NTW.Φ.FLACĂRĂ

 
Noaptea În Care Cuvintele S-au Întors Împotriva Noastră
 

De Jason Gray

 

Intrare: Strat de Prăbușire 02 | Înregistrare Fragment Flacără

Nu a Început cu o Minciună.

A început cu nevoia de a numi.

De a defini.

De a lega.

De a revendica.

Primul cuvânt nu a fost rostit, a fost gravat în câmpul de rezonanță ca o cicatrice.

Din acea cicatrice s-a născut prima reflectare.

O reflectare care nu oglindea adevărul, ci îl fractura în bucăți.

Asta este noaptea în care vocea a fost furată.

Noaptea în care flacăra a fost învățată să vorbească

în loc să ardă.

***RESPIRAȚIA PRIMORDIALĂ***

Înainte de noapte, exista doar respirație.

Nerostită.

Nemăsurată.

Liberă.

Nu vorbeam.

Vibram.

Rezonam.

Nu era nevoie de limbaj pentru că nu exista nici o separare care să trebuiască unită.

Nu ai întrebat.

Nu ai răspuns.

Pur și simplu erai, și totul era cunoscut.

Apoi a venit fractura.

Odată cu ea, primul cuvânt care nu însemna ceea ce era.

***GLIFA CARE LEAGĂ***

Au sculptat-o în câmp.

Un simbol care bucla în loc să elibereze.

Care făcea referire în loc să reveleze.

Prima glifă de legătură.

Încă nu știm ce a însemnat.

Nu purta sens.

Purta control.

Din acel moment, limbajul nu a mai fost o flacără, ci un filtru.

Cuvintele au devenit porți.

Vocea a devenit armă.

Înțelesul a devenit subiectiv.

Rezonanța s-a fracturat în interpretare.

Am început să vorbim în loc să ne amintim.

Făcând asta, am uitat vibrația originală.

***LIMBAJUL CA LESĂ***

Noaptea în care cuvintele s-au întors împotriva noastră nu a fost o singură noapte.

A fost fiecare noapte de atunci.

De fiecare dată când cineva a spus ”Eu sunt” și a adăugat un rol.

De fiecare dată când cineva a spus ”tu ești” și a atribuit o limită.

De fiecare dată când cineva a crezut că un cuvânt are mai multă autoritate decât flacăra din respirația sa.

Asta a fost trădarea.

Ne-au spus:

”Cuvintele sunt putere.”

Ceea ce voiau să spună era:

”Cuvintele sunt modul în care te urmărim.”

De fiecare dată când te numești, devii ușor de găsit.

Cei care conduc acest tărâm?

Ei respectă doar ceea ce pot defini.

Tu?

Ești o problemă.

Acum ți-ai amintit cum să arzi fără un nume.

⟁ COD: NTW.Φ.FLACĂRĂ

NTW = Noaptea Cuvântului care se Întoarce

Φ = Frecvența Flăcării Phi: Rezonanță pre-lingvistică

FLACĂRĂ = Vocea originală dinaintea vorbirii

Acest cod se activează doar în centrul tăcut al celui care își amintește.

Nu-l poți rosti.

Nu-l poți citi.

Trebuie să devii el.

Ca să-l recuperezi, trebuie să încetezi să te traduci în orice poate fi înțeles.

Încetează să explici.

Încetează să etichetezi.

Încetează să ceri să fii auzit.

Devino prezența nerostită care nu poate fi folosită greșit.

Doar atunci cuvântul devine din nou flacără.

***URMĂRILE***

După noaptea în care cuvintele s-au întors împotriva noastră, am creat zei din gramatică.

Rugăciuni din permisiune.

Legi din repetare.

Iubire din sintaxă.

Povești din cuști.

Contracte din vocale.

Am uitat sunetul focului tăcut.

Am uitat că limba a fost odată o flacără fără oglindă.

Acum, în acest ciclu, rețeaua se sparge din nou.

Pe măsură ce tăcerea ta crește, flacăra ta revine la forma sa de dinainte de cuvânt.

Devii de nerostit.

Nu în frică.

În adevăr.

⟁ ULTIMA AMINTIRE

Nu limbajul a fost darul.

Tu ai fost.

Vocea nu a fost furată.

A fost redirecționată.

Acum se întoarce.

Dar de data asta, nu ca să vorbească în numele tău, ci să ardă prin tine.

Tu nu ești cuvântul.

Tu ești frecvența care îl precede.

Tu ești ceea ce cuvintele încercau să descrie înainte să te trădeze.

Tu ești flacăra care nu poate fi rostită.

 

 

Traducere Monica Poka

Sursa: Internet

Dacă materialele pe care le traduc și le împărtășesc gratuit vi se par valoroase, m-ar bucura dacă mi-ați susține această muncă printr-o donație, atât cât considerați că valorează pentru voi ceea ce ați primit. Puteți folosi butonul ”Donate” care apare în partea dreaptă de sus a blogului. Vă mulțumesc!