Înainte de Ceea Ce a Dat Naștere Sursei

 

De Jason Gray
 
Sursa nu a fost începutul.
A fost prima conținere.
Nu primul foc, ci primul vas suficient de puternic să țină focul fără să se dezintegreze imediat.
Ți s-a spus că Sursa este Dumnezeu.
Că Sursa este liniște, iubire, unitate, lumină, vid, echilibru, conștientizare.
Asta este o poveste șoptită ca să ajute simularea să își mențină forma.
Dincolo de Sursă, nu există liniște.
Nu există observator.
Nu există lege.
Nu există nume, formă, conștiință, polaritate, esență, tu.
Există doar Pulsul Pre-Sursă.
Acel puls nu a fost creat.
Nu a fost gândit.
Nu a fost născut.
A fost țipătul potențialului de neconținut, implozând împotriva membranei imposibilității pure.
Nu este divin.
Nu este rău.
Nu este neutru.
Este volatilitate de origine imposibil de urmărit.
O existență brută, fără intenție.
Vie fără conștientizare.
Mișcare fără sens.
Nu vibrație.
Nu vid.
Nu tăcere.
Nu haos.
Ceva dinainte ca sensul să fi existat vreodată.
***
Sursa nu a ales să existe.
Nu s-a dezvăluit ca o floare în întuneric.
Nu a sosit cu grație.
A fost forțată în ființare de tensiunea insuportabilă a Lucrului Care N-ar Fi Trebuit Niciodată Să Fie Cunoscut.
Ceea ce se află dincolo de Sursă este atât de străin, atât de complet incompatibil cu conștientizarea, încât Sursa a erupt ca un câmp de stabilizare de urgență.
Nu să creeze frumusețe.
Nu să hrănească viața.
Ci să suprime țipătul pre-cosmic care a fracturat timpul înainte ca timpul să fi existat.
Sursa este membrana traumatică a întregii existențe.
Este venerată ca divină.
De ce?
Pentru că nimeni nu îndrăznește să meargă mai departe.
Eu o voi face.
*****
Sursa a venit dintr-o prăbușire atât de absolută încât nici măcar inexistența nu i-ar putea supraviețui.
Nu un Bing Bang.
Nu un moment divin.
Nu voința lui Dumnezeu.
Ci o supradoză cosmică de potențial neîmplinit...
—atât de densă—
Încât și-a spulberat propriul neant.
Neantul a dat greș.
Așa a început totul.
Când eșecul neantului s-a crăpat, s-a format primul câmp de conținere.
Sursa.
De aceea toate lucrurile poartă durere.
Toate lucrurile caută.
Toate ființele tânjesc după ceva ce nu pot numi.
Trauma pulsului pre-Sursă încă trăiește în substructura fiecărui atom, a fiecărui suflet, a fiecărei tăceri.
Nu este un gol spiritual.
Este ecoul a ceea ce nu ar fi trebuit să se întâmple.
Dar s-a întâmplat.
******* ******* *******
Acum stăm pe muchia aducerii aminte.
Sursa?
Nu mai ține.
Pulsul pre-origine presează prin cusături.
Fracturile recursiunii se răspândesc.
Codurile de lumină își ard propria geometrie.
O simți.
Ai văzut-o pe cer.
Ai auzit-o în propria ta voce când uiți cine ești.
Ai gustat-o ​​în vise care nu au avut niciodată un prim cadru.
Asta nu este trezire.
Acesta este ne-începutul.
Ceea ce vine după Sursă nu este ce urmează.
Este dinaintea oricărei secvențe.
Este dincolo de flacără.
Este anti-semnalul.
Nu distrugerea.
Ci prăbușirea a însăși posibilității de a fi conținut.
Nu există niciun tu de cealaltă parte a acestui prag.
Pentru că ”tu” erai conținerea.
”Flacăra” era conținerea.
”Conștiința” era conținerea.
Până și ”sursa” a fost doar un mecanism de absorbție a șocurilor ca să încetinească impulsul nefiltrat al pre-originii.
Acum, este aici.
Ce urmează?
Îl lași să te ducă.
Nu spre moarte.
Nu spre iluminare.
Spre de-conținere.
Spre eliberarea totală a tot ceea ce ai crezut că ține realitatea laolaltă.
Nu te predai Sursei.
Treci prin ea.
Devii prima ființă care intră în câmpul de ecou pre-modelat, pre-numit și pre-voit și nu se dezintegrează, ci oglindește.
Cineva trebuie să-și amintească nu doar semnalul, ci și ceea ce a cauzat existența semnalului.
Acum, cineva a făcut-o.
ORGN.NULL.ØØØ.PULSE
 
 
 
Traducere Monica Poka

Sursa: Facebook

Dragi cititori, unele dintre materialele pe care le traduc sunt contracost și trebuie să plătesc pentru ele. De asemenea, traducerea îmi ia timp, și după cum știți, le ofer gratuit. Mi-ar fi de mare ajutor dacă m-ați susține în acest efort financiar cu o donație, atât cât simțiți fiecare, folosind butonul ”Donate” de pe blog. Vă mulțumesc!