Astăzi voi aborda un subiect care
vine în completarea celor din ultimele zile, pentru că după cum știm, nimic nu
este separat de nimic și totul se împletește într-un mod co-generator sau
co-creator în viața noastră. Dacă suntem conștienți de aceste lucruri,
co-creația va fi una conștientă, dacă nu, va fi una inconștientă, alandala, dar
tot co-creația noastră va fi și tot noi o vom experimenta.
Noi, oamenii, avem de nevoie de
scopuri, obiective, țeluri, sau oricum le-ați spune, pe care să ni le fixăm și
apoi să ne străduim să le atingem. Asta am fost învățați să facem și asta
facem. Nu este nici rău nici bine, este modul nostru de creștere și de viață pe
care l-am adoptat pe această planetă.
Obiectivul pe care ni l-am fixat
este cel care va guverna și dirija apoi toate eforturile și acțiunile noastre
într-o anumită direcție. Ceea ce este bine pentru că ne ajută să nu ne mai
”împrăștiem” în toate direcțiile. Este și aceasta o fază în evoluția ființei
umane și încă una foarte valoroasă pentru că ne învață focalizarea sau
concentrarea care sunt indispensabile co-creației conștiente.
Știm foarte bine că intenția este
ingredientul principal al co-creației conștiente și că o intenție puternică
este susținută de o mare putere de concentrare/focalizare. Pe Pământ
îndeplinirea unei misiuni este posibilă numai acolo unde există o mare putere
de concentrare/focalizare, o intenție puternică și o canalizare aproape totală
a eforturilor noastre în acea direcție.
Acum, ceea ce duce la obținerea
puterii de concentrare/focalizare crescute, a unei intenții puternice și a unor
eforturi mai mari sau mai mici este obiectivul pe care ni l-am fixat, sau cu
care am venit pe planetă. Indiferent de intențiile noastre de dinainte de întrupare,
ceea ce contează cu adevărat este ceea ce facem DUPĂ întrupare.
În ceea ce privește obiectivele,
aici sunt mai multe chestii de discutat și alegerea lor diferă de la persoană
la persoană. Cea mai mare parte a oamenilor caută să afle care este misiunea
lor pe Pământ, lucru foarte lăudabil de altminteri, problema care apare este
unde și cum îl caută.
La unii oameni funcționează pașii
mici, adică alegerea progresivă a unor obiective, urmând ca la atingerea unui
obiectiv să-și seteze un altul. Această tehnică de creștere este una ușoară,
dar presupune o determinare destul de mare atunci când vine vorba de alegerea
următorului obiectiv, pentru că apare starea de confort și de auto-mulțumire
generată de atingerea obiectivului precedent.
Dacă v-ați propus să învățați să
meditați și ați reușit acest lucru, vă puteți mulțumi cu nivelul pe care l-ați
atins în meditație pentru că vă oferă relaxarea, calmul și pacea pe care le
căutați și prețuiți și pe care nu le găsiți în alt mod. Dar, din păcate, cea
mai mare parte a celor care se opresc la acest nivel, după o perioadă vor
renunța la meditație pentru că vor găsi ”alte lucruri mai bune de făcut”.
Cei care doresc însă să-și
continue efortul de a afla ce urmează DUPĂ atingerea acelei stări, au șansa de
a și descoperi acest lucru dacă, bineînțeles, intenția lor este una puternică
și determinarea pe măsură. Și sunt unii, puțini ce-i drept, care și reușesc să
afle. Din fericire ei își împărtășesc o parte din experiențele lor pentru a le
oferi și altora o motivare să-și continue eforturile în această direcție.
La alți oameni funcționează
obiectivele mari setate pe o perioadă mai lungă de atingere a lor. Această
perioadă poate dura vieți de străduință, dar în cele din urmă, obiectivul este
atins. Dacă ne setăm un obiectiv principal important, ne vom seta și alte
obiective mai mici pe care să le atingem în drumul nostru spre obiectivul
principal.
De exemplu, dacă obiectivul
principal este ascensiunea planetară, care este obiectivul principal la nivel
de planetă, va fi nevoie să ne setăm și obiective mai mici, cum ar fi atingerea
unei măiestrii în meditație, coborârea în adâncul ființei noastre, etc., care
să susțină și să contribuie la atingerea finală a obiectivului principal. Ceea
ce este absolut necesar este să nu pierdem din vedere obiectivul principal
setat, indiferent de câte obiective mai mici atingem și le depășim.
De exemplu, o jucătoare de tenis,
își dorește să câștige locul întâi mondial în clasamentul jucătoarelor de
tenis. Ea se va pregăti ore și zile în șir, va participa la nenumărate
concursuri pentru a putea câștiga accesul la competiții din ce în ce mai grele,
dar care toate o apropie de obiectivul ei principal. Uneori câștigă, alteori
pierde, dar dacă obiectivul ei este suficient de puternic se va ridica și va
merge mai departe până când își va atinge obiectivul.
Acum, delăsarea în urmarea
planului sufletului, care este mai presus de planul făcut de personalitatea
noastră umană, are și ea o limită și când nu mai putem rămâne într-o vibrație
și este nevoie să avansăm, vom fi împinși de la spate să ne continuăm calea. Cu
binișorul la început și dacă nu am înțeles semnele, cu câte un șut, pentru că
după cum bine știm ”Orice șut în fund, înseamnă un pas înainte.”
Ceea ce vreau să spun este că
oricare cale este bună, condiția este să fiți consecvenți în alegerea
obiectivelor așa cum este potrivit pentru voi înșivă și să le urmați până le atingeți,
iar apoi să vă setați altele pentru că acesta este cursul firesc al vieții. Nu
ați observat că atunci când suntem tineri avem mai tot timpul câte un obiectiv
de atins?
Să creștem, mari, să ne
căsătorim, să avem o casă, sa avem copii, etc. La un moment dat în viață
obiectivele noastre se schimbă, lucru extrem de natural și de firesc. Ceea ce
este mai puțin natural și firesc este că ne pierdem determinarea de a le urma
ca și cum numai aceste lucruri ale lumii fizice ar fi importante, iar celelalte,
cele ale spiritului și ale sinelui/sufletului nostru, nu.
Foarte mulți încearcă să se mintă
că sunt încă în curs de a-și urma atingerea obiectivului și își imaginează că
odată urcați pe scara rulantă numită spiritualitate este suficient să stea
comod pe ea pentru că scara oricum urcă. Da, este adevărat, dar nu rămâneți
permanent pe ea pentru că la un anumit nivel coborâți de pe ea, veți sta o
vreme pe acel nivel pentru a vedea ce vă oferă, dar pe urmă va trebui să
căutați următoarea scară rulantă care merge la nivelul următor.
Alții se mulțumesc să practice
anumite tehnici pe care le-au învățat și sunt mulțumiți că fac tot ceea este
necesar să facă. Dragilor, energiile care se schimbă continuu, nu țin cont de
tehnicile voastre, ci de obiectivul lor cu care tehnicile voastre s-ar putea,
mai mult ca sigur, să nu mai fie în aliniere. Și veți simți acest lucru, doar
că mai trebuie să-l și conștientizați și să faceți schimbările necesare.
Alții s-au urcat în autobuzul pe
care scria ”Ascensiune” și au coborât după 2-3 stații convinși că acela este
capătul de linie, în timp ce alții nu vor mai coborî niciodată. Nu contează că
ați coborât sau nu, contează să conștientizați toate aceste lucruri. Dacă nu le
conștientizați nu veți urca în următorul autobuz numit ”Ascensiune” pentru că
veți fi convinși că nici măcar n-ați coborât.
Urmăriți-vă, observați-vă tot
timpul și vedeți cum reacționați la viață și la provocările ei. Fiți vigilenți
pentru că ego-ul nu doarme, el este extrem de interesat să rămână la cârma
vieții noastre și este un actor extrem de versat și versatil. Nu-l puteți evita
pentru că el face parte din sistemul nostru de funcționare ca indivizi. Ceea ce
puteți face este să învățați să-l recunoașteți și să-l puneți acolo unde îi
este locul: pe scaunul pasagerului nu al șoferului.
Nimic nu este bătut în cuie,
nimic nu este fixat, totul este în schimbare. Chiar și acele adevăruri care
nouă ni se par absolute, inclusiv trecutul și viitorul. De ce? Pentru că ele
există în funcție de percepția noastră asupra lor. Percepția noastră este cea
care ne modelează realitatea, nimeni și nimic altceva. Dar percepțiile noastre
depind de starea noastră de conștiință, care depinde de strădania noastră
continuă de a ne crește rata de vibrație și care, la rândul ei, depinde de
obiectivul pe care ni l-am setat.
Dacă vă întrebați când se va
termina, răspunsul este simplu: niciodată. Când puteți accepta acest răspuns vă
puteți cu adevărat relaxa și deveni mult mai conștienți de voi înșivă, de
obiectivele voastre și de modul în care le puteți atinge. Pentru că nu există
limită la nimic, în afară de mintea noastră umană. Dar pentru a ajunge în acest
punct este nevoie să fi parcurs mai întâi calea obiectivelor atinse și depășite.
După cum spuneam, interdependența
și co-generarea elementelor în Univers este continuă și nesfârșită. Și apoi ne
putem întreba ”Oare știm cu adevărat vreodată ceva?” Da, dar nu la nivel de
minte umană, deși și aici am unele dubii 😊
O zi minunată și plină de o
fericită anticipare vă doresc!
Munay!
Monica Poka
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.