Ca bărbat, a existat această greutate pe care am purtat-o, una de care nu mi-am dat pe deplin seama până acum câțiva ani. Este povestea – șoaptele, uneori strigăte puternice – că masculinitatea este ceva inerent toxic. Că a fi bărbat este sinonim cu vătămător sau asupritor.
Înțeleg de unde vine asta. Există o istorie, durere și răni care nu pot fi ignorate. Unii dintre noi au perpetuat tipare vătămătoare, cu bună știință sau nu. Dar cred că este timpul să schimbăm povestea, nu doar pentru bărbați, ci pentru toată lumea.
Masculinitatea nu este toxică. Este greșit înțeleasă și, uneori, greșit folosită, da – dar în esență, masculinitatea este puternică, frumoasă și atât de necesară.
Lumea are nevoie de bărbați care să se arate în sinele lor deplin – bărbați care protejează, iubesc și conduc cu integritate. Bărbați care sunt tandri fără să se rușineze și înverșunați când este nevoie. Bărbați care-și asumă puterea și vulnerabilitatea. Suntem cel mai bun aspect al nostru atunci când menținem spațiul, nu îl dominăm.
Știu asta pentru că am fost atât băiatul care s-a luptat să-și demonstreze valoarea cât și bărbatul care și-a dat în sfârșit seama că n-a fost niciodată nevoie să-și dovedească valoarea. Am rănit și am fost rănit, am iubit și am fost iubit. În această călătorie am învățat că masculinitatea nu este o armă – este un dar.
Celor cărora încă îi văd pe bărbați ca pe o problemă de rezolvat, le pun următoarea întrebare (fără să vă puneți deoparte sentimentele de frică și poate chiar de nesiguranță): Cum ar arăta lumea noastră dacă am sărbători ceea ce-i cel mai bun într-un bărbat în loc să ne temem de ceea ce-i cel mai rău în el?
Pentru frații mei de peste tot, asta este pledoaria mea: Hai să fim mândri de cine suntem. Haideți să pășim în puterea noastră, în grija noastră, în responsabilitatea noastră. Haideți să ne vindecăm rănile din noi înșine și din lumea din jurul nostru pentru că este nevoie de noi.
Este nevoie de noi în relațiile noastre – ca parteneri, tați, prieteni, frați și fii – și trebuie să stăm alături de femeile incredibile care continuă să se ridice și să ceară o lume mai bună, nu prin competiție, ci prin colaborare – necesare ca să învățăm următoarea generație că puterea nu stă în dominare, ci în conectare, compasiune și scop.
Povestea că masculinitatea este toxică? Haideți să o rescriem. Nu apărându-ne, ci prin exemplu. Fiind bărbatul care arată lumii cum poate fi masculinitatea atunci când este înrădăcinată în iubire, curaj și smerenie.
Este momentul să conducem prin puterea liniștită a naturii în sine – fără efort, înrădăcinată – și să îmbrățișăm un mod mai natural, mai împământat de a conduce, înrădăcinat în siguranța interioară și siguranța de sine. Procedând în felul ăsta, creăm spațiu pentru o conectare mai profundă cu partenerele noastre, devenind mai acordați la curgerea intimității.
Pe măsură ce dăm drumul rușinii și vinovăției care mai persistă încă în jurul sentimentelor noastre de plăcere, deschidem ușa către o exprimare mai deplină, mai liberă a iubirii și dorinței.
Bărbatul este frumos. Nu perfect – dar frumos. Și
lumea este mai bună atunci când stăm în acel adevăr.
Traducere Monica Poka
Dragi cititori, unele dintre
materialele pe care le traduc sunt contracost și trebuie să plătesc pentru ele.
Mi-ar fi de mare ajutor dacă m-ați susține în acest efort financiar cu o
donație, atât cât simțiți fiecare, folosind butonul ”Donate” de pe blog. Vă
mulțumesc!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.