Din ciclul De
ale mele
Într-o discuție pe care am
avut-o astăzi într-un cerc de prieteni în legătură cu mai multe subiecte
interesante, inclusiv transformările prin care trecem, cum ne raportăm la ele
și altele asemenea, s-a ridicat o problemă care este oricum la ordinea zilei,
și anume faptul că ”femeile și-au pierdut feminitatea și se masculinizează și
vor să devină egale cu bărbații și că asta este o mare pierdere.” Teren minat.
Mai ales acolo unde sunt și bărbați și femei. Și nici nu începe bine discuția
să se încingă, când o întrebare apare în capul meu și țâșnește pe gură: ”Ce
știm noi de fapt despre energia feminină? Ce știm despre energia masculină? Ce
știm despre ele încât să putem spune cum ar trebui să fie?”
Chiar așa, dragi femei și
bărbați, ce știm noi cu adevărat despre aceste energii? Ce știm despre
manifestarea lor naturală, neîngrădită de concepțiile deformate ale unei
paradigme bolnave și depășite? Vorbim de ne înnebunim despre egalitatea dintre
sexe, egalitatea dintre energii, care energie este defavorizată și care se
luptă să ajungă undeva unde nici măcar nu am putea defini dacă am încerca. Oare
chiar este vorba despre egalitate sau este vorba despre echilibru? Echilibrul
presupune egalitate? Dacă judecăm după conceptele pe care le avem la îndemână
în minunata noastră realitate iluzorie putem jura că se poate pune semnul egal
între echilibru și egalitate. Dar este oare și adevărat? Și ce înseamnă
egalitatea? Prea multe întrebări nu-i așa? Dar cam așa începe totul. Nu sunt expertă
în acest domeniu și poate că mulți dintre voi ați avea multe argumente. Dar
oare chiar știm ce este energia feminină? Și mai ales energia feminină
echilibrată, deplină, în adevărata ei splendoare? Și tot așa și energia
masculină. Cred că avem doar niște tipare care ne-au fost băgate în cap ca
fiind normale și normă de apreciere. Dar oare putem pune o energie într-o cutie
pe care să scriem feminin sau masculin? Mai poate fi acea energie liberă,
echilibrată și în deplina ei manifestare? V-ați gândit că acea cutie este chiar
mintea noastră? Că operăm cu niște concepte care vin să ne spună că femeia (ca
reprezentată aleasă de noi pentru energia feminină) trebuie să fie așa și pe
dincolo pentru a fi feminină? Și dacă nu este așa atunci ea devine bărbată sau
lipsită de feminitate?
Interesant este că memoria
noastră a pierdut, cel puțin aparent, înregistrările din perioada
matriarhatului. Au dispărut și aproape toate sursele de informare legate de
acea perioadă din istoria Pământului. Întâmplător? Nu cred. Cred că așa trebuia
să fie. Cred că am experimentat acea perioadă până am învățat tot ce era de
învățat din ea, după care totul s-a șters ca să putem experimenta și perioada
patriarhatului. Și le-am experimentat pe amândouă în mod proporțional pentru a
conștientiza și recunoaște necesitatea echilibrului dintre ele, dintre energia
feminină și cea masculină. Ca oameni împărțiți în două sexe, am și atribuit
fiecărei energii un anumit sex. Că nu este chiar așa avem dovezi, dar preferăm
să le numim deviații sexuale pentru ca să ne putem scălda liniștiți în dolcele
far niente al iluziei. Și să mai băgăm o cutiuță în lada minții: normal și
anormal. Deși mai sunt și acum zone pe planetă unde este venerată energia
feminină, ea nu este venerată prin femeie, este venerată pentru calitățile ei
de a da viață, a întreține viața, a adăposti și hrăni. Acest lucru l-am văzut
în Peru unde este venerată Pachamama, Mama Pământ. Este interesant că treptat,
treptat energia feminină întruchipată prin femeie a devenit fragilă, de decor,
sexul slab,etc. Deși la greci Zeița vânătorii, Artemis, este femeie, și tot așa
și Zeița înțelepciunii, Athena. Nu intenționez să fac o dizertație pe această
temă, dar cred că într-adevăr habar n-avem de fapt ce este energia feminină și
ce este energia masculină. Și până când le vom înghesui în cutii cu etichete
nici nu vom afla. Cred că a sosit timpul să nu mai știm ceea ce credem că știm
și să ne dăm voie să descoperim ceea ce cu adevărat ȘTIM.
Isis s-a întors pe Pământ.
S-a întors ca să ne reamintească ce înseamnă cu adevărat energia feminină și să
o ancoreze din nou pe planetă. Și odată cu ea o pleiade de zeițe care să ne
ajute să restabilim echilibrul pe planetă și în noi. Și ele nu s-au întors
numai pentru femeile acestei lumi, ele s-au întors pentru oamenii acestei
planete. Să le onorăm și să le permitem să-și îndeplinească misiunea. Oricum o
vor face, pentru că așa este scris în stele, asta este Voința Divină. Cu cât
mai mult ne deschidem acestor energii, cu atât mai ușor vom putea merge mai
departe. Ne vom putea elibera de dogme impuse și vom putea construi o lume
bazată pe valori adevărate. Dar pentru asta este necesar să le lăsăm să se
manifeste în mod liber așa cum ele sunt și să învățăm să le recunoaștem, să le
onorăm și să ne bucurăm de ele.
Am să vă rog pe fiecare
care citiți aceste rânduri să vă puneți întrebarea: Chiar știu eu cu adevărat
ce este energia feminină și ce este energia masculină sau le asociez cu niște
definiții, norme, dogme general acceptate? Aș vrea să le văd, să le simt așa
cum sunt ele cu adevărat? Aș vrea să experimentez în mine și în lume echilibrul
dintre ele? Dacă răspunsul este da, renunțați la ideea superiorității uneia
față de cealaltă. Lăsați-le să vină către voi și primiți-le cu aceiași bucurie
și apreciere.
Namaste!
Monica Poka
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.