Mesaj primit prin Suzanne Lie
Îți amintești când EXTERIORUL
nostru a fost real și INTERIORUL a fost, ei bine nu știam ce este. Da, am
știut. EXTERIORUL nostru a fost real. Nimeni nu vorbea despre INTERIORUL nostru
ca fiind REAL. În interiorul nostru erau organe, oase, celule și sânge, dar ele
nu erau simțitoare. NOI eram corpul nostru! În INTERIORUL corpului nostru se
afla ceea ce ne menținea în viață.
Aura noastră a fost în
afara noastră, și totul, religios, spiritual sau multidimensional (un termen de
care nu mai auzisem) erau în afara noastră. Noi am crezut că suntem corpul nostru
și toate elementele spirituale/religioase ale vieții noastre erau în afara noastră și, de obicei, cu mult deasupra noastră. NOI am fost
doar corpul nostru.
Am fost învățați că interiorul nostru nu era important. Pe
deasupra, sinele nostru exterior/real
era atât de ocupat încercând să supraviețuiască încât noi aveam foarte puțin
TIMP să căutăm o esență interioară. Dacă eram foarte buni atunci puteam să ne
rugăm Cerului, aflat mult deasupra noastră, ca să cerem ajutor. Apoi, când
muream, puteam ieși din corpurile noastre și să călătorim departe, SUS în Cer
unde trăia Dumnezeu, departe, departe, deasupra noastră.
Ghidarea noastră
Spirituală nu era ÎN noi. De altfel, ar fi fost șocant și orgolios chiar și
măcar să iei în considerare o astfel de noțiune, NOI eram DOAR oameni. Timp de
multe întrupări puteai fi pedepsit/ă cu moartea dacă ai fi spus că ești conectat/ă
cu o ființă superioară. Astfel, ca să supraviețuim și să ne protejăm familia, le-am
spus copiilor noștri că puterea lor interioară era doar rodul imaginației lor.
Lumea reală
era în afară. Adevărata putere era în
afara noastră. Lumea REALĂ era în afara noastră. Pentru nenumărate întrupări,
aceste vieți a trăirii în exterior
s-au repetat de la sine. Uneori noi am fost eroii și uneori noi am fost
ticăloșii.
Apoi, pe parcursul unei
vieți foarte speciale, noi am avut ocazia să ne percepem propriul SINE
interior în interiorul Vehiculului nostru Pământesc. Am aflat că această
perspectivă interioară era mai înțeleaptă decât vârsta noastră și că ne spune
NUMAI adevărul.
Acum, adevărul a fost o
problemă pentru că noi am fost crescuți pe baza minciunilor și iluziilor. Era
necesar să RENUNȚĂM la tot ceea ce am fost învățați vreodată că ar fi fost REAL
și să privim în interior ca să ne percepem realitatea exterioară din ”turnul
de control” al Sinelui nostru Interior.
Desigur, această
perspectivă nu ne-a făcut să ne simțim speciali. De fapt, în majoritatea
timpului ne-a făcut să ne simțim nebuni. Cu toate acestea, dacă ne întorceam la
vechiul nostru mod de a percepe lucrurile, atunci ÎNTR-ADEVĂR începeam să ne
simțim a fi nebuni. Ceva se întâmpla cu noi.
Nu știam ce era acel ceva,
dar era înfricoșător, antrenant, dincolo de cuvinte, euforic și ne-a făcut să
ne disociem din ce în ce mai mult de regulile 3D care ne-au controlat
întotdeauna conștiința. Când eram doar în sinele nostru exterior, noi am crezut
în aceste reguli 3D, dar acum acest nou sine interior ne-a făcut să simțim și să acționăm diferit.
Sentimentele noastre
diferite au creat acțiuni noi, precum și o conștiință în continuă expansiune.
Am descoperit că pe măsură ce conștiința noastră s-a expansionat ”nevoia de a
supraviețui” a fost depășită de ”nevoia de a ști/cunoaște”. Acest impuls de ”a
ști/cunoaște” ne-a făcut să privim dincolo de limitele realității noastre
locale.
Pe măsură ce lumea noastră
a devenit mai mică, am ajuns să fim expuși altor culturi care ne-au spus să
mergem în interior. Așa că, în secret, ne-am uitat în interior. A fost nevoie
de mai mult curaj decât am fi crezut, dar pe măsură ce am intrat din ce în ce
mai adânc în interiorul sinelor
noastre, am descoperit un anumit sentiment pe care nu l-am putut găsi în exterior.
Apoi am început să facem
diferența între interiorul nostru și exterior. Această diferențiere a fost un
mare pas pe calea către o conștiință mai înaltă. Această Cale Interioară ne-a
condus la descoperirea unei esențe a vieții în interiorul nostru care NU a fost
găsită în exterior.
Apoi, după mulți ani de
meditații și de mers în interior, am început să descoperim un SINE care știa
tot ceea ce noi am experimentat, învățat, suferit și iubit vreodată. De fapt,
acest SINE Interior are o cu totul altă perspectivă asupra vieții.
În loc să ne concentrăm pe
supraviețuire și pe ceea ce lumea din exteriorul nostru ne spune să gândim,
facem, simțim și avem, noi am început să ne recunoaștem propriile noastre
gânduri, sentimente și dorințe INTERIOARE. Această focalizare ne-a pus pe locul
șoferului în propriile noastre vieți. Apoi am început să ne schimbăm cu
adevărat.
Atunci când ”ei”, cei din
afara noastră au fost șefii vieții noastre, a trebuit să muncim atât de mult
încât realitatea noastră a devenit foarte mică. Era nevoie să obținem suficienți
bani ca să putem supraviețui sau să ne îmbogățim astfel încât ei (adică cei
din afara noastră) să ne placă mai mult, să fie impresionați sau orice altceva.
Pe măsură ce am continuat
să mergem în interior și să-i vorbim SINELUI nostru Interior, nevoia de a
”obține bani” din cauza ”lor”, a început să se diminueze. Treptat, vechea noastră
dorință de ”a obține mai mulți bani” a fost înlocuită cu dorința de ”a obține
mai multă înțelepciune”. Atunci am început să privim în afară, dar nu cu
intenția de a dori, ci cu intenția de a da.
Ceea ce am descoperit a
fost cu adevărat șocant. Cerul era poluat, mâncarea otrăvită, apa contaminată,
iar grâul, porumbul și legumele ”sănătoase” au fost modificate genetic. Războaiele
erau aproape continue. Foametea era ceva comun. Furtunile erau mai mari decât oricând
și specii după specii de plante și animale erau puse în pericol sau dispărute
pentru totdeauna.
”Ce s-a ÎNTÂMPLAT?” ne-am
întrebat pe noi înșine. ”Unde eram când s-au întâmplat toate acestea lumii
mele? Cum se poate ca lumea mea să decadă în felul ăsta? Cu ce am greșit?”
”Ai vrut să întrebi ”Cum
pot ajuta?” ne auzim SINELE Interior întrebând.
”Sunt doar o persoană. Cum
aș putea ajuta?” întrebăm noi, încercând să nu auzim furia din vocea noastră.
Dar nu a răspuns nimeni furiei și fricii noastre pentru că aceste emoții ne reduc
legătura cu SINELE Interior. Apoi, cădem înapoi în credința că suntem doar oameni.
Frica și furia încep să
depășească complet conștiința mai înaltă care, fugitiv, ne-a vizitat. Mult prea
repede am uitat tot ceea ce ne-am amintit în timp ce ne bucuram de conectarea
cu SINELE nostru Interior.
Am alunecat în ”Noaptea
Întunecată a Sufletului” dar nu ne dăm seama de acest lucru pentru că am
încetat să mai citim și să ascultăm toate acele informații minunate pe care
le-am îmbrățișat cu nesaț în timp ce ne aflam în starea noastră de conștiință
mai înaltă.
***
Apoi, într-o zi, un
băiețel a învățat cum să se dea singur cu bicicleta. A căzut de pe bicicletă
din nou și din nou și din nou. S-a rănit, a plâns și apoi s-a urcat înapoi pe
bicicletă. De fiecare dată când a căzut
de pe bicicletă el a învățat ceva ce nici măcar nu știa că va învăța până când
nu a căzut de pe bicicletă.
”De ce nu pot învăța cum
să stau pe bicicleta asta stupidă?” a întrebat băiatul.
”Pentru că atunci nu ai
învăța să-ți amintești cum să-ți păstrezi echilibrul”, a auzit băiețelul o voce
interioară. Nimeni nu i-a vorbit vreodată despre vocile interioare, așa că s-a
gândit că este ceva normal.
”Nu vreau să învăț despre
echilibrul meu”, a strigat băiețelul pentru că din nou NU A REUȘIT să rămână pe
bicicletă. A bătut din picioare, a lovit ”bicicleta proastă” și a fugit, jenat de
faptul că nici de data asta nu a reușit.
”Ce este în neregulă cu
mine? De ce nu pot să-mi mențin echilibrul așa cum spune tipul ăla din
interior?” mormăi băiatul.
”Sunt fericit că crezi în
mine suficient de mult ca să-mi auzi vorbele”, a spus SINELE Interior al copilului. ”Vrei
să-ți spun cum să-ți păstrezi echilibrul?”
Băiețelului i se păru
destul de ciudat că acea voce interioară îi vorbește, dar el chiar vroia să
afle despre echilibru, așa că a spus, ”În regulă”.
”Echilibrul are legătură
cu abilitatea să-ți asculți SINELE Interior în timp ce acorzi atenție și lumii
tale exterioare. Tu nu m-ai auzit pe mine, SINELE tău Interior, spunându-ți ”Poți să
faci orice vrei.” Ai auzit doar sinele tău exterior spunând ”De ce nu mă pot da
cu bicicleta asta stupidă?”.
”De unde știi tu ce
gândeam eu în interior?” a întrebat băiatul cu un ton mânios.
”Pentru că eu sunt tu în
interior. Pentru că eu sunt în tine, eu pot vedea atât interiorul tău cât și
lumea ta exterioară. Eu sunt tu-ul tău interior care poate spune numai adevărul
și își amintește fiecare tu care ai fost vreodată și fiecare lucru pe care l-ai
făcut vreodată.”
”De asemenea, eu sunt
conectat cu toate versiunile versiunilor mai înalt dimensionale ale SINELUI, și
care sunt toate în INTERIORUL tău. Când îți vei putea aminti cum să mă
echilibrezi pe mine, SINELE tău INTERIOR, cu TINE, cu Sinele tău Exterior, vei fi conectat cu întreaga ta lume multidimensională.”
”Ce este o lume
multidimensională?” a întrebat băiețelul.
”Vino cu mine, și îți voi
arăta”, a șoptit SINELE Interior în inima băiețelului.
Traducere Monica Poka
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.