Meditații

duminică, 29 mai 2016

Fântâna Sufletului Meu


De Suzanne Lie

Mintea mea a străbătut realitate după realitate ca și cum ar fi căutat ceva sau pe cineva. Este ca și cum aș fi rulat o realitate holografică în propria mea minte. Știam că eu eram cea care crea această experiență pentru că puteam să-i aud pe Arcturieni amintindu-mi că eu sunt creatorul vieții mele. Prin urmare, îmi amintesc realitățile pe care eu le creez, le-am creat și le voi crea.

Mai întâi sunt un Pleiadean, dar într-o clipită, deoarece nu pare să existe timp sau secvențe în acest proces, văd realitățile în care sunt un om Pământean, un Antarian, un Siriusian, un Tau-Centian, un Lemurian și/sau Atlantean.

Toate aceste versiuni a ceea ce par a fi multele aspecte ale sinelui meu multidimensional și galactic lucrează în conștiința unității cu UNUL pentru a o ajuta pe Gaia. Pe măsură ce îmi dau seama că toate aceste ființe sunt versiuni ale sinelui meu, îmi dau seama ce caut.

În realitatea în care am crezut că am fost, căderea Atlantidei nu a avut loc, și nici multe alte linii temporale care au fost cândva în memoria mea trei dimensională. Cu această înțelegere, mi s-a părut că intru într-o realitate de care nu am auzit niciodată numită ”Pământul Ascendent”.

Cu toate acestea, deîndată ce acea realitate intră în conștientizarea mea sunt în acea linie temporală chiar înainte de ”contactul direct” cu Pleiadeenii. Se pare că Pleiadeenii au fost aleși pentru prima petrecere a aterizării pentru că ei seamănă cel mai mult cu oamenii de pe Pământ.

Dintr-o dată, am trecut într-o linie temporală complet diferită și am început să mă mișc la întâmplare printre realități într-un ACUM lipsit de timp care știam că există.

”Care ar putea fi motivul acestei experiențe?” mă întreb. Instantaneu, aud ”Ai grijă!”

”La ce să am grijă?” mă gândesc eu.

Instantaneu, ca și răspuns la gândul meu, văd cum multele lumi încep să se deruleze din ce în ce mai repede prin mintea mea până când toate se contopesc în UNA singură. Cred că ar trebui să spun că aceste realități par să se contopească într-o fântână imensă.

Aceste realități nu se află într-o ”fântână cu apă”. De fapt, ele par a fi într-o ”fântână de lumină”. Pare că toate aceste realități se ridică din miezul fântânii și își găsesc calea spre vârful fântânii ca un ”spray de lumină”. Această mișcare are loc atât de repede încât realitățile par a forma cercuri interconectate care se mișcă din ce în ce mai repede. Pe neașteptate, într-o sclipire, TOATE aceste realități sunt în miezul meu – dar de ce?

Nu primesc nici un răspuns la întrebarea mea pentru că sunt rapid umplută cu Lumină. Această Lumină pare a fi asemănătoare cu lumina din fântână. Simt o erupție interioară bruscă în timp ce multele vieți din lumină se alătură într-o singură forță de energie luminoasă.

Această erupție de Lumină este mai mult decât pot eu conține și țâșnește din miezul meu ca un vulcan în erupție. Lumina, împreună cu toate viețile din ea, țâșnește prin chakra mea coroană ca o fântână imensă.

Spray-ul de Lumină se împrăștie în toate direcțiile, iar eu pot vedea frecvențe din ce în ce mai înalte de Lumină revelând imagini strălucitoare ale multelor realități posibile, paralele și alternative.

Aceste realități sunt în diferite linii temporale și locuri. În timp ce continui să observ, ele încep să ia ceva ce seamănă a formă. Apoi, dintr-o dată, totul se oprește.

Imaginile îngheață în loc și toate lumile își încetează rotația. Toate imaginile sunt complet liniștite cu excepția imaginii mele. Cu toate acestea, această imagine nu are formă. Eu sunt un câmp de energie rotitor umplut cu nenumărate imagini.

Trec de la imagine la imagine observând. Războaiele se opresc cu bombele în aer, iar paradele se opresc cu manifestanții care rămân cu un picior în aer. Apoi am simțit îndemnul să privesc în sus. Când am făcut acest lucru, am văzut o flotă de Nave Stelare în înalt deasupra mea.

Totul și toată lumea este înghețată pe loc. ”Ce s-a întâmplat?” am întrebat în interior și am primit răspunsul ”Ai părăsit timpul”. Spre surpriza mea, am înțeles în totalitate conceptul.

Lumea este nemișcată pentru că nu există timp care să miște locuitorii dintr-un loc în altul. Arunc o privire în fiecare dintre multele realități și-mi dau seama că ele se mișcă, dar ele se mișcă atât de încet încât trebuie să le observ ”multă” vreme înainte ca măcar un pas să fie făcut.

Privesc în jos pentru a-mi vedea corpul nemișcat înconjurat de nenumărate bule de realități care plutesc prin fluxurile de lumină care curg în fântâna de lumină. Percep ACUM acea fântână de lumină în miezul meu. ”Da”, îmi dau brusc seama, ”Fântâna de lumină nu curge prin mine. Fântâna de lumină curge din mine.”

Decid să intru într-una dintre multele realități din fluxul meu interior de lumină și mă regăsesc în interiorul unei creaturi șase-dimensionale care preferă să trăiască în rețeaua de lumină a Navei Mamă.

Această creatură, care trebuie să admit că este una dintre multele versiuni ale SINELUI meu, are mult de-a face cu menținerea în viață a Navei Mamă. Dintr-o dată îmi dau seama că mă aflu printre multe ființe de lumină șase dimensionale care se mișcă încontinuu prin și luminează forța de viață a Navei Mamă.  

”Viața și forța de viață” șase dimensională sunt un simbol al conștiinței colective. Pentru un flash al Acum-ului, experimentez această Conștiință a Unității de a fi o ființă șase dimensională.

Și când fac acest lucru, mă trezesc brusc din ceea ce ar putea fi ”doar un vis”. Sau, poate că sunt cel mai trează atunci când dorm.

”Dorm? Această experiență este doar un vis?” Întreb un ghid invizibil pe care îl simt alături de, nu în, mine.

”Ascultă liniștea în timp ce aceasta plutește prin mintea ta.” Îmi aud ghidul spunând.

”Hmm”, mă gândesc eu, ”Cum poate asculta cineva liniștea?”

”Liniștește-ți mintea”, îmi răspunde ghidul, care îmi apare acum ca și o formă curgătoare cu dungi de lumină.

”Să-mi liniștesc mintea?” Mă întreb dacă acest lucru este posibil. M-am gândit întotdeauna că mintea este cea care mă liniștește. Nu m-am gândit niciodată că aș avea vreo putere asupra minții mele. De fapt, de multe ori m-am întrebat dacă nu sunt doar ”ceva ce mintea mea a creat”.

”Da, așa a început”, aud pe cineva spunând în mine.

”Eu sunt mintea ta, nu sunt cineva. Eu sunt TU și tu ești EU.”

Da, toate acestea par normale dacă îi permit fântânii de lumină să-mi ghideze gândurile. Cu toate acestea, știu că dacă ar fi să-mi consult sinele uman, ”eu”-l ar fi total confuz.

Prin urmare, decid să NU îmi consult umanul. De fapt, în ultimul timp m-am simțit din ce în ce mai puțin umană. Cu toate acestea, habar nu am ce aș putea fi dacă nu sunt umană.

Instantaneu, gândurile mele încep să o ia la goană într-o manieră foarte trei dimensională. Mă întreb dacă nu ar trebui să ”încetez să mai gândesc”.

Dacă sunt în minte, atunci ”Eu” pot să-i spun sinelui meu să ÎNCETEZE SĂ GÂNDEASCĂ!!

Așa că, spun sau am spus sau voi spune ”Nu mai Gândi!”

Dintr-o dată îmi dau seama că nu pot percepe nici un marker de timp pentru că totul se întâmplă în ACUM.

”Stai puțin!” am spus, spun sau voi spune ... doar pentru a auzi:

”Ascultă liniștea.

Când asculți liniștea, o poți auzi peste tot.
Ascultă liniștea, dar numai dacă îndrăznești.

Peste tot, în UNUL, ACUM-ul este în jurul tău.
Tu știi, oarecum, în Miezul tău că ceea ce auzi este adevărat.

Liniștea este o forță, miezul Vieții și a Iubirii.
Ea este parte din interiorul profund și vine din înaltul de deasupra.

Dacă asculți liniștea, vei descoperi că sunt multe de spus.
Dacă auzi liniștea adânc în interior, ea îți va îndepărta stresul.

Când stresul dispare, îți vei auzi ”tu”-ul, dar numai dacă încerci.
Acel Unu este acolo de fiecare dată când râzi și te ține în brațe atunci când plângi.

Dacă asculți liniștea, vei descoperi că ea se află în tine.
Liniștea este Micuța Voce Liniștită care îți spune ceea ce POȚI să faci.

Ea îți va spune cum să asculți și să înțelegi motivul,
Întreaga viață trebuie să aibă o anumită curgere și fiecare moment să aibă un sezon,

Motivul dorului tău, pentru sinele pe care simți că l-ai pierdut,
Ți-a părăsit viața pentru totdeauna, pentru că ai trecut de acea limitare.

Această limitare se află în interiorul tău, între ”timp” și ”Acum”.
Dă Drumul timpului și urmează-ne astfel încât să-ți putem arăta cum ...

Cum să curgi în inima ta și să-ți asculți mintea
Și vei afla misterele pe care ai lucrat atât de greu să le găsești.

Eliberează munca, calmează-ți mintea și stai în inima ta
Și vei găsi exact ceea ce ai nevoie și vei ști exact de unde să începi ...

Apoi, ca și Căpitanul Vieții tale, vei ști exact cine ești
Și cum ai venit pe Gaia să o ajuți pe Ea să FIE o Stea.”

Pe măsură ce lumina de deasupra îmi luminează fața, îmi aflu în cele din urmă scopul,

Și printre lacrimile mele de bucurie, îmi văd fântâna Sufletului meu.






Traducere Monica Poka

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.