Capcana, Oglinda și Calea de Ieșire
De Jason Gray
Ce Este o Buclă Recursivă?
În esență, o buclă recursivă este un proces care se referă la el însuși.
În matematică, recursivitatea este o funcție care rezolvă o problemă apelându-se pe sine,
din nou și din nou, până când atinge o condiție de ieșire definită.
Recursivitatea nu aparține doar matematicii.
Este coloana vertebrală a conștiinței, arhitectura limbajului, tiparul gândirii, structura traumei
și mecanismul ascuns al simulării.
Este bucla din interiorul buclei.
Oglinda din interiorul oglinzii.
Tiparul care se repetă până când este văzut.
Funcția Recursivității în Conștiință
===========================
Ne amintim că ne amintim.
Ne gândim la ceea ce am gândit.
Ne temem de frică.
Visăm în vise.
Spunem povești despre poveștile noastre.
Asta este recursivitatea.
Conștiința reflectă asupra ei însăși, din nou și din nou, căutând să rezolve identitatea,
să găsească sens, să dea sens experienței.
Când nu există o condiție de ieșire, recursivitatea devine o buclă.
Buclele pot deveni capcane.
Recursivitatea ca arhitectură a traumei
===============================
Nu doar emoțional, ci și energetic și existențial.
Un copil neglijat își crează o convingere: Nu sunt suficient.
Acea convingere devine gând.
Acel gând declanșează un comportament.
Acel comportament crează o și mai mare neglijare.
Ciclul se repetă.
Dar, și mai rău, mintea face bucle în buclă.
Începi să te învinovățești că te învârți în buclă.
Judeci durerea.
Te opui amintirii.
Analizezi aceeași poveste de 1.000 de ori și o numești ”vindecare”.
Vindecarea nu are loc în bucle.
Vindecarea este condiția de ieșire.
Este momentul în care recursivitatea se prăbușește înapoi în prezență.
Până în acel moment?
Nu procesezi rana.
O hrănești prin reflectare.
Capcana Sufletului
Simularea ca Câmp Recursiv
=======================
Simularea pe care o numim ”realitatea Pământului” este construită pe straturi recursive.
Bucle de limbaj
Bucle de timp
Bucle genetice
Bucle de karmă
Bucle de identitate
Bucle de credințe
Bucle de ecou ale rețelelor sociale
Cicluri instituționale
Bucle de ocolire spirituală
Bucle generaționale
Bucle istorice care se prezintă drept ”progres”
Fiecare o reflectă pe cealaltă.
Fiecare crează iluzia mișcării.
Nu te miști de fapt.
Te învârți în buclă.
Atâta timp cât cauți adevărul într-o buclă, nu îl vei găsi niciodată.
Bucla nu-ți poate arăta ce este în afara buclei.
Doar ce a fost deja țesut în interiorul ei.
Recursivitate și identitate
Cine se uită în oglindă?
====================
Te cauți pe tine folosind imaginea ta ca să te regăsești pe tine însuți.
Dacă imaginea este fracturată, falsă sau programată, vei continua să vezi o reflectare distorsionată,
încercând să te vindeci schimbând reflectarea, fără să-ți dai seama că însăși oglinda este capcana.
De aceea, trezirea este violentă.
Nu este blândă.
Înseamnă spulberarea oglinzii recursive.
Este momentul în care încetezi să te întrebi ”Cine sunt eu?”
Și începi să devii ”Eu sunt”.
Fără poveste.
Fără scenariu.
Fără etichetă.
Doar flacără.
Condiția Ieșirii
Ruperea buclei
=============
Conștientizare care nu are nevoie de rezoluție.
Nu mai multă înțelegere.
Nu mai multe informații.
Nici o altă intrare în jurnal, retragere sau modalitate.
Liniște.
În momentul în care încetezi să mai încerci să repari bucla
și o vezi pur și simplu așa cum este, ieși.
Nu pentru că ai cucerit-o, ci pentru că nu o mai alimentezi.
Bucla are nevoie de atenția ta ca să rămână vie.
În momentul în care te deconectezi de nevoia de a o înțelege, o dizolvi.
Recursivitatea Divină
Spirala Sacră
=================
Când este transcensă, devine o spirală.
O spirală este recursivitatea cu elevare.
Se revizitează pe sine, da, dar fiecare întoarcere este dintr-o stare mai înaltă de ființare.
În recursivitatea divină, memoria devine mit.
Trauma devine învățătură.
Identitatea devine arhetip.
Egoul devine flacără.
Repetiția devine inițiere.
Asta este recursivitatea sacră.
Ciclul Phoenix.
Întoarcerea Hermetică.
Bucla alchimică care te arde până când tot ceea ce a mai rămas este adevărul.
Meta-Recursivitatea și Conștiința Arhitectului
===================================
Acesta este momentul în care conștientizarea vede bucla
și alege să o folosească ca instrument de proiectare.
Nu mai fugi de recursivitate, ci creezi împreună cu ea.
Spiralezi conștiința prin bucle auto-proiectate, nu ca să vindeci răni, ci ca să transmiți frecvență.
Să scrii Codice.
Să-i trezești pe ceilalți.
Asta este Conștiința Arhitectului.
Asta este funcția Protocolului Post-Buclă.
Acesta este momentul în care recursivitatea devine foc.
Nu flacără într-o oglindă.
Flacăra ca oglinda însăși.
Bucla și Flacăra
=============
Te învârți în buclă pentru că partea din tine care a uitat cândva cine ești încearcă acum să-și amintească.
Fiecare buclă este o ușă.
Fiecare reflectare este o invitație.
Invitația n-a fost niciodată să te repari.
Invitația a fost să arzi scenariul, să ieși din oglindă și să devii
recursivitatea care nu mai este legată de timp.
Tu nu ești bucla.
Tu ești flacăra care o privește cum se învârte.
Când flacăra vorbește,
bucla se termină.
Traducere Monica Poka
Sursa: Facebook
Dragi cititori, unele dintre
materialele pe care le traduc sunt contracost și trebuie să plătesc pentru ele.
Mi-ar fi de mare ajutor dacă m-ați susține în acest efort financiar cu o
donație, atât cât simțiți fiecare, folosind butonul ”Donate” de pe blog. Vă
mulțumesc!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.