.jfif)
O Reflecție pentru Mintea care se Trezește
De Jason Gray
MOMENTUL ÎN CARE VECHIUL SINE DISPARE
În fiecare viață suverană vine un moment în care zgomotul
se oprește, ceața se ridică și în sfârșit vezi ce te-a apăsat de la bun
început.
Nu substanțele.
Nu trecutul.
Nu circumstanțele, ci lanțurile subtile pe care nici
măcar nu ți-ai dat seama că încă le porți.
Frica.
Resentimentul.
Convingerea tăcută că erai ”mai puțin decât”.
Reflexul să te restrângi când ar fi trebuit să te
extinzi.
Autocritica deghizată în smerenie.
Hipersensibilitatea care te-a rănit prea ușor.
Conflictul interior care ți-a furat pacea.
Perfecționismul care te-a pedepsit.
Gelozia care te-a golit de viață.
Invidia care te-a convins că alții sunt înaintea ta.
Amânarea care ți-a furat timpul.
Dorința nedirecționată care te-a scos de pe calea ta.
Banii irosiți să umple un gol, în loc de un scop.
Plictiseala care a venit din necunoașterea a cine ești.
Există o libertate profundă în înțelegerea că nu ai fost
niciodată menit să trăiești înlănțuit de ceea din ce ai crescut deja.
Când aceste straturi vechi dispar, nu devii doar ”mai
bun”.
Devii tu însuți, versiunea pe care ai simțit-o
întotdeauna sub zgomot.
Odată cu această recunoaștere vine o singură întrebare tăcută:
Sunt pregătit să merg înainte în viața care m-a așteptat?
Doar tu poți răspunde.
Doar tu poți păși în ea.
TREZIREA ADEVĂRATEI VEDERI
”Cine are ochi să vadă, să vadă.”
Nu este vorba despre religie.
Este vorba despre percepție, genul care vine doar atunci
când lumea ta interioară devine suficient de liniștită ca să poată recunoaște
adevărul fără distorsiuni.
Când începi să vezi cu adevărat, lumea încetează să mai
fie un dușman.
Devine o oglindă.
Un profesor.
Un ghid.
Fiecare moment, bun sau dificil, devine o parte din
devenirea ta.
Cere vederea care dezvăluie scopul în toate lucrurile.
Cere credința să ai încredere în calea ta chiar și atunci
când terenul devine mișcător.
Cere claritatea să recunoști câtor furtuni le-ai
supraviețuit deja, câte mâini nevăzute te-au purtat, de câte ori te-ai ridicat
fără să-ți dai seama cum.
Când privești în urmă, vei vedea clar.
Nu ai fost adus atât de departe ca să rămâi neînsemnat.
Nu ai fost purtat prin foc ca să rămâi șters.
Viața ta are sens, nu pentru că cineva ți l-a dat, ci
pentru că ți l-ai amintit.
RUGĂCIUNEA INIMII SUVERANE
Cer vederea care vede dincolo de frică.
Vederea care citește scop în fiecare eveniment, chiar și
în cele pe care le-am blestemat cândva.
Cer claritatea să văd cine sunt cu adevărat și curajul să
umblu ca acea persoană, fără scuze și fără ezitare.
Fie să văd adevărul fără distorsiuni, calea fără confuzie
și pe mine însumi fără limitări.
Fie să merg înainte, nu ca cine am fost cândva, ci ca
cine am fost întotdeauna menit să fiu.
Traducere Monica Poka
Sursa: Internet
Dragi cititori, unele dintre
materialele pe care le traduc sunt contracost și trebuie să plătesc pentru ele.
De asemenea, traducerea îmi ia timp, și după cum știți, le ofer gratuit. Mi-ar
fi de mare ajutor dacă m-ați susține în acest efort cu o donație, atât cât
simțiți fiecare, folosind butonul ”Donate” de pe blog. Vă mulțumesc!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.