei noastre. Nu știu dacă voi putea să-ți mulțumesc vreodată suficient de mult pentru asta.”

”Tocmai ai făcut-o”, i-am răspuns eu profund mișcat de sinceritatea ei. ”Voi avea marea onoare de a te vedea devenind femeie.”

Liza a zâmbit sfioasă și s-a aplecat să mă sărute pe frunte. S-a întors pentru a alerga afară pe ușă, apoi s-a întors scurt pentru a-mi ”Mulțumesc” și a țâșnit afară pe ușă.



Traducere Monica Poka

marți, 30 august 2016

Seychelles, un Jurnal de călătorie mai altfel


Din ciclul De ale mele

Seychelles, o destinație turistică pentru mulți. Dar oare pentru mine? De multă vreme am înțeles că toate călătoriile mele aparent turistice sau de vacanță au un cu totul și cu totul alt motiv, un alt substrat. De fapt, ele au început să se întețească mai ales după ce am conștientizat acest lucru. Deci, în drum spre Seychelles. Când am văzut că această călătorie va dura mai mult de 36 de ore cu 3 escale și cu timp de așteptare între ele am preferat să mă gândesc că totul are un rost și să nu-mi las mintea să înceapă să facă tot felul de analize gen "waw și cum vei rezista atâtea ore fără un somn bun?" Știam că totul se va rezolva, și așa a și fost. Ori de câte ori ne apropiam de un punct de escală sau ne îndepărtam de el, eram "luată" în câte o meditație de încărcare a bateriilor. În acele meditații intram în legătură cu Păzitorii acelor locuri și împărtășeam multe informații între noi. Prima escală la Berlin mi-a atras atenția asupra unui fapt pe care nu puteam să-l văd decât din aer. Berlinul de abia se mai vede dintre copaci. Este plin de verdeață, au păduri din ce în ce mai răspândite și zone agricole puține. Așa arată de sus Berlinul și ceea ce am putut vedea, de acolo de sus, din Germania. Acolo cineva a înțeles importanța prezenței naturii și încep să refacă ceea ce au distrus. Dar, din nefericire, o fac pe seama altor țări și zone, una dintre ele fiind chiar România. Am mulțumit pentru această conștientizare decizând să o aduc la cunoștința tuturor celor care vor citi aceste rânduri. Poate vor lua mai mult aminte la păstrarea a ceea ce avem și refacerea a ceea ce, din nefericire, nu mai avem.


 A urmat apoi Abu Dhabi unde nu am avut de staționat decât 2 ore și de unde ne-am luat zborul către destinația noastră penultimă Victoria, Seychelles. Nici nu am apucat să decolăm din Abu Dhabi când am  fost luată la o întâlnire cu minunatele Ființe care sunt Păzitorii din Orientul Mijlociu. A fost o întâlnire foarte frumoasă și emoționantă în care valuri de iubire necondiționată au curs într-o frumoasă unitate și armonie. Ne-am reînnoit hotărârea de a participa împreună la realizarea minunatei noastre Misiuni. La o astfel de reuniune a Păzitorilor Pământului curg uriașe valuri de Lumină și Iubire Necondiționată. Știm cu toții că Misiunea noastră nu este una ușoară și că de multe ori planul trebuie schimbat în mod concertat. Marele avantaj pe care îl avem, și care crește pe zi ce trece, este că numărul celor treziți și al celor care se trezesc crește exponențial. Mi-am luat rămas bun de la aceste minunate Ființe și am revenit în realitatea mea curentă. După alte 5 ore de zbor voi ajunge la penultima stație a acestei călătorii incredibile. Între timp voi avea posibilitatea de a lucra nestingherită la trimiterea Iubirii Necondiționate și a Focului Violet în Conștientul Colectiv planetar, activitate/stare care a devenit un mod de A FI. Îmi voi pune vehiculul planetar uman în starea de repaus și voi continua munca în forma mea ne-întrupată. Este foarte multă muncă de făcut în această perioadă de  timp 3/4 D și nu suntem prea mulți cei care  ne putem angaja în mod conștient în ea. Dar cum nu numărul contează și cum pe zi ce trece întăririle noastre cresc tot mai mult, prezența noastră este tot mai mult și mai bine simțită. Noapte bună și somn ușor dragi pământeni, suntem vegheați cu o infinită iubire!



În sfârșit aterizăm în Victoria, Seychelles, pe insula Mahe. Oboseala își spune cuvântul și mai avem de așteptat vreo 4 ore decolarea spre Praslin, capătul acestei călătorii. Întrebăm dacă nu există cumva posibilitatea de a zbura ceva mai repede și ni se recomandă să ne trecem pe o listă de așteptare pentru că mai sunt și alții în situația noastră. Printr-o sincronicitate minunată așteptarea noastră se reduce la o oră și jumătate. Nu am mai zburat niciodată cu un avion atât de mic și experiența este o surpriză foarte plăcută. În sfârșit ajungem la destinație după 36 de ore de călătorie. Un duș bun și apoi un somn într-o poziție mai comodă pentru vehiculul fizic care, fericit, alunecă într-o stare de binecuvântată refacere. Și, din nou la treabă. În Echipa mea are loc acum o reașezare a energiilor și unii se vor opri în acest punct. Un vis edificator, metaforic mi se derulează în fața ochilor. Coborâm cu toții pe un râu vijelios în bărci care se clatină în voia curenților repezi. Dar știm să ne conducem bine bărcile și ajungem într-unul din punctele de oprire. Apa curge pe noi, dar ochii noștri strălucesc de bucuria reușitei. Urmează o zonă mai grea și mai vijelioasă dar apoi ajungem într-un loc mai sigur. Unii dintre colegi îmi spun că nu mai doresc să continue această călătorie pentru că consideră că pentru ei/ele călătoria se încheie în acest punct. Într-adevăr, nu este ușor să fii în serviciu 24/24, 7/7, mai ales atunci când rezultatele sunt aparent invizibile. Moment de nehotărâre pentru mulți. Cineva spune "Ce păcat ... cum să te oprești chiar acum? Mai este atât de puțin!" În timp ce oftez în conștientizarea mea își face loc istoria discipolilor lui Zamolxe. După ani de instruire grea (și când spun grea înseamnă dincolo de limita a tot ceea ce este cunoscut și accesibil oamenilor obișnuiți) departe de lumea plină de provocări, la prima întâlnire cu lumea (cu fetele 😊) au ales să renunțe la viața de inițiat. Celorlalți discipoli revoltați Zamolxe le-a răspuns cu blândețe că nimic nu-i pierdut. Ei vor duce în lumea neștiutoare ceea ce au învățat și-i vor face un mare bine prin răspândirea învățăturii pe care ei au dobândit-o în acea perioadă de pregătire prin care au trecut. Am zâmbit mulțumindu-i cu recunoștință lui Zamolxe pentru aducerea aminte ”strecurată” în conștientizarea mea. Ne-am îmbrățișat cu cei ce au ales să stea pe loc, ne-am urcat din nou in bărci și ne-am îndreptat spre râul vijelios care ne-a cuprins în îmbrățisarea lui. Eram din nou pe drum.


Din nou dimineață pe insula Praslin. Am hotărât să vizităm La Valee de Mai, o rezervație unică de palmieri de nuci de cocos numite coco-de-mere datorită formei lor mai ciudate. În această rezervație unică în lume se găsesc specii de palmieri aflate încă în starea lor pură, străveche, de evoluție. Încă între două lumi urcăm în autobuzul local care circulă cu o regularitate demnă de invidiat și acoperă prin traseul său toată insula. Înainte de a intra în rezervație îmi doresc să beau un ceai, ritualul meu matinal pe care astăzi nu l-am respectat încă. Aleg un ceai negru fierbinte, spre surprinderea fetelor de la micuța cafenea-ceainărie din incinta punctului de intrare în rezervație, pentru că toată lumea bea răcoritoare, nu ceaiuri fierbinți. Și, stupoare. Iau o gură de ceai și îmi dau lacrimile. Îmi adusesem din Kenya acum doi ani o cantitate apreciabilă din acel ceai negru cu gust ușor vaniliat, dar stocul se terminase demult și rămăsesem doar cu amintirea gustului său plăcut. Iar acum în cana din fața mea aburea acel ceai minunat umplându-mi nările cu aroma sa vanilată. Uite că poți lăcrima de bucurie și pentru un ceai. L-am savurat pe îndelete plină de recunoștință și apoi am intrat în rezervație. Energia pură și plină de viață făcea ca toată lumea să zâmbească. În aer plutea atât de multă fericire și bucurie încât oamenii își zâmbeau și se salutau unii pe alții, așteptau ca ceilalți să poată să-și facă liniștiți fotografiile pentru că nimeni nu se grăbea nicăieri. Am petrecut mai bine de două ore de vis în acest loc fermecat în care timpul încetase să existe. Mi-am unit bucuria de A FI cu cea a aerului, a pământului, a Soarelui care ne zâmbea din când printre imensele frunze ale palmierilor și a apei care susura prin prezența câteunui pârâiaș. Am revenit apoi la micuțul dar fermecătorul bungalow în care eram cazați, încărcați cu minunata energie a unui loc atât de pur și ne-am încheiat seara admirând apusul de pe plajă. Fiind în apropiere de Ecuator, apusul este scurt și noaptea se lasă foarte repede. O meditație alături de Echipa mea dragă a încheiat timpul de veghe urmând din nou munca nevăzută ochiului uman obșinuit.



De abia trec în tărâmul visării când îi simt prezența lui Jeshua cum îmi place mie să-i spun lui Isus, acel Isus care nu are nimic de-a face cu imaginea care i-a fost creată de biserică. "Ești tristă. Nu fi. Își vor da și ei seama de adevăr." "Da", răspund eu, "își vor da. Dar este atât de dureros să-i văd cât sunt de mințiți și de manipulați. Cum să le explic să înțeleagă cât de mult rău îți fac în fiecare an când în orbirea lor te răstignesc din nou și din nou pe acea cruce? Și nu numai atunci, ci și în toate slujbele bisericești în care îți pun ție în cârcă mântuirea lor... Știi, chiar și eu am avut o problemă cu tine zilele trecute." I-am simțit zâmbetul, normal că știa. "Am simțit cum acele cuvinte "Mântuitorul vostru care vă aduce mântuirea" declanșează o revoltă atât de puternică în mine încât îmi provoacă o greață fizică. Cum să-i ajuți să se împuternicească pe cei care mai cred într-o "mântuire" adusă de către "Unicul Fiu al lui Dumnezeu"? Cum, cum să faci asta? Și atunci ei/ele cine sunt?” aproape că strig cu ochii în lacrimi. ”Da, știu sunt tot mai mulți cei care văd adevărul și minciuna, dar uneori mă cuprinde tristețea .... chiar disperarea." Am simțit cum iubirea lui mă învăluie treptat, am auzit cum îmi spunea "Pentru că te-ai simțit separată de mine", am oftat și i-am răspuns "Ca de obicei, ai dreptate." Am zâmbit și eu, ne-am îmbrățișat și am intrat în sala de Consiliu. Lucrurile se precipită pe Pământ și este nevoie de o bună organizare. Nu ne putem permite neglijarea nici unui detaliu sau informații. În timp ce-mi simt inima crescând de bucurie la vederea dragilor mei tovarăși, conștientizarea mea se estompează. Încă nu a sosit momentul să-mi aduc aminte toate detaliile. Așa că, noapte bună dragi pământeni, iubirea ne învăluie în fiecare clipă.


Din nou dimineață după o noapte agitată cu multă muncă pentru că Acumul celui de-al Treilea Val este din ce în ce mai ușor de simțit. Mama Pământ trece prin curățări tot mai profunde și mulți aleg să folosească aceste ocazii pentru a se întoarce la Casele lor. Este multă activitate desfășurată și "dincolo" și aici. Profit de ora matinală la care m-am trezit pentru a intra în meditație cu Echipa. Ca niște albinuțe harnice ajută la re-așezarea energiilor și calmarea efectelor recentelor evenimente din Italia. Simt cum iubirea lor curge ca un balsam pe rănile proaspăt deschise ale Mamei și copiilor ei. Un val de iubire și recunoștință se iscă brusc în inima mea și cu o imensă duioșie îmbrățișează totul. Lucrurile sunt pe mâini bune. Atenția mea se mută apoi pe mișcarea pe care o simt în jurul meu. Azi avem programată o întâlnire cu broaștele țestoase uriașe de pe insula Curieuse, o mică insulă cu o suprafață de 2,86 km2 care adăposește aceste minunate ființe. Ne-am obișnuit să circulăm cu autobuzul local și să fim în mijlocul acestor oameni frumoși și foarte amabili. Un lucru care m-a impresionat foarte mult este faptul că atunci când în autobuz urcă o femeie cu un copil în brațe imediat o altă femeie care stă pe scaun ia copilul în brațe. M-a impresionat o mămică care își ținea propriul copil dar a luat în brațe și copilul mămicii care tocmai urcase. Nu am observat ca acest gest să fie făcut și de către bărbați. Mi s-a părut un mod deosebit de frumos de a ajuta copilul să se simtă în siguranță și protejat și în brațele unei alte persoane nu numai ale mamei sale. Fără acea frică de străini pe care noi o inoculăm copiilor noștri încă din fașă. Sau frica mamei că copilul ei ar avea de suferit de pe urma contactului cu o altă persoană. Copiii sunt niște drăgălași zâmbăreți și sociabili, iar in ochii lor poți citi încrederea în viață și în semenii lor. Este minunat să te vezi reflectat în ochii unui copil care te citește fără nici cea mai mică marjă de eroare. În contrast cu ei un cuplu european, nu contează cetățenia, cu doi copii cam de 6-7 ani cel mic și 10-12 ani cel mai mare stau pe scaune privind pe geam insistent in timp ce lângă ei o femeie in vârstă se clatină nesigură pe picioarele obosite. Soțul meu se ridică și îi oferă locul său. Bătrâna zâmbește cu recunoștință și se așează. Am observat câteva zâmbete așternute pe fețele celor din jur. Oameni frumoși și calzi. Șoferii sunt foarte amabili și dacă îi rogi să te atenționeze unde să cobori pentru a ajunge la destinația dorită, pentru că nu există nume de stații, o fac cu mare drag. Autobuzele nu au numere sau destinații, dar dacă întrebi oricine îți indică care este autobuzul potrivit pentru destinația aleasă de tine. Pentru cineva cu o minte riguroasă acest loc este o adevărată provocare. Insula Curieuse, denumită inițial Insula Roșie din cauza solului ei de culoare roșie, se află situată la o oarecare distanță față de coasta nordică a Insulei Praslin și se poate ajunge acolo cu o barcă taxi. Această mică insulă are o istorie destul de tristă.  În anul 1768 francezii și-au declarat stăpânirea asupra ei, schimbându-i și numele din Insula Roșie în Insula Curieuse, vânând până la extirpare populația de broaște testoase uriașe. În anul 1771 marinarii au dat foc insulei crezând că astfel vor mai face mai ușoară recoltarea renumitelor coco-de-mer. Chiar și acum se mai văd urme ale acelui foc distrugător. Repopularea insulei cu broaște țestoase este dificilă mai ales datorită faptului că vânarea lor este, deși interzisă, prezentă încă. De abia pășim pe insulă că ne ia în primire o uriașă căreia îi place mult să fie mângâiată. După câteva minute bune de tandrețe și schimb de iubire cu magnifica ființă pornim să traversăm insula, deoarece barca urma să ne ia de pe cealaltă parte a insulei și aveam astfel ocazia să explorăm și interiorul insulei. Un drum plăcut și ușor de făcut, mai ales când ești înconjurat de frumusețea Mamei Pământ și toți Elementalii și Spiritele Naturii prezente aici. O zi minunată încheiată cu un apus de Soare splendid pe o plajă splendidă, undeva în mijlocul Oceanului Indian pe minunata planetă numită Pământ.


Și din nou la treabă în timp ce vehiculul uman este pus în siguranță. Un nou Consiliu care se anunță important. De această dată sunt mult mai mulți pământeni prezenți. Pe unii dintre ei îi cunosc, ne-am intersectat și ajutat de multe ori în acțiunile noastre. Ne salutăm zâmbind și înclinând ușor capul. Dintr-o dată se face liniște. Ne ocupăm fiecare locurile așteptând ca ședința să înceapă. Se poate simți în aer entuziasmul tuturor. Se șoptește că "acțiunea" va începe și unii sunt nerăbdători. Respir acest freamăt viu în mine ... cât de bine îi cunosc aroma ... dar nu-i momentul să cad în reverie. Suntem chemați pe rând pentru a ni se comunica misiunea. Sunt mai multe direcții de acțiune, iar grupele sunt formate nu numai din aspecte întrupate, ci și din galactici, celești, înalte ființe de lumină, îngeri dar și reprezentanți ai tărâmurilor vegetal și animal. Este atât de emoționant și de plin de măreție totul ... Țin în mână misiva pe care este scrisă misiunea Echipei mele,  dar nu simt imboldul de a o deschide pentru că inima mea o cunoaște de mult prea multă vreme ... și Echipa o cunoaște și ea ... privesc sulul din mâna mea și alunec într-un alt Acum ... un Acum în care am mai fost împreună dar pentru a ajuta la prăbușirea unei lumi care nu mai putea fi salvată ... oricât am încercat ... zarurile fuseseră aruncate deja. Tot ce mai puteam face era să ajutăm ca sfârșitul să fie cât mai blând posibil. O lacrimă se zbătea în colțul ochiului drept când o voce dragă mă scoase din reverie. "Amintiri?" "Da", am răspuns "amintiri ..." "V-ați adunat din nou." "Da", oftez eu. "Ești îngrijorată de ceva?" "Nu-i simt. Nu-i simt așa cum aș vrea să-i pot simți ... așa cum i-am simțit atunci ... Ceva îmi scapă și nu știu ce ..." "De ce ești atât de dură cu tine? Știi foarte bine că atunci când va sosi momentul vă veți aminti toți cine sunteți. Știu că vi se cere foarte mult, dar dacă nu vouă atunci cui?" Am zdrobit între gene lacrima din colțul ochiului drept și m-am întors zâmbind. "Și din nou ai dreptate." "Ne întoarcem la ceilalți?" Am dat din cap pentru că cuvintele nu-și mai aveau rostul. M-am așezat la locul meu la masa Consiliului pentru a lua parte la discuțiile pline de bucurie și entuziasm. Am desfăcut încet sulul pe care îl țineam în mână ... scria frumos caligrafiat ”CEI CARE SUSȚIN”. Am zâmbit gândindu-mă la noi, la Echipă. Suntem perfecți pentru acest rol aparent ușor, dar atât de greu de susținut pentru alții. Antrenamentul din ultimul an ne-a fost de foarte mare ajutor. Suntem ceea ce suntem meniți A FI, farurile și oazele pentru cei aflați derivă și însetați, cei care am învățat să FIM în fiecare moment Iubirea Necondiționată, Iertarea Necondiționată, Acceptarea Necondiționată și Compasiunea Necondiționată a Creatorului. Am învățat să lucrăm cu Focul Violet pentru a transmuta energiile joase din mediul nostru și să fim surse de echilibru pentru tot ceea ce se află în preajma noastră. Am învățat să lucrăm cu iubire și răbdare asupra conștientului colectiv planetar și să-l hrănim cu Iubirea noastră Necondiționată. Ne-am amintit că noi suntem Acum Aici pentru Gaia. Da, suntem perfecți pentru această misiune ... Am simțit din nou zâmbetul celui care nu este niciodată separat de mine și i-am zâmbit la rândul meu știind că-mi va simți zâmbetul în inima lui așa cum și eu îl simțeam în inima mea.



O dimineață plină de veselie îmi zâmbește pe geamul de la cameră. Se aude sunetul valurilor care se sparg de țărm și triluri de păsărele gureșe. Am nevoie de puțin timp să-mi aduc aminte unde sunt. A, da. Ploaia îmi reamintește că sunt pe frumoasa insulă Praslin unde plouă în ciuda timpului așa zis uscat când ploaia este doar o dorință. Aici nu plouă ca și la noi. Fără să se anunțe ploaia începe să picure și după câteva secunde să toarne. Destinația pentru astăzi este plaja Lazio, Anse Lazio, considerată, pe drept, cea mai frumoasă plajă de pe Insula Praslin unde avem două posibilități să ajungem: cu autobuzul, înconjurând toată insula, sau pe jos mergând vreo oră printr-o zonă de junglă accesibilă doar cu piciorul. Am ales varianta a doua, care ni se potrivea cel mai bine, ne-am înarmat în mod cu totul inutil cu o umbrelă și am pornit la drum. Gazda, foarte săritoare s-a oferit să ne ducă până în punctul în care se putea merge cu mașina, cam 3 stații de autobuz. Apoi, în fața noastră s-a desfășurat vegetația luxuriantă a junglei. După cam o oră de mers pe jos am ajuns pe una dintre cele mai frumoase plaje ale lumii: Anse Lazio. Această plajă, spre deosebire de alte plaje ale Seychelles-ului nu este protejată de vreun recif de corali. O mare minunată cu culori trecând de la acvamarin deschis la închis, și un nisip alb de o finețe minunată. M-am folosit de ocazie pentru a intra preț de câteva clipe în comuniune cu minunatul Ocean Indian. Pe drumul de întoarcere mi-am adus aminte că toată politica lumii este axată în cel mai eronat mod posibil pe bunăstarea ființei umane. Dacă politica lumii ar fi axată pe bunăstarea naturii, atunci bunăstarea omenirii ar fi implicit asigurată. Sper ca generațiile viitoare care vor veni în această rasă umană să înțeleagă acest lucru. Natura și planeta pot trăi foarte bine fără prezența omului, dar omul nu poate trăi fără prezența lor.



Peste câteva ore va începe călătoria înapoi spre casă. Cer un somn odihnitor, fără vise pentru ca vehiculul meu uman să se poată odihni în plenitudinea sa. Noapte bună dragi pământeni, suntem iubiți și iubim la rândul nostru, nemăsurat.

Monica Poka

duminică, 21 august 2016

”Slugă la doi stăpâni” sau Dumnezeul religios și Dumnezeul din mine


Din ciclul De ale mele
  
Una dintre marile provocări ale acestei luni, August 2016, cu prelungire și în prima parte a lui Septembrie 2016, o constituie relația noastră cu Divinitatea. Ce înțelegem prin Divinitate și, mai ales, unde situăm Divinitatea în raport cu Ființa noastră, sau Ființa noastră în raport cu Divinitatea (care este, de fapt, același lucru).

Pentru unii această provocare nu există, deoarece nu au venit cu ea ”la pachet”, problema fiind elucidată într-una din existențele anterioare, pentru alții ea a fost depășită cu ceva vreme înainte, pentru alții este în curs de elucidare, iar alții refuză pur și simplu să o vadă/recunoască.

Fiecare dintre aceste stări este foarte corectă, trecerea de la una la alta fiind acum ”provocarea momentului”, excepție făcând prima categorie. Această trecere are însă  o dinamică foarte ciudată. Este chiar interesant de urmărit.

Pentru cei care au venit fără această provocare ”la pachet”, perioada copilăriei a fost mai provocatoare pentru că părinții încercau să le vâre în cap teoria unui Dumnezeu exterior, care te judecă și te recompensează pentru faptele tale în funcție de ceea ce el consideră corect și greșit. Nu are rost să detaliez prea mult toate acestea pentru că cred că ne sunt deja cunoscute tuturor celor din această categorie.

Există ”categoria” celor pentru care Dumnezeu este acea Ființă căruia trebuie să i te rogi ”în coate și genunche” ca să-ți dea ceea ce tu ceri. Aceștia mai au nevoie, probabil, de câteva vieți pentru a se ridica din ”coate și genunche” sau este probabil să treacă printr-o stare de iluminare bruscă și să facă un salt imens.

Acest ultim caz este însă destul de rar pentru că dacă mai ai ”cutia credinței religioase” activă, va fi cam grea ruperea legăturilor de ea și șansa de reușită este destul de mică. Dacă nu există fundația pe care revelația nou găsită să poată prinde rădăcini, nu va rezista. Dar nimic nu este bătut în cuie.

Categoria celor care au ajuns la înțelegerea relației lor cu Divinitatea este cea care va prelua ștafeta ”eliberării din cutie” pentru cei care oscilează între un Dumnezeu interior, în care încep să creadă pentru că sufletul lor nu doarme, și un Dumnezeu exterior a cărui existență este întreținută cu mare zel de către cei interesați doar de ”puterea asupra altora”.

Pentru cei care fac parte din această ultimă grupă, viața chiar nu este ușoară pentru că sunt împărțiți între vechea energie/credință care se prăbușește și noua energie/eliberarea care sosește. Adevărul este că toți am trecut, ca ființe umane, prin această provocare la un moment dat al existenței noastre.

Ce putem face este să împărtășim ceea ce ne-a ajutat pe noi să depășim această provocare, indiferent de momentul la care am făcut-o. Acea cunoaștere ne este disponibilă chiar dacă am avut această experiență cu secole în urmă. Ea este imprimată în Akasha noastră și ne este disponibilă la cerere.

Deci, dragii mei oameni, atunci când sunteți ”slugă la doi stăpâni” viața voastră este un chin. Sufletul vă trage spre interiorul vostru, acolo unde Divinitatea voastră se află, iar mintea și cei interesați vă trag în afara voastră pentru a vă împiedica să aflați Cine Sunteți cu Adevărat.

Nu poți decreta ”Eu sunt Creatorul propriei mele vieți” și apoi să mergi la biserică să te rogi ”Dă-mi Doamne ....”. Sunt două programe diferite care se anulează unul pe celălalt. Doamne exterior nu-ți dă niciodată nimic pentru că spune ”Poftim, aici este. Servește-te! Am pus în tine TOT ceea ce ai nevoie.” Dar tu nu te servești pentru că aștepți să-ți fie dat.

Imaginați-vă un calculator pe care există două antivirusuri și totuși vă ”căptușiți” cu un virus de toată frumusețea. De ce? Pentru că cele două antivirusuri se bat cap în cap, se ”luptă” între ele și virusul le scapă printre ”degete”. Orice IT-ist vă va spune acest lucru.

Rulați în același timp două programe incompatibile între ele: Dumnezeul interior și Dumnezeul exterior. Ele se bat cap în cap și voi sunteți ”slugă la doi stăpâni.” Adevărul este că NU există un Dumnezeu interior și unul exterior, pentru că nu există interior și exterior. Dar acest lucru nu-l puteți afla decât de la Dumnezeul interior.

Deși pare foarte complicat, este, de fapt, foarte simplu. Frica este cea care face separarea. Și acea frică este exploatată la maximum de cei interesați să vă controleze, cei care vin să vă spună că Dumnezeu a spus așa sau așa sau așa ... și voi îi ascultați pe ei, nu pe acel Dumnezeu din voi care vă spune ”Oricare ar fi întrebarea ta, răspunsul meu este IUBIREA.”

Iubirea are o frecvență atât de înaltă încât întrebările, neliniștile, fricile, neîncrederea, lipsa, etc., nu pot să existe în ea. Dar acea Iubire nu vi-o poate da sau lua nimeni. Este dreptul vostru din naștere și voi alegeți cărui Dumnezeu să vă închinați. Pentru că Dumnezeul interior vă iubește atât de mult încât vă lasă să vă îndoiți de existența lui și să vă închinați unui Dumnezeu din afara voastră.

Dar din momentul în care alegeți Dumnezeul Interior, pe acesta nu vi-l va putea ”confisca” nimeni niciodată. Nu veți mai putea pur și simplu să-l abandonați pentru că asta ar însemna să vă abandonați pe voi înșivă. Și o și faceți ... dar vă abandonați Dumnezeului/Creatorului care VOI SUNTEȚI! Pentru că noi suntem TOTUL și NIMICUL împreună. Și această înțelegere vă va elibera de orice iluzie, de dualitate, de separare.

Oricare ar fi întrebarea, răspunsul este IUBIREA!

Namaste!


Monica Poka

sâmbătă, 20 august 2016

Revendicați-vă Suveranitatea – Quan Yin


Prin Jenny Schiltz

Venim la voi astăzi ca să vă vorbim despre un subiect important. Este vorba despre înțelegerea adevăratei voastre puteri și despre schimbarea percepțiilor voastre. Înțelegem că acest proces a fost dificil și că mulți dintre voi ați trudit la el ani de zile. Ceea ce trebuie să știți în adâncul ființei voastre este că nu mai există nimic care să vă rețină de la dobândirea păcii în voi înșivă, după care tânjiți cu atâta disperare. Voi sunteți cei care trebuie să schimbați acum tot ceea ce ați ajuns să cunoașteți și să credeți.

Procesul trezirii nu este unul ușor deoarece fiecare dintre voi trebuia să ajungă la înțelegerea că viața nu era ceea ce părea. Este ca și cum ați fi ieșit afară dintr-o ceață pentru ca să vă dați seama că totul nu este ceea ce voi ați crezut. Ați privit în jurul vostru și ați plâns pentru oameni, animale și pentru pământ. Ați fost șocați să descoperiți că omenirea a ajuns atât de departe de echilibru încât banii controlează totul. Ați fost șocați să aflați că mâncarea, aerul și apa voastră au fost murdărite, falsificate chiar de către cei care ați crezut că vă vor proteja. Ați plâns, v-ați înfuriat și chiar v-ați înfricat. Ați vrut cu disperare o schimbare și v-ați simțit adeseori induși în eroare pentru că nu puteți vedea schimbarea reflectată în lumea exterioară. Acest lucru v-a făcut să vă simțiți neajutorați și mizerabil. Aceste emoții fac parte din proces, dar ele fac parte dintre cele care este nevoie să fie lăsate acum în urmă.

Este momentul ca fiecare dintre voi să vă revendicați suveranitatea, puterea, creația. Fiecare dintre voi este capabil să dețină mai multă lumină decât ați făcut-o vreodată. Aceasta este o diferență importantă pentru că această lumină de la sursă care vă luminează ființa este puterea voastră. Înțelegeți că această liumină de la sursă este sufletul vostru. Voi nu sunteți separați de sursă, nu ați fost niciodată și numai iluzia este cea care v-a făcut să credeți astfel. Această iluzie v-a servit bine, sufletul vostru a fost capabil să participe la o învățare care nu poate fi dobândită nicăieri altundeva în multivers. Mulți dintre voi ați petrecut nenumărate vieți pe pământ afundați în vălul uitării, explorând toate aspectele dualității și tot ceea ce voi sunteți precum și tot ceea ce nu sunteți. Ați învățat multe din aceste experiențe. Dar acel timp a ajuns acum la sfârșit, acum este momentul să vă întoarceți înapoi acasă în interiorul sinelui vostru.

Munca pe care ați făcut-o pentru a curăța negativitatea și vălurile a creat spațiu pentru ca lumina voastră, sufletul vostru să sălășluiască chiar mai deplin în voi. Este important să vă dați seama de schimbările profunde care au avut loc în voi. Acum este momentul să vă asumați deplina responsabilitate pentru lumina pe care o dețineți. Este acum în puterea voastră să schimbați complet holograma pe care ați creat-o. Puteți schimba acum toate lucrurile din jurul vostru doar prin simpla strălucire a luminii voastre asupra a orice se află în raza vederii voastre. În loc să vă înverșunați împotriva a ceea ce simțiți că nu puteți schimba, mai degrabă vedeți toate lucrurile în potențialul lor luminos cel mai înalt și lăsați-le să se schimbe ca un răspuns la asta. Lucrurile și oamenii din viața voastră care nu sunt în măsură să se ridice la lumina cea mai înalt posibilă în care voi îi țineți, vor ieși din câmpul vostru până când vor fi pregătiți să o facă. Totuși, mulți vor folosi ocazia de a se ridica și își vor începe propria lor transformare. Când vă expansionați în mod liber lumina tuturor fără nici o judecată sau așteptări, oferiți spațiu ca miracolele să apară. Sunt multe povești despre mistici și vindecători în lumea voastră care au făcut vindecări miraculoase. Nu este vorba despre faptul că aceste ființe ar fi vindecat pe cineva, este vorba de faptul că ei au văzut fiecare persoană ca întreagă și vindecată și acest lucru în sine a permis ca miracolele să se manifeste. Fiecare dintre voi aveți această abilitate. Aceasta este pur și simplu iubirea necondiționată în acțiune. Vedeți-i pe toți ca și pe exemplul perfect al lor înșiși și vedeți cât de multe se schimbă în ei și în realitatea voastră ca și întreg.

Prin acest proces ați învățat cât de importante sunt gândurile voastre în realitatea voastră. Nu fiecare gând individual este cel care schimbă frecvența în care voi vă creați realitatea, ci emoțiile predominante create de gândurile voastre. Acesta este motivul pentru care v-am vorbit atât de mult de nevoia de a avea bucurie în viața voastră. Cuvântul bucurie este pentru mulți un concept imposibil de obținut. Totuși, vă rugăm să vă uitați la viața voastră și la momentele în care ați râs, v-ați relaxat, ați fost plini de venerație sau pur și simplu ați fost mulțumiți. Aceasta este bucurie. Atunci când vă priviți viața ca și momente, veți descoperi că ați simțit într-adevăr de multe ori bucurie în viața voastră și că în acele momente ați simțit o schimbare în voi înșivă. Această schimbare sunteți voi intrând într-o frecvență care atrage mai multe ocazii de bucurie către voi, ca un magnet.

Sunteți puternici peste măsură, dar mai trebuie să credeți și voi că așa este. Voi sunteți cei care puteți schimba tot ceea ce se întâmplă în viața voastră pur și simplu prin focalizarea voastră pe ceea ce vă aduce bucurie. Fiecare dintre contribuțiile voastre sunt necesare în colectiv. Fiecare dintre voi cei care rămâneți împuterniciți veți ajuta la schimbarea cursului pentru toți. Este timpul să fiți stăpânul propriei voastre realități.

Cu Iubire și respect,
Quan Yin

Conversație cu Quan Yin

Jenny: Când spui că nu stă nimic în calea noastră de a umbla pe deplin împuterniciți, tot ceea ce mi-am imaginat a fost un elefant ținut pe loc de un lanț. Lanțul a fost folosit când elefantul era pui și era prea mic pentru a se putea elibera de el. Chiar dacă elefantul a crescut, el nu și-a dat seama că lanțul nu-l mai putea ține legat și că nu i-ar rezista.

Quan Yin: Da, elefantul a fost condiționat să creadă că era lipsit de puterea de a-și schimba soarta. Poate fi comparat cu omul care prin vălurile uitării a fost condiționat să creadă că este lipsit de puterea de a-și schimba realitatea sa directă. Aceasta este condiționarea prin care vă cerem tuturor să vedeți.

Jenny: Am un client care merge într-un magazin alimentar și vede fructele și legumele ca fiind întregi și perfecte, le binecuvântează și știe că prin intenția sa ele vor fi sănătoase tuturor celor care le mănâncă, indiferent de faptul că sunt organice/non-organice și GMO/non GMO.

Quan Yin: Exact așa și este. Este înțelegerea faptului că puteți modifica frecvența la tot, a mâncării voastre, a apei voastre, a aerului vostru și a tuturor celor din jurul vostru prin simplul fapt că îi țineți în lumina cea mai înaltă. Cu cât mai multă lumină sunteți capabili să dețineți în voi înșivă, cu atât mai înaltă va fi frecvența la care sunteți capabili să transmutați.

Jenny: Conceptul de a fi bucurie este unul greu. La început, când m-am trezit, am fost atât de neliniștită, speriată, furioasă și m-am simțit lipsită de putere. Nu puteam înțelege cum oamenii  pot să alerge de ici colo ca și cum nimic nu ar fi fost greșit. Chiar m-am surprins a fi invidioasă pe microbiști ca fiind nebuni adormiți. Nu înțelegeau că se prăbușea cerul? Ceea ce am ajuns să înțeleg acum este că acei microbiști se bucurau. Se adunau împreună cu mai mulți prieteni și sărbătoreau viața, în timp ce eu eram cea negativistă și nefericită. În acele momente de bucurie, ei erau cei care dețineau mai multă lumină. Uitându-mă acum la Olimpiadă pot să văd cât de mult mi s-au schimbat gândurile. Îi văd pe concurenți ca și pe niște oameni care experimentează viața exact așa cum au vrut ei și în felul lor depășesc limitele.

Quan Yin: (râzând) Asta chiar e o schimbare, nu-i așa? Vezi tu, acum ești în stare să onorezi calea fiecărei persoane, contribuția fiecărei persoane și vezi că totul este perfect pentru ei. Având posibilitatea de a experimenta multe vieți și realități de ce nu ai alege să experimentezi tot ceea ce poți?

Este important ca fiecare persoană să vadă ce definiții și restricții a așezat în jurul termenului de bucurie. Eu prefer să mă gândesc la Bucurie ca și la starea de a fi prezentă, deschisă și plină de venerație.

Jenny: Nervul vasovagal este activat acum pentru mulți. Ei experimentează dureri de cap, dureri de gât, palpitații la inimă și dureri de stomac. Înțeleg că acestea sunt corelate cu Fântâna Chakrei Viselor aflată în partea din spate a capului.

Quan Yin: Întregul vostru creier este schimbat de către energii. Nu veți mai fi centrați pe partea dreaptă sau stângă a creierului, ci veți avea abilitatea de a accesa toate părțile. Acest lucru este corelat și cu Divinul masculin și feminin. Și acestea vor intra în echilibru în fiecare persoană. Pe măsură ce chakra de la baza craniului vostru este activată, ea va permite un mai mare acces la tărâmurile nevăzute. În timp ce se deschide, ea poate elibera frici reținute și s-ar putea ca anxietatea să crească, până când aceasta devine pe deplin echilibrată și funcțională.

Jenny: Ce pot face oamenii pentru a atenua această anxietate?

Quan Yin: Observați ce iese la suprafață și vedeți care este cauza. Pentru unele lucruri veți fi chemați la acțiune, pentru a schimba ceea ce provoacă reacția de frică. La altele veți descoperi că sunt iraționale și au foarte puțin de-a face cu situația actuală. Menținerea focalizării pe prezent și evaluarea situației curente în fiecare moment, vă va ajuta să vă dați seama că cea mai mare anxietate este creată prin proiectarea într-o realitate care încă nu există. Acesta este motivul pentru care este esențial să respirați pentru a trece prin anxietate. Ea vă permite să fiți prezenți în corp și vă ajută să vă modificați perspectiva.

În primirea acestei canalizări era un fel de urgență de mare însemnătate. Am întrebat-o pe Quan Yin despre acest lucru și mi-a spus că au fost luate decizii la nivel de suflet individual care ar afecta conștiința colectivă ca și întreg. Nu am vrut să insist în continuare, dar înainte de a publica această canalizare am văzut un articol publicat de Sandra Walter care chiar m-a ajuta să înțeleg această urgență. Am atașat un link ca să îl puteți citi și voi.

Sper că întrebările mele v-au ajutat și că această postare pe blog vă găsește într-o stare de bine. Cu adevărat îi apreciez pe toți cei care împărtășesc această postare și susțin această muncă. Vă trimit toată iubirea și bucuria pe care o putem gestiona.


Jenny


Traducere Monica Poka