Din ciclul De ale mele
Am scris de multe ori despre
faptul că limbajul și ceea ce înțelegem noi prin cuvintele folosite diferă
foarte mult putând rezulta uneori un înțeles total diferit. Acest lucru se
datorează faptului că am fost și mai suntem tributari sistemului nostru uman de
citire a datelor și informațiilor, traducerea lor făcându-se în funcție de
nivelul de conștiință atins în primul rând, dar și de atenția acordată la ceea
ce citim. Am scris în acest sens un articol chiar zilele trecute, Unicitatea Experienței și Comunicarea.
Ne-am chinuit să prezumăm că un
cuvânt înseamnă același lucru pentru toată lumea și am încercat să ne aliniem
noi cuvântului și semnificației sale, nu să aliniem cuvintele și semnificația
lor la ceea ce dorim să comunicăm cu adevărat. De multe ori ne-am zgârcit în
folosirea cuvintelor prezumând că totul este clar ca bună-ziua pentru toată
lumea, pentru că cuvântul este clar. Nu, nu este. Cuvântul are nenumărate
nuanțe, să nu mai vorbesc de energia asociată cuvântului folosit, care poate
să-i schimbe total semnificația.
Cu alte cuvinte, este momentul să
învățăm să ASCULTĂM, să CITIM fără a folosi sistemul de indentificare prin
puncte de asemănare/deosebire ale minții. Este un sistem mai mult decât depășit.
De altfel, aceasta este tema asupra căreia se lucrează din greu acum. Oamenii
observă că parcă nu se mai înțeleg, că ei spun una și cei din jurul lor înțeleg
cu totul și cu totul altceva, lucru care crează o deosebită frustare de ambele
părți.
Dragii mei, o schimbare ca cea
prin care trecem noi și iubita noastră planetă, presupune schimbarea a TOT,
inclusiv al unuia dintre cele mai importante instrumente pe care le avem și
care este CUVÂNTUL. Să nu uităm că cel care a inventat Cuvântul este Dumnezeu
și nu cred că El a limitat ceva la un singur sens/semnficație. Fiecare dintre
noi dispune de un sistem de traducere care funcționează cam ca și Google
translate, te lasă baltă când ți-e lumea mai dragă.
Am constatat în ultimele zile că
sistemul meu de traducere automat s-a împotmolit și că, dacă vreau să înțeleg
ceva, am nevoie de mai multe explicații din partea partenerului meu de discuție.
Pentru că am eu un ”defect” mai nou apărut, VREAU SĂ ÎNȚELEG ceea ce mi se
spune. Mai greu este să mă fac înțeleasă acolo unde partenerul/partenerii de
discuție prezumează că au înțeles. Acolo chiar nu am cum explica ceva pentru că
atunci când mi se spune ”Da, am înțeles ce vrei să spui, este simplu ca bună
ziua.” Nu, nu este. Ceea ce ai înțeles așa poate părea, dar nu este ceea ce eu
am spus/spun.
Și de aici apare multă tensiune
și neînțelegere. Pentru a ne putea înțelege și a comunica în adevăratul înțeles
al cuvântului este nevoie să avem RĂBDARE să ne ascultăm/citim unii pe
ceilalți, să ne conectăm unul la energia celuilalt, pentru că cuvântul folosit
de o persoană într-o discuție este îmbogățit cu energia acelei persoane. Dragii
mei, am intrat într-o nouă lume, o lume a energiilor mult mai subtile, energii
care deja au schimbat multe și nu se vor opri până nu vor schimba totul. Suntem
într-un nou Turn Babel și dacă nu ne oprim din rularea pe pilot automat, ”dăm
de dracu” cum se spune în frumosul nostru limbaj popular.
Am să exemplific prin
”traducerea” unui mesaj postat de mine pe Facebook. Pentru a vă explica ce am
vrut să spun, voi fi nevoită să ”copy-paste” acel mesaj aici, deși am acceptat
acest mod de comunicare numai prin menționarea sursei inițiale sau cel puțin a
ultimei găsite, deși m-am încăpățânat să ”sap” până la rădăcină convinsă fiind
că nimeni nu poate surprinde o informație sub toate aspectele ei și că acolo
s-ar mai putea afla ceva nou și pentru mine.
”Dragii mei prieteni, de ani buni
traduc mesaje, artiole din limba engleză în limba română pentru cei care nu
cunosc această limbă. Am făcut-o din toată inima, m-am bucurat să vă pot aduce
informații pe care eu le-am considerat ”curate” cât mai repede posibil, le-am
distribuit liber, cerând doar ca să fie menționată sursa, canalul prin care a
venit și traducătorul. M-am ”luptat” multă vreme cu obiceiul copy-paste al
multora încercând să le arăt că onorarea muncii cuiva face parte din nivelul
individual de conștiință atins. Dar am obosit să mai fac acest lucru și puțin
câte puțin bucuria și dorința mea de a traduce, de a vă oferi o parte din mine
”pe tavă”, cum s-ar spune, a început să pălească în fața practicilor lor și a
complicității voastre. Pentru că, fiecare care ați acceptat să citiți un
material care fie știați din ce sursă provine, fie ați închis ochii și nu ați
cerut sursa acelui copy-paste ați fost complici în ”uciderea” acestei pasiuni a
mele și nu numai a mele, ci a fiecărui traducător a cărui muncă a fost plagiată
și de multe ori ”revizuită și adăugită” de către plagiator. Pentru că nu sunt
prima care trece prin așa ceva și, din nefericire, cred că nici ultima. Prin
urmare, dragi copy-paste ați câștigat. Mă întreb, zâmbind amar, cine a câștigat
și cine a pierdut? Dar nu vă faceți griji, nu sunt singurul traducător, mai
apar și alții pentru că fiecare trebuie să învățăm niște lecții. Și eu, și voi.
De tradus voi mai traduce, dar voi traduce doar ceea ce mie mi se va părea
interesant și voi aloca mai mult ”timp” propriei mele persoane și Căi. Vă
mulțumesc că, în mod ironic, m-ați ajutat să mă ”eliberez” de ceva ce la un
moment dat crezusem că ar fi Misiunea mea. Poate că a și fost, dar s-a
încheiat. Am să vă rog să aveți grijă de ”izvoarele” din care vă ”adăpați”,
pentru că atunci când ele seacă, vina este și a voastră: pentru că nu le-ați
știut îngriji și aprecia. Mi-a fost greu să iau această hotărâre, dar potrivit
părerii unei persoane, care nu s-a numărat niciodată printre prietenii mei, întrebată
dacă ea este autoarea acelui material publicat într-un grosolan copy-paste
trunchiat, a răspuns ”Intr-un fel si eu emoticon smile Si
tu emoticon smile Si altii emoticon smile Toti
am participat la acest mesaj si informatia din el. Altcineva a canalizat-o,
altcineva a tradus-o, altcineva a trimis-o pe mail emoticon smile Munca
de echipa, altfel nu se poate in vremurile astea emoticon smile ”
Da, într-adevăr TOATĂ informația disponibilă este în fiecare dintre noi. Vă
doresc să o găsiți fiecare așa cum este potrivit pentru fiecare dintre voi. Eu
am capitulat și m-am eliberat de ”sarcina” de mesager. Ceea ce voi face de acum
încolo va fi doar pentru că așa voi simți eu să fac. În definitiv și la urma
urmei, fiecare suntem responsabil numai pentru noi înșine. Namaste!”
Da, într-adevăr am obosit să fac
acest lucru pentru că ”trebuie”, pentru că pe undeva s-au format niște
așteptări, și ale mele și ale voastre. Da, m-am eliberat de niște legături
formate în timp și pe nesimțite. Da, acea bucurie și dorință de a traduce a
”murit” pentru că aparțineau acelei energii vechi în care ele s-au născut. Am
menționat clar și de două ori faptul că m-am eliberat de această ”obligație”,
am și menționat că voi continua să traduc, dar voi traduce doar ceea ce mie mi
se pare interesant, adică ceea ce rezonează cu mine, nu pentru că sunt mesajele
momentului și unii le așteaptă. Acest lucru a scăpat însă cititorului grăbit.
Nu pot fi autentică făcând acest
lucru, nu traduc la comandă, așa cum unii în mod eronat au înțeles. Mulți la
comentariile postate la respectiva postare au sesizat faptul că traducerile/scrierile
mele au o anumită vibrație, o amprentă unică, a mea. Le mulțumesc că au
observat/simțit acest lucru. Da, ele poartă amprenta mea energetică, amprentă
care nu va mai putea fi negată/ascunsă și nici nu poate fi făcută copy-paste. Da,
am fost afectată de ceea ce s-a întâmplat pentru că am constatat că printre
prietenii mei se numără mulți ”Iuda” care citesc ce scriu, spun ”Mulțumesc” și
își manifestă apoi acordul cu ceea ce acea persoană a scris pe pagina ei. Sunt de acum ex-prieteni. Pentru că am auzit/citit
și eu povestea ”mărgăritarelor puse în fața porcilor”.
Deci, am trecut la un alt nivel,
traducerile mele vor veni dintr-o altă energie, pentru că EU mă voi simți
ELIBERATĂ de obligația de a face ceva. Nu voi traduce la fel de mult pentru că
nu cantitatea este importantă, ci calitatea a ceea ce vă aduc. Traducerile și
articolele pe care le voi face/scrie se vor baza pe un cu totul alt concept: al
construirii noii noastre lumi. Voi susține cu tot ceea ce voi face o nouă
abordare a noii noastre lumi în care am pășit, chiar dacă nu cu toții, dar cei
care am făcut-o, am făcut-o pentru că noi știm că nu suntem aici pentru noi,
NOI suntem aici pentru Gaia și pentru voi, dragii mei oameni frumoși. Multe din
cele pe care le facem/suntem nu se văd și ele nu se văd nu pentru că noi le
ascundem, ci pentru că oamenii nu au încă ochi pentru ele. Dar totul este așa
cum este decis de către sufletele noastre să fie.
Mesajul meu mai cuprinde și un
apel la trezire, pe care sper să-l fi perceput. NU mai acceptați ceea ce nu vă
place, nu mai închideți ochii spunând că ”așa a fost dintotdeauna”. Poate că
așa a fost, dar mai vreți să fie? Dacă nu, atunci ridicați-vă vocile,
ridicați-vă în picioare pentru voi și copiii voștri și spuneți clar și hotărât
”NU mai vreau ca acest lucru să facă parte din realitatea mea și a copiilor,
copiilor mei.” Nu trebuie să vă războiți cu nimeni și cu nimic, pur și simplu
în noua energie este suficient să DECIDEȚI ce acceptați și ce nu în realitatea
voastră. Este suficient să închideți ușa (în nas) la ceea ce nu mai doriți să
experimentați în viața voastră. Nu va funcționa automat pentru că și aici sunt
niște pași de făcut, dar ”O călătorie de o mie de mile începe cu primul Pas”
spunea Lao Tsu.
Asumați-vă responsabilitatea
pentru ceea ce doriți în viața voastră, asumați-vă rolul de Creatorii care
suntem cu toții. Cunoașterea nu este proprietatea nimănui. Nici a mea, nici a
nimănui. Cum poate fi ceva proprietatea cuiva? Până și Dumnezeu ne-a pus la
dispoziție întreaga Sa Cunoaștere. Nu contează cantitatea de cunoaștere, ci
calitatea ei. Nu contează titulatura și nici diplomele obținute, acestea
aparțin vechii energii. Contează ceea ce vă face sufletul să vibreze. Este singura,
UNICA măsură a ceea ce vi se oferă. Îndrăzniți să faceți/fiți doar ceea ce vă
împlinește pe fiecare. ASTA este noua energie. ASTA este eliberarea de
”trebuie” și așteptări.
Sunt trepte pe care sufletul
nostru le are de urcat, dar le urcă în ritmul său. Permiteți-i (și despre
acest cuvânt vom discuta mâine) Sinelui vostru să vă ghideze, cereți-i să o
facă. Abia așteaptă, credeți-mă. Stați pe picioarele voastre, nu ale mele, nu
ale altcuiva. Le aveți pe ale voastre proprii. FOLOSIȚI-LE! Ceea ce dobândim
fiecare prin noi înșine este ceea ce lăsăm moștenire celor ce vin după noi. Nu
cuvinte moarte și reguli limitatoare, ci cuvinte vii care poartă amprenta
sufletului nostru de Creatori Divini. Nu posesiuni materiale, ci multe clipe de
bucurie și autenticitate.
Eliberarea noastră de noi înșine,
pentru că noi suntem cei care ne ținem în captivitatea vechilor credințe și
obiceiuri, este un proces. Un proces care are multe nivele, dar odată început,
nu se mai oprește decât dacă noi alegem să-l oprim. Dar nici aici n-avem prea
mare succes, pentru că nu-l putem opri, îl putem doar întârzia. Dar prețul este
destul de mare.
Iubirea de sine și de ceilalți
este reflectată și de răbdarea pe care ne-o acordăm nouă înșine și celorlalți.
Nu avem unde ne grăbi. Acesta este și motivul pentru care am încetat să mai
traduc mesaje cu date și termene când se întâmplă asta sau aia. Este ca și în
profesia mea (nimic nu este întâmplător) când totul are o dată limită, data de
25 a lunii. Cel mai greu este să te eliberezi de alinierea la astfel de termene
pe care mintea ți le dă ca repere cu ce ai de făcut ca să ... Și atunci unde
este frumusețea călătoriei? Unde sunt învățăturile pe care le ai de adunat? De
câte ori am trecut pe lângă ele, tributari unor noțiuni și concepte vechi
de-acum?
Deci, voi continua să traduc și
să scriu, dar în ritmul meu și potrivit inimii mele, nu potrivit minții mele.
Cei ce au de primit ceva de la mine, oricum vor primi, pentru că timpul nu este
ceva liniar și am ales să cred și să las sincronicitatea Divină să se
manifeste. Nu mai citiți în diagonală și spuneți am înțeles totul. Este o
iluzie. Nu înțelegeți totul nici dacă citiți de zece ori un text. Înțelegeți
doar ceea ce sunteți pregătiți să înțelegeți în acel moment potrivit nivelului
de conștiință atins în acel moment. Cred că multora ni s-a întâmplat să
re-citim o carte sau să re-vedem un film și să ne dăm seama că abia atunci
începem să înțelegem sau să vedem în altă lumină cartea citită sau filmul vizionat
în urmă cu ani, câteva luni sau chiar zile. La fel se întâmplă și cu un maestru
pe care îl asculți. De cele mai multe ori el spune același lucru, dar ceea ce se
schimbă este ceea ce tu înțelegi/pricepi.
Namaste!
Monica Poka
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.