Meditații

marți, 18 iulie 2017

Actualizare 18 Iulie 2017 – Obiectivele


Astăzi voi aborda un subiect care vine în completarea celor din ultimele zile, pentru că după cum știm, nimic nu este separat de nimic și totul se împletește într-un mod co-generator sau co-creator în viața noastră. Dacă suntem conștienți de aceste lucruri, co-creația va fi una conștientă, dacă nu, va fi una inconștientă, alandala, dar tot co-creația noastră va fi și tot noi o vom experimenta.

Noi, oamenii, avem de nevoie de scopuri, obiective, țeluri, sau oricum le-ați spune, pe care să ni le fixăm și apoi să ne străduim să le atingem. Asta am fost învățați să facem și asta facem. Nu este nici rău nici bine, este modul nostru de creștere și de viață pe care l-am adoptat pe această planetă.

Obiectivul pe care ni l-am fixat este cel care va guverna și dirija apoi toate eforturile și acțiunile noastre într-o anumită direcție. Ceea ce este bine pentru că ne ajută să nu ne mai ”împrăștiem” în toate direcțiile. Este și aceasta o fază în evoluția ființei umane și încă una foarte valoroasă pentru că ne învață focalizarea sau concentrarea care sunt indispensabile co-creației conștiente.

Știm foarte bine că intenția este ingredientul principal al co-creației conștiente și că o intenție puternică este susținută de o mare putere de concentrare/focalizare. Pe Pământ îndeplinirea unei misiuni este posibilă numai acolo unde există o mare putere de concentrare/focalizare, o intenție puternică și o canalizare aproape totală a eforturilor noastre în acea direcție.

Acum, ceea ce duce la obținerea puterii de concentrare/focalizare crescute, a unei intenții puternice și a unor eforturi mai mari sau mai mici este obiectivul pe care ni l-am fixat, sau cu care am venit pe planetă. Indiferent de intențiile noastre de dinainte de întrupare, ceea ce contează cu adevărat este ceea ce facem DUPĂ întrupare.

În ceea ce privește obiectivele, aici sunt mai multe chestii de discutat și alegerea lor diferă de la persoană la persoană. Cea mai mare parte a oamenilor caută să afle care este misiunea lor pe Pământ, lucru foarte lăudabil de altminteri, problema care apare este unde și cum îl caută.

La unii oameni funcționează pașii mici, adică alegerea progresivă a unor obiective, urmând ca la atingerea unui obiectiv să-și seteze un altul. Această tehnică de creștere este una ușoară, dar presupune o determinare destul de mare atunci când vine vorba de alegerea următorului obiectiv, pentru că apare starea de confort și de auto-mulțumire generată de atingerea obiectivului precedent.

Dacă v-ați propus să învățați să meditați și ați reușit acest lucru, vă puteți mulțumi cu nivelul pe care l-ați atins în meditație pentru că vă oferă relaxarea, calmul și pacea pe care le căutați și prețuiți și pe care nu le găsiți în alt mod. Dar, din păcate, cea mai mare parte a celor care se opresc la acest nivel, după o perioadă vor renunța la meditație pentru că vor găsi ”alte lucruri mai bune de făcut”.

Cei care doresc însă să-și continue efortul de a afla ce urmează DUPĂ atingerea acelei stări, au șansa de a și descoperi acest lucru dacă, bineînțeles, intenția lor este una puternică și determinarea pe măsură. Și sunt unii, puțini ce-i drept, care și reușesc să afle. Din fericire ei își împărtășesc o parte din experiențele lor pentru a le oferi și altora o motivare să-și continue eforturile în această direcție.

La alți oameni funcționează obiectivele mari setate pe o perioadă mai lungă de atingere a lor. Această perioadă poate dura vieți de străduință, dar în cele din urmă, obiectivul este atins. Dacă ne setăm un obiectiv principal important, ne vom seta și alte obiective mai mici pe care să le atingem în drumul nostru spre obiectivul principal.

De exemplu, dacă obiectivul principal este ascensiunea planetară, care este obiectivul principal la nivel de planetă, va fi nevoie să ne setăm și obiective mai mici, cum ar fi atingerea unei măiestrii în meditație, coborârea în adâncul ființei noastre, etc., care să susțină și să contribuie la atingerea finală a obiectivului principal. Ceea ce este absolut necesar este să nu pierdem din vedere obiectivul principal setat, indiferent de câte obiective mai mici atingem și le depășim.

De exemplu, o jucătoare de tenis, își dorește să câștige locul întâi mondial în clasamentul jucătoarelor de tenis. Ea se va pregăti ore și zile în șir, va participa la nenumărate concursuri pentru a putea câștiga accesul la competiții din ce în ce mai grele, dar care toate o apropie de obiectivul ei principal. Uneori câștigă, alteori pierde, dar dacă obiectivul ei este suficient de puternic se va ridica și va merge mai departe până când își va atinge obiectivul.

Acum, delăsarea în urmarea planului sufletului, care este mai presus de planul făcut de personalitatea noastră umană, are și ea o limită și când nu mai putem rămâne într-o vibrație și este nevoie să avansăm, vom fi împinși de la spate să ne continuăm calea. Cu binișorul la început și dacă nu am înțeles semnele, cu câte un șut, pentru că după cum bine știm ”Orice șut în fund, înseamnă un pas înainte.”

Ceea ce vreau să spun este că oricare cale este bună, condiția este să fiți consecvenți în alegerea obiectivelor așa cum este potrivit pentru voi înșivă și să le urmați până le atingeți, iar apoi să vă setați altele pentru că acesta este cursul firesc al vieții. Nu ați observat că atunci când suntem tineri avem mai tot timpul câte un obiectiv de atins?

Să creștem, mari, să ne căsătorim, să avem o casă, sa avem copii, etc. La un moment dat în viață obiectivele noastre se schimbă, lucru extrem de natural și de firesc. Ceea ce este mai puțin natural și firesc este că ne pierdem determinarea de a le urma ca și cum numai aceste lucruri ale lumii fizice ar fi importante, iar celelalte, cele ale spiritului și ale sinelui/sufletului nostru, nu.

Foarte mulți încearcă să se mintă că sunt încă în curs de a-și urma atingerea obiectivului și își imaginează că odată urcați pe scara rulantă numită spiritualitate este suficient să stea comod pe ea pentru că scara oricum urcă. Da, este adevărat, dar nu rămâneți permanent pe ea pentru că la un anumit nivel coborâți de pe ea, veți sta o vreme pe acel nivel pentru a vedea ce vă oferă, dar pe urmă va trebui să căutați următoarea scară rulantă care merge la nivelul următor.

Alții se mulțumesc să practice anumite tehnici pe care le-au învățat și sunt mulțumiți că fac tot ceea este necesar să facă. Dragilor, energiile care se schimbă continuu, nu țin cont de tehnicile voastre, ci de obiectivul lor cu care tehnicile voastre s-ar putea, mai mult ca sigur, să nu mai fie în aliniere. Și veți simți acest lucru, doar că mai trebuie să-l și conștientizați și să faceți schimbările necesare.

Alții s-au urcat în autobuzul pe care scria ”Ascensiune” și au coborât după 2-3 stații convinși că acela este capătul de linie, în timp ce alții nu vor mai coborî niciodată. Nu contează că ați coborât sau nu, contează să conștientizați toate aceste lucruri. Dacă nu le conștientizați nu veți urca în următorul autobuz numit ”Ascensiune” pentru că veți fi convinși că nici măcar n-ați coborât.

Urmăriți-vă, observați-vă tot timpul și vedeți cum reacționați la viață și la provocările ei. Fiți vigilenți pentru că ego-ul nu doarme, el este extrem de interesat să rămână la cârma vieții noastre și este un actor extrem de versat și versatil. Nu-l puteți evita pentru că el face parte din sistemul nostru de funcționare ca indivizi. Ceea ce puteți face este să învățați să-l recunoașteți și să-l puneți acolo unde îi este locul: pe scaunul pasagerului nu al șoferului.


Nimic nu este bătut în cuie, nimic nu este fixat, totul este în schimbare. Chiar și acele adevăruri care nouă ni se par absolute, inclusiv trecutul și viitorul. De ce? Pentru că ele există în funcție de percepția noastră asupra lor. Percepția noastră este cea care ne modelează realitatea, nimeni și nimic altceva. Dar percepțiile noastre depind de starea noastră de conștiință, care depinde de strădania noastră continuă de a ne crește rata de vibrație și care, la rândul ei, depinde de obiectivul pe care ni l-am setat.

Dacă vă întrebați când se va termina, răspunsul este simplu: niciodată. Când puteți accepta acest răspuns vă puteți cu adevărat relaxa și deveni mult mai conștienți de voi înșivă, de obiectivele voastre și de modul în care le puteți atinge. Pentru că nu există limită la nimic, în afară de mintea noastră umană. Dar pentru a ajunge în acest punct este nevoie să fi parcurs mai întâi calea obiectivelor atinse și depășite.

După cum spuneam, interdependența și co-generarea elementelor în Univers este continuă și nesfârșită. Și apoi ne putem întreba ”Oare știm cu adevărat vreodată ceva?” Da, dar nu la nivel de minte umană, deși și aici am unele dubii 😊

O zi minunată și plină de o fericită anticipare vă doresc!

Munay!

Monica Poka




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.