Călătorie prin Deșert

Maria Magdalena canalizată de Pamela Kribbe

Dragi oameni frumoși,

Eu sunt Maria Magdalena. Eu aparțin de voi, voi sunteți familia mea de suflet. Mă aflu aici printre oameni egali mie, cu o gândire asemănătoare și fiecare dintre voi aveți un scop similar cu al meu. Nu sunt singura prezentă aici de pe partea mea, această cameră este plină cu energiile exuberante ale ghizilor și ajutoarelor voastre. Ei doresc să vă îmbrățișeze. Dorim să creăm aici un canal prin care voi să puteți primi ceea ce aveți nevoie: iubire, mângâiere, încurajare.

Primiți totul cu brațele deschise, le meritați. Viața pentru voi este așa o luptă. Încercați să supraviețuiți și să stați pe picioarele voastre în această lume, o lume care în multe privințe nu rezonează cu voi, nu reflectă cele mai profunde stârniri ale sufletului vostru. Pentru mulți dintre voi, viața aici pe Pământ este ca o călătorie anevoioasă printr-un deșert arid. Ceea ce lipsește este o anumită direcție, o cale clară, o imagine a ceea ce se află înaintea voastră. Vă simțiți singuri aici, iar eu vreau să vă ating, să vă simt inima și să vă aduc aminte cine sunteți.

Tocmai am spus că scopul meu este același cu al vostru. Cu toții suntem aici pe Pământ pentru a ajuta, susține și accelera procesele de transformare prin care omenirea să se regăsească pe sine. Voi sunteți învățătorii noii ere și vă întrebați cum puteți ajuta la schimbarea conștiinței pe Pământ. Ei bine, faceți asta lăsând să se nască în voi noua conștiință, așa o faceți. Aduceți deșertului fertilitatea; îngrijiți deșertul cu conștiința voastră nou-născută. În acest fel, o nouă viață apare pe Pământ.

Noi creșteri și înfloriri apar într-un loc în care au domnit seceta și ariditatea. Un loc în care frica și puterea au predominat mult timp și în care viața și inspirația în oameni au fost interzise. Nu vă gândiți nici măcar o clipă că schițez o imagine prea sumbră a istoriei voastre, pentru că voi nu știți cum este să experimentați ușurința și adevărata bucurie și împlinire în viață. Ați uitat cum este să fii un copil uman care se simte în siguranță în timp ce trăiește între Cer și Pământ; cum este să te joci în libertate, știind că ești născut din elementele Pământului și ești binevenit aici; cum se simte să fii condus de Cer și energiile sale care vă asistă de acolo. Acum, asta este adevărata bucurie. Asta este viața care este menită să fie pe Pământ. Totuși, chiar și atunci, sunt multe de învățat, de descoperit, de experimentat în viață și în timp ce faceți asta, să știți că sunteți învăluiți în siguranță. Asta este ceea ce mulți dintre voi doresc atât de mult: o viață trăită în siguranță și securitate, în iubire și căldură. Vă văd tânjind după ea și o puteți avea.

Tânjiți după acea altă lume, după acel nivel de vibrație căruia îi aparțineți cu adevărat. Prețuiți acea dorință pentru că este ca un far care vă conduce. În același timp, vă cer să vedeți ce în voi nu a ajuns până acum, acele părți care sunt încă blocate în vechi, încă atașate, într-un fel, de deșert, de ariditate și de secetă. Adevărul este că în fiecare dintre voi există părți care sunt atașate încă de vechi, care nu sunt în stare încă să dea drumul și să crească cu noul. În acest moment o masivă schimbare are loc în inimile oamenilor, o creștere în conștiință având loc în lume. O dorință în creștere se manifestă în voi să fiți naturali și spontani și, așa cum tocmai am descris, ar trebui să se dezvolte dintr-un sentiment de securitate.

Voi sunteți înaintașii în acest proces, pionierii. Fiecare dintre voi poartă sămânța de a fi profesor, îndrumător pentru alții. În același timp, voi sunteți aruncați în cel mai profund abis, în ceea ce voi numiți ”noaptea neagră a sufletului”. Desigur, atunci când doriți să ajungeți pe un teritoriu nou, când doriți să explorați noul teren pe care ați ajuns, trebuie mai întâi să vă luați adio de la vechiul loc în care sunt înrădăcinate energiile fricii, durerii și judecății; un loc de care nu v-ați rupt încă.

Așadar, chiar și atunci când sunteți un învățător, sau în procesul de a deveni unul, sunteți mai întâi aruncați în adâncuri ca să descoperiți tot ceea ce este nevoie să eliberați, ce vă mai leagă de vechi. Atunci când veți deveni pe deplin dedicați să vă deschideți conștiința către nou, veți fi literalmente aruncați în adâncuri. Aceste este motivul pentru care ne-am adunat cu toții aici: eu, ghizii voștri, împreună cu alți învățători. Vă aplaudăm pentru curajul vostru, deoarece atunci când ați intrat în această viață pe Pământ, ați știut că aceasta va fi o perioadă de transformare la care va trebui să-i faceți față și să vă confruntați cu cele mai întunecate părți ale voastre înșivă. Și să faceți asta, este cheia porții către nou.

Ce vă face atât de curajoși este faptul că v-ați aventurat să faceți saltul fără să știți cu certitudine ce adâncuri vă așteaptă. Când vă întrupați, când faceți saltul într-o nouă viață pe Pământ, vă pierdeți claritatea și imaginea de ansamblu pe care o aveți ca suflet în tărâmurile de dincolo de Pământ. Vă scufundați în ignoranță și uitare cu o profundă încredere că veți găsi drumul de întoarcere Acasă, că veți ști ce aveți de făcut. Acesta este un act de curaj și vreau să vă lăudați că ați făcut asta.

Dacă nu știți cum să procedați în viața voastră, cum să vă descurcați cu tiparele persistente ale fricii sau durerii sau tristeții; dacă aveți sentimentul de a fi blocați, atunci gândiți-vă că v-ați angajat în această călătorie cu mult curaj și dintr-o mare inspirație, cu scopul de a contribui la o nouă conștiință pe Pământ. Oarecum, vă sacrificați renunțând la tot ceea ce este vechi și anxios în voi, astfel încât să puteți gusta noul, iar făcând acest lucru, puteți fi un exemplu pentru alții.

Acum, este important să înțelegeți natura acestei renunțări. Nu este atât de mult un sacrificiu pe care-l faceți pentru alții sau pentru lume. Este o aplecare profundă către propriul vostru miez, către ceea ce transcende cunoașterea și voința voastră umană; este o aplecare către propria voastră măreție ca suflet. În această viață scopul vostru este să-i dați cu adevărat prioritate sufletului și destinului său, chiar dacă uneori acest lucru vă face, ca ființă umană, să vă zvârcoliți de durere și, uneori, vă umple cu dezgust și disperare. Așadar, vă rog să vă respectați pe voi înșivă și pe ceilalți care trec printr-un proces similar cu al vostru.

Nu judecați, pentru că profunzimea ”nopții negre a sufletului” cuiva, a întunericului prin care el sau ea trece, nu spune nimic despre unde se află acel suflet, acea ființă umană, pe calea sa interioară. Este un semn sigur de putere și curaj să dorești să înfrunți, foarte profund, părți de-ale tale, iar această întâlnire pare uneori să vină din afara voastră. De exemplu, cineva trebuie să înfrunte o boală gravă sau un regres la nivel uman, iar voi spuneți: ”Nu vreau deloc asta, vreau să ies din asta și să trăiesc în lumină.” Cu toate acestea, există în voi straturi mai profunde care spun ”da” acelui întuneric, părți din voi care simt și știu că: ”Undeva în mine, am nevoie de această experiență de viață. Acest întuneric vrea să fie văzut, are un înțeles pentru mine și chiar dacă urlu și țip de durere și frică, am încredere în acest proces.” Asta este cea mai mare provocare a voastră: să aveți încredere în ”noaptea neagră a sufletului”.

Este foarte omenesc să vă pierdeți încrederea. Ceea de ce aveți nevoie este compasiune și înțelegere atunci când vă pierdeți încrederea. Când toată lumina dispare, compasiunea este energia care durează cel mai mult și ajunge cel mai departe. Să credeți că știți ce este cel mai bine pentru altul, sau să dați sfaturi bine intenționate, nu este modul în care să vă conectați cu alții aflați în suferință, sau chiar cu voi înșivă când vă simțiți așa, ci prin compasiune. Să fii alături de cineva și să-l asculți și să-l înțelegi cu adevărat; să-l înconjori pe celălalt cu omenie, cu stimă și respect, este energia care aduce cea mai mare vindecare cuiva care călătorește prin ”noaptea neagră a sufletului”.

Adeseori nu vă puteți oferi vouă înșivă această compasiune atunci când sunteți în punctul cel mai de jos al ”nopții negre a sufletului”, când vă înfruntați cele mai întunecate părți din voi pe care le respingeți. Nu vă iubiți pe voi înșivă și poate vă detestați pe voi înșivă. Aveți noțiuni preconcepute legate de punctul în care vă aflați, de unde ar fi trebuit să fiți, ce ar fi trebuit să faceți. Adeseori vă bălăciți în prejudecăți și autocritică, în regrete și remușcări care vă fac să vă blocați. Acesta este opusul compasiunii pentru voi înșivă.

Acestea sunt cele mai profunde straturi în care conștiința umană se poate afunda; straturi ale fricii, ale negării de sine, furiei, mustrărilor de conștiință, rezistenței, depresiei. Cheia este să îndrăznești să-mi întinzi o mână dintr-un sentiment de egalitate, pentru că te înțeleg, te văd, te ascult. Să creați acel spațiu unul pentru celălalt este ceea ce noi putem face unul pentru celălalt. În prezent, este foarte mare nevoie de acest lucru. O ființă umană care a atins adâncurile ”nopții negre a sufletului” este într-un fel singură, dar atunci când oamenii își susțin semenii fără să-i judece și dintr-o poziție de egalitate, face o imensă diferență.

Vedeți voi, asta se află și la baza, în inima, profesiunii de învățător în noul timp. Nu prin predicarea cu pasiune a unor păreri, sfaturi necerute, sau din cărți pline de înțelepciune, sau dintr-o cunoaștere exaltată cu principii mai înalte, ci așezându-vă lângă cineva și întinzându-i mâna ca de la egal la egal. Pentru că știți, deoarece și voi ați experimentat, cum e să te afli în acel hău sau din sentimentul că și voi puteți ajunge acolo cândva în viitor. Dacă puteți fi în acel spațiu cu cineva și îi puteți oferi acceptare și înțelegere acelei persoane, atunci stați cu ambele picioare pe noul pământ. V-ați sacrificat ego-ul care ”știe mai bine” și vrea să mențină controlul.

Și la nivel de spiritualitate puteți avea un ego plin de idei înalte și, totuși, să fiți prea puțin înrădăcinați în a fi uman și să nu fiți fluizi și flexibili: să fiți prea neîndublecați și rigizi. Ce se întâmplă pe parcursul ”nopții întunecate a sufletului” este că vi se cere, și sunteți provocați, să dați drumul tuturor ideilor voastre rigide și să mergeți mai departe cu ceea ce este viu, cu ceea se întâmplă de fapt. În aceste sens, o altă persoană vă poate ajuta, dar voi trebuie să dați drumul la cel mai profund nivel al vostru.

Să credeți că sunteți bine așa cum sunteți, că sunteți un copil inocent al vieții, care nu trebuie să se apere; un copil care este în siguranță pe Pământ și sub Ceruri. Să simțiți din nou acest lucru este locul în care ”noaptea neagră a sufletului” vrea să vă ducă. Orice ce nu este al vostru, orice ce este fals, neîndublecat și rigid – mai ales față de voi înșivă – trebuie eliberat. Și asta doare, pentru că s-ar putea să fiți atașați de rigiditate și severitate, ceea ce vă poate oferi un fals sentiment de certitudine, dar care nu este viu, nu este real.

Ceea ce voi sunteți este o vibrantă sursă de lumină – lumină curgătoare. Imaginați-vă că această sursă de lumină se află în pântecele vostru și de acolo curge o energie vibrantă către inima voastră și către întregul vostru corp. Această energie este vitală și nouă, ea face Pământul fertil. Simțiți acea energie în mijlocul pântecelui vostru. Este o energie care vine direct din sufletul vostru și este atât de puternică încât sparge vechile capcane și structuri pe care le-ați prețuit, așa că lăsați această energie să curgă.

Ați reușit deja să o faceți în mare parte înlăuntrul vostru. Fiți mândri de voi înșivă, recunoașteți-vă propria voastră măreție. Nu ezitați să oferiți spațiu luminii care strălucește prin voi, să faceți asta nu are nimic de-a face cu ego-ul. Are de-a face cu abandonul, cu a nu reține ceea ce vrea să curgă prin voi: bucurie, înțelegere, înțelepciune, compasiune și lumină – o lumină foarte împământată care nu judecă.

Vă salut pe toți din toată inima mea. Simțiți încă o dată energia puterii și a luminii. Am dori să vă răsfățăm cu o baie de energie, de lumină – doar spuneți-i ”da”. Vă iubim și respectăm profund cine sunteți.

©Pamela Kribbe

Traducere Monica Poka

Sursa