Din ciclul De ale mele
În viața fiecăruia dintre noi
apare un moment în care ne conștientizăm cutia în care am intrat, practic, din
momentul conceperii noastre. Fiecare primim câte o cutiuță chiar de la început,
cutiuță pe care ne-o formează părinții chiar din momentul în care devin
conștienți de existența noastră ca viitoare ființă umană.
În acea cutiuță energetică ei pun
toate credințele lor, dorințele lor pentru noi sau orice alt sentiment îi
încearcă vis a vis de prezența noastră în viața lor. Vă dați seama că încă din
start cutiuțele noastre sunt extrem de diferite. Cu cât o cutiuță este mai
spațioasă, mai luminoasă, mai clară, cu atât dezvoltarea noastră poate fi susținută
de energii mai înalte care să ne ajute să aducem cu noi, și să menținem în
același timp, un bagaj cât mai cuprinzător de înțelepciune, abilități și
cunoaștere.
Deci, din momentul în care
părinții noștri decid, dacă este o decizie conștientă, să aibă un copil trusoul
nostru energetic este așezat în acea cutiuță. Cu cât mai conștientă este conceperea
noastră, cu atât trusoul nostru energetic va fi mai complet și mai bogat. Dacă
această decizie nu este una conștientă, ci una de tipul ”Dumnezeu a dat”,
trusoul nostru va fi foarte sărăcăcios, interacțiunea cu viitorii noștri
părinți fiind aproape inexistentă.
Oricum ar fi, la naștere ne
primim fiecare cutiuța cu trusoul în ea și ne începem călătoria pe Pământ
într-o nouă viață. În această cutiuță adăugăm și noi ceea ce colectăm din jurul
nostru, în primul rând de la familie și apoi, pe măsură ce cercul de cunoștințe
se lărgește, de la prieteni, rude, grădiniță, școală, oraș, țară, națiune și
așa mai departe, până la nivelul care ne este accesibil.
La început, fără a ne da măcar
seama, schimbăm cutiuțele când ele devin neîncăpătoare, dar în loc să ne luăm
din cutiuța din care ieșim doar ceea ce ne folosește cu adevărat, noi preferăm
să așezăm cutiuța mai mică cu tot ceea ce se află în ea într-o cutiuță mai
mare, pentru că suntem foarte strângători de felul nostru. Acest ”strângători”
are la bază credința inoculată în copilărie ”nu arunca nimic că niciodată nu știi
când vei avea nevoie de ele”.
Și așa ne construim cutiuțe,
cutii din ce în ce mai mari pe care le depozităm în câmpurile noastre
energetice. Desigur, nu ne dăm seama de acest lucru decât din când în când, când
nu mai este loc în magazie, debara, dulap sau orice spațiu de depozitare le-am
destinat și aici mă refer la cât spațiu le-am acordat în câmpul nostru energetic.
Unii nu și-au lăsat nici măcar spațiu de trecere printre ele încât să le poată
sorta sau nici măcar nu sunt conștienți de existența lor.
Dar vine un moment, în viața
fiecăruia dintre noi, în care se ridică prelata de pe ”magazia” noastră și
vedem cutiuțele, cutiile și enormitatea colecției noastre. Ei, când acest
moment sosește, este nevoie să ne așezăm frumos și să luăm ”obiect” cu obiect
tot ceea ce se află în aceste cutii. Desigur, le putem lua la inventariat și
decis ce facem cu ele doar pe cele pe care le putem vedea/conștientiza.
Celelalte își vor aștepta rândul pentru momentul în care conștientizarea
noastră mai face un pas în profunzimea ei.
Dacă veți aplica din nou conceptul
”nu-l arunc că poate îmi mai folosește la ceva cândva”, mare brânză n-ați
făcut. El va continua să ocupe același loc în magazia voastră și nu veți putea face
loc pentru un alt concept de o vibrație mai înaltă. Pentru că oricât de mult
ne-am dori să nu fie așa, pe Pământ, și nu numai, funcționăm pe principiul
cutiuțelor sau dacă vă pare mai blând, al păpușilor matrioșka.
Vom păși dintr-o cutiuță mai mică
într-una mai mare pe măsură ce nivelul nostru de conștiință și de cunoaștere
crește, dar cutia formată din conceptele pământene va rămâne prezentă atâta
timp cât avem o formă umană pentru că altfel nu putem funcționa ca oameni pe
Pământ.
O cutie pământeană conține în
primul rând toate conceptele pământene legate despre viața pe Pământ, despre
credințele pe care oamenii le au, despre modul lor de interacțiune, despre
modul în care noi înșine percepem viața și multe altele, concepte care sunt
bazate, majoritatea, pe dualitate și separare.
Cu cât nivelul nostru de
conștiință crește și dăm drumul acestor concepte pe care le simțim depășite
înlocuindu-le cu altele, mai înalt vibraționale bazate pe unitate, pe unime, pe
acceptare, iubire, compasiune, onorare, recunoștință, și alte sentimente,
simțiri mai înalt vibraționale, cu atât pereții cutiilor noastre devin mai
fragili, mai ușor de înlăturat sau de trecut prin ei.
Când o cutiuță este golită de
conținut, adică de conceptele pe care noi le depozitasem în ea, ea se dizolvă
și fuzionează cu cutia următoare ei ca mărime creând mai mult spațiu în care să
putem aduce alte concepte noi, mai înalt vibraționale, mai împlinitoare, mai în
aliniere cu noul Eu care devenim în mod continuu.
Menținerea unor cutiuțe cu
concepte depășite va duce la fiecare actualizare energetică la adevărate
cutremure care să deschidă din nou și din nou cutiuța ca noi să vedem odată că
acolo sunt lucruri vechi care nu ne mai folosesc. Dacă alegem să le vedem și să
le reciclăm, următoarea actualizare energetică va fi mai blândă. Dacă nu, va fi
mai puternică pentru că ce este de aruncat, trebuie aruncat. Nu mai este loc/timp
de tocmeală pentru că nimic din ceea ce se află în cutiuțele vechi nu ne va mai
trebui vreodată.
Luna decembrie este o lună a
bilanțului, a inventarierii, după cum bine știm cu toții, nu numai cei
implicați în domeniul economic, așa că faceți-vă inventarul cutiuțelor ce le
dețineți, casați ceea ce este de casat, scoateți din evidență ceea ce nu vă mai
este de folos, reciclați ceea ce se poate recicla și faceți-vă loc în magazie
pentru ceea ce Universul, Creatorul, Sursa a întocmit deja demult avizul de
expediție către fiecare dintre noi.
O zi minunată vă doresc, plină de
magie și de o fericită anticipare!
Munay!
Monica Poka
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.