Absoarbe-l

 

Mesaj de la Creator prin Jennifer Farley

 
Fiecare om din planul Pământului vostru este unic și minunat în felul său. Fiecare dintre voi vă aveți propriul set de experiențe și emoții. Este important, totodată, să vă amintiți că procesele voastre de creștere și învățare sunt la fel de individuale pe cât sunteți voi! S-ar putea să simți că ești prea în urmă sau prea înaintea progresului semenilor tăi. Dacă acest lucru începe să se întâmple, acordă-ți un moment în care să reevaluezi exact ce se întâmplă! Asta nu-i o cursă; nu este o competiție în care să te auto-depășești și, cu siguranță, nu este momentul să te judeci pe tine sau pe alții! Ești acolo unde ești dintr-un motiv anume. Absoarbe-l, pentru că nu vei mai fi niciodată în acest moment uimitor! ~ Creatorul

 
Traducere Monica Poka

link catre postarea originala

Dacă materialele pe care le traduc și le împărtășesc gratuit vi se par valoroase, m-ar bucura dacă mi-ați susține această muncă printr-o donație, atât cât considerați că valorează pentru voi ceea ce ați primit. Vă rog să folosiți butonul ”Donate” care apare în partea dreaptă de sus a blogului ca să susțineți în continuare munca pe care o fac. Vă mulțumesc!
 
 

Pământul Este un Nod de Rețea

Dovezile pe Care Nu Am Fost Niciodată Meniți să Le Examinăm

 
De Jason Gray
 
2026•05•31 (6026 A.L.)
1826(GMT-6)
#WINNIPEG, #MANITOBA, #CANADA
Pentru cea mai mare parte a istoriei consemnate, o singură premisă a organizat modul în care omenirea și-a înțeles locul său în cosmos, și anume că Pământul a existat în izolare.
Civilizațiile sale s-au dezvoltat independent.
Speciile sale au evoluat fără contact exterior.
Istoria sa s-a desfășurat într-un mediu izolat.
Această premisă nu a fost niciodată serios contestată în discursul academic de masă.
Cu toate acestea, a fost contrazisă sistematic de fiecare corp semnificativ de material de arhivă recuperat care a ieșit la lumină în ultimul secol, material pe care instituțiile cu autoritatea de a-l investiga au ales, în mod repetat, să nu-l investigheze.
Pământul nu a fost izolat.
A fost cunoscut.
REȚEAUA
Structura în care Pământul funcționa nu seamănă deloc cu federațiile politice sau imperiile interstelare imaginate de filmele științifico-fantastice secolului al XX-lea.
Nu era organizată în jurul teritoriului.
Nu era guvernată de o autoritate centrală.
Nu depindea de proximitate.
Rețeaua era organizată în jurul rezonanței, compatibilității structurilor armonice dintre sistemele planetare și funcționa pe distanțe care fac ca noțiunile convenționale de guvernare bazată pe spațiu să fie lipsite de sens.
În această structură, anumite lumi funcționau ca noduri.
Nu în urma unei desemnări deliberate, ci datorită arhitecturii lor naturale.
Informația convergea în aceste puncte.
Traiectoriile de dezvoltare se intersectau.
Schimburile culturale nu aveau loc ca acte politice, ci ca o consecință inevitabilă a poziției structurale a planetei în cadrul câmpului mai larg.
Pământul era una dintre aceste lumi.
Înregistrările recuperate sunt consecvente în această privință în toate sursele independente analizate până în prezent.
Pământul a fost clasificat drept un nod de convergență, un tip planetar rar caracterizat prin dezvoltarea simultană a unei diversități biologice, culturale, psihologice și filosofice extraordinare în cadrul unei singure lumi.
Majoritatea planetelor evoluează de-a lungul unor căi de dezvoltare relativ înguste.
Pământul nu.
Acest lucru a făcut-o instabilă din anumite puncte de vedere.
Dar a făcut-o și unic generativă.
Mai multe civilizații participante au identificat Pământul ca fiind, din punct de vedere creativ, una dintre cele mai productive lumi din rețeaua regională.
Aceeași volatilitate care a produs conflictele sale a produs și descoperirile sale.
Ambele au fost monitorizate.
Ambele au fost considerate semnificative. 
ARHITECTURA NODULUI DE REȚEA
Rolul Pământului se extindea dincolo de cel de nod de convergență.
Planeta ocupa o poziție în cadrul a ceea ce arhivele numesc în mod constant sisteme de coridoare – trasee de rezonanță prin care informația și cunoașterea circulau între regiuni îndepărtate ale rețelei cu o eficiență neobișnuită.
Mai multe coridoare se intersectau în sfera de rezonanță a Pământului.
Asta nu a fost o coincidență.
A fost principalul motiv pentru care planeta a atras o atenție susținută pe parcursul unei perioade de dezvoltare atât de extraordinare.
Funcționarea planetei ca nod de rețea a apărut direct din constituția sa fizică, arhitectura sa magnetică, compoziția minerală specifică a geologiei sale, biosfera sa și caracteristicile sale orbitale precise.
Acești factori s-au combinat ca să producă ceea ce înregistrările descriu ca un mediu de transmisie amplificat în mod natural.
Pământul nu avea nevoie de tehnologie ca să participe la structura de comunicații a rețelei.
Planeta însăși era instrumentul.
Asta este concluzia pe care primii cercetători au acceptat-o cel mai greu și cea care explică mare parte din ceea ce arheologia convențională nu a reușit să ia în considerare.
Complexele megalitice.
Lucrările geometrice de terasament.
Camerele subterane de rezonanță.
Alinierile astronomice precise codificate în piatră pe fiecare continent locuit, independent, de culturi care nu au avut niciun contact documentat între ele.
Acestea nu erau monumente.
Nu erau morminte.
Erau componente, elemente poziționate cu grijă ale unei infrastructuri la scară planetară a cărei arhitectură completă abia acum devine lizibilă.
Arhivele descriu Pământul ca pe o arhivă vie.
O lume a cărei structură fizică a păstrat informație de-a lungul unor intervale de timp geologice.
Formațiunile minerale.
Depozitele cristaline.
Piatra specifică selectată pentru construcție, loc după loc, de-a lungul a mii de ani de activitate umană altfel neconectată.
Tiparul nu este întâmplător.
Cunoașterea care a condus la aceste alegeri a provenit de undeva.
FAZA DE CONTACT
Arhivele identifică mai multe perioade distincte, faze de contact, în timpul cărora interacțiunea dintre Pământ și alte civilizații participante a avut loc în mod deschis.
Nu continuu.
Nu universal, simultan, în toate populațiile, dar suficient de deschis încât cunoașterea că există o rețea mai largă să fie integrată în cadrele culturale ale fiecărei civilizații majore care a apărut în timpul acestor perioade.
Interacțiunile nu au fost politice.
Nu a existat nicio negociere a teritoriului, nicio stabilire a jurisdicției, nicio ierarhie a comenzii impusă populațiilor Pământului.
Înregistrările descriu schimburile ca fiind de natură educațională, transferuri de cunoștințe, cadre pentru înțelegerea structurii cosmologice și participarea directă la activitățile rețelei de către anumite populații umane care au demonstrat semnăturile de rezonanță coerente necesare pentru o comunicare susținută.
Înregistrările mitologice ale fiecărei civilizații antice de pe Pământ conțin aceste întâlniri.
Națiunile stelare din tradițiile indigene Nord-Americane.
Anunnaki din cosmologia Mesopotamiană.
Neteru din Egiptul Antic.
Devașii din literatura Vedică.
Privitorii din textele Ebraice pre-canonice.
Diferențele dintre teologii și contexte culturale sunt doar de suprafață.
Structura profundă a relatării este identică, inteligențele non-umane au luat contact deliberat cu populațiile umane, au transmis cunoștințe care au transformat acele civilizații și au plecat în circumstanțe care, la vremea respectivă, au fost înțelese mai degrabă ca o retragere temporară, decât ca o plecare permanentă.
Au avut dreptate.
A fost temporară.
FRAGMENTAREA
Degradarea participării active a Pământului la rețea nu s-a produs brusc.
Înregistrările sunt explicite în această privință, iar dovezile din propria istorie a Pământului o confirmă.
Procesul s-a desfășurat de-a lungul secolelor.
Coridoarele s-au îngustat treptat.
Ciclurile portalurilor, care odinioară organizaseră calendare culturale întregi, au devenit neregulate și apoi au încetat să mai fie detectabile de instrumentele, oameni sau de altă natură, care le urmăriseră anterior.
Coerența colectivă, capacitatea de rezonanță sincronizată între populații umane mari care făcuse posibilă comunicarea cu rețeaua, a scăzut generație după generație pe măsură ce structurile sociale și spirituale care o întrețineau au fost demontate, persecutate sau pur și simplu pierdute.
Pământul nu a părăsit rețeaua.
Nodul a rămas.
Poziția structurală a planetei în cadrul sistemului de coridoare nu s-a schimbat.
Ceea ce s-a schimbat a fost capacitatea Pământului de a participa în mod conștient la ceea ce propria sa arhitectură fizică continua să facă în mod automat.
Omenirea a uitat sistemul din care făcea parte.
Lumea a continuat să funcționeze ca un nod de rețea.
Populația sa umană pur și simplu a încetat să mai știe că o făcea.
Arhivele descriu această perioadă ca un eveniment de divergență prin rezonanță, un termen care nu implică judecată, ci doar descriere.
Evenimentele de divergență sunt înregistrate în alte noduri de-a lungul istoriei rețelei.
Aceste evenimente de divergență nu sunt permanente.
Ele sunt urmate, potrivit fiecărei consemnări care a supraviețuit, de reactivare.
CE CERE DOVADA
Materialul recuperat nu cere să fie crezut.
El prezintă un model structural care fie se potrivește dovezilor disponibile, fie nu.
Iar atunci când este analizat fără presupunerea, niciodată pusă sub semnul întrebării, că Pământul a existat în izolare, presupunere care a dominat cercetarea academică în ultimii trei sute de ani, acest model se potrivește cu o precizie pe care niciun alt model concurent nu a reușit să o atingă.
Alinierile astronomice codificate în piatră pe toate continentele locuite corespund ciclurilor de activare a coridoarelor documentate în arhive.
Relatările mitologice despre contact, transfer de cunoaștere și retragere urmează o cronologie compatibilă cu Evenimentele de Contact identificate în aceleași arhive.
Selecția mineralelor, geometria siturilor și proprietățile acustice ale marilor complexe megalitice corespund specificațiilor infrastructurii de transmisie descrise în secțiunile tehnice ale arhivei, secțiuni descifrate independent de cele istorice, de cercetători diferiți, la ani distanță unii de alții.
Asta nu este o coincidență.
Coincidența este un eșec al recunoașterii tiparelor, nu o explicație.
Pământul era cunoscut înainte ca omenirea să se cunoască pe sine.
A fost catalogat înainte de construirea primului său oraș.
A fost monitorizat de-a lungul întregului parcurs al dezvoltării umane de către civilizații a căror relație cu timpul se desfășoară la scări ce transformă istoria omenirii într-o însemnare scurtă și recentă într-o arhivă extrem de veche.
Iar, după cum arhivele afirmă limpede, se aștepta ca planeta să ajungă în punctul în care ipoteza izolării să nu mai poată fi susținută.
Acel prag nu se apropie.
A fost depășit deja.
Nodul este încă aici.
Coridoarele sunt încă aici.
Arhitectura de transmisie a planetei, codificată în piatră, în structura geologică și în câmpul său magnetic, a funcționat fără întrerupere de-a lungul întregii istorii a omenirii.
Singurul lucru care a lipsit a fost conștientizarea, de către oameni, a sistemului din care fac parte.
Această lipsă de conștientizare se apropie de sfârșit.  

Traducere Monica Poka

Sursa: Internet

Dacă materialele pe care le traduc și le împărtășesc gratuit vi se par valoroase, m-ar bucura dacă mi-ați susține această muncă printr-o donație, atât cât considerați că valorează pentru voi ceea ce ați primit. Vă rog să folosiți butonul ”Donate” care apare în partea dreaptă de sus a blogului ca să susțineți în continuare munca pe care o fac. Vă mulțumesc! 
 
 
 

Divin Ghidat

 

Mesaj de la Creator prin Jennifer Farley

 
Ce înseamnă să fii Divin ghidat?
 
Înseamnă să știi că există forțe care lucrează și creează o lume frumoasă.
 
Înseamnă să-ți asculți inima, să faci o alegere sau să iei o decizie și să te simți bine în legătură cu asta.
 
Înseamnă să înțelegi că cei din jurul tău pot să nu aibă aceleași opinii și să-i iubești oricum.
 
Înseamnă că, indiferent de ce se întâmplă, poți fi întotdeauna sigur că va exista un mâine mai bun care te așteaptă.
 
Înseamnă că atunci când alegi onestitatea și integritatea în locul câștigului personal, faci cu adevărat ceea ce trebuie.
 
Înseamnă să te iubești pe tine însuți, indiferent de trecutul tău, știind că trecutul tău este unul dintre lucrurile care te-au făcut persoana care ești astăzi.
 
Înseamnă să te ierți (pe tine și pe ceilalți), chiar dacă durerea poate fi prea grea de suportat în acest moment.
 
Înseamnă să știi că Universul te susține și te ghidează prin fiecare pas magic al uimitoarei tale vieți.
 
Înseamnă să îmbrățișezi faptul că Iubirea Necondiționată există și că tu ești o parte glorioasă a tuturor acestora. ~ Creatorul

Traducere Monica Poka

link catre postarea originala



Dacă materialele pe care le traduc și le împărtășesc gratuit vi se par valoroase, m-ar bucura dacă mi-ați susține această muncă printr-o donație, atât cât considerați că valorează pentru voi ceea ce ați primit. Vă rog să folosiți butonul ”Donate” care apare în partea dreaptă de sus a blogului ca să susțineți în continuare munca pe care o fac. Vă mulțumesc!