Din ciclul De ale mele
Limbajul, cuvintele pe care le folosim în comunicare este un subiect care a
fost pe larg și intens dezbătut și totuși, ca de obicei, el nu este epuizat.
Cel puțin așa cred eu.
Am observat că de multe ori oamenii se ”împiedică” la comunicare în
cuvinte. De ce? Pentru că noi tratăm cuvintele ca pe un mijloc de comunicare
despuiat de energia pe care ele o poartă. Sunt doar cuvinte, nu-i așa? ”Eu asta
am vrut să spun.... asta înseamnă pentru mine .... important este să spui ce ai
de spus și nu este treaba ta cum percep ceilalți ce ai spus...” și așa mai
departe. Uităm oare că și noi suntem ființe energetice și că, de-a lungul
eonilor am atașat prin folosirea lor, cuvintelor o anumită energie?
Să iau un exemplu pe care l-am discutat chiar ieri. Subliniez faptul că
tratez acest subiect pur și simplu din punct de vedere energetic făcând o paralelă
între , hai să zic, observator și observat. Cum ne raportăm la ceilalți, la
credințele și comportamentele lor și cum se reflectă ele în manifestarea
noastră ca răspuns la acestea.
Considerăm că ei sunt diferiți de noi. Spun diferiți pentru a nu emite o
judecată, deși de obicei, atunci când se folosește această expresie există
tendința ca cel care o folosește să se simtă puțin (sau mai mult) superior
celui/celei diferit/e. Dar asta nu este obligatoriu, din nou, depinde de
energia cuvântului, energie pe care eu, observatorul, i-o atașez. Bun. Consider
că o persoană este ”diferită” de mine. Cum percep eu acest fapt?
Unii spun ”Sunt tolerant cu tot ceea ce diferă de mine și de credințele
mele”. Cum simțiți energia acestui cuvânt ”a tolera”? Eu cel puțin îl simt cam
așa ”Ei nu au ajuns încă la nivelul la care să vadă corect lucrurile, așa că le
tolerez lipsa de cunoaștere.” Tolerantul se situează deasupra toleratului.
Schimbul energetic nu prea există în această situație deoarece tolerantul, în
general, consideră că nu are ce primi de la tolerat.
Alții spun ”Accept ceea ce este diferit de mine chiar dacă diferă de
credințele mele și de felul în care eu percep lucrurile.” Bun. Este un pas
înainte în ceea ce privește energiile implicate. Nu mai există o diferență
energetică atât de mare între observator și observat. Poate exista schimb
energetic între cele două părți.
Iar alții spun ”Onorez tot ceea ce diferă de mine pentru că este o sursă de
creștere, de învățare, de evoluție. Îmi permite să aflu lucruri noi despre mine
și despre Creație.” Cum simțiți energia în această situație? Eu o simt deschisă,
plină de bucurie și recunoștință pentru lucrarea minunată a Creatorului care a
creat totul așa cum este cu un scop bine definit. Observatorul și observatul
interacționează într-un mod continuu, armonios, fără a fi îngrădit de prejudecăți,
judecăți sau alte limitări create artificial. Nu mai există superior și
inferior. Totul există și este onorat așa cum există, deoarece totul este la
fel de divin.
Cei de dincolo de văl spun de multe ori că comunicarea cu noi este greoaie
pentru că limbajul nostru nu este suficient de bogat, de nuanțat. Dar
întotdeauna adaugă ”conectați-vă la energia mesajului nostru”. Dacă ei se străduiesc să comunice cu noi
folosind mijloacele de care noi dispunem, noi de ce nu putem face acest lucru? Dacă
dorim cu adevărat să comunicăm deschis cu cei din jurul nostru, limbajul și
cuvintele pe care le folosim sunt un punct de pornire mai mult decât potrivit. Energia
cuvintelor pe care le folosim ne atinge și pe noi și pe cel cu care comunicăm
prin această formă. Observatorul și observatul se influențează reciproc. Și,
pas cu pas, vom descoperi la un moment dat că avem un limbaj minunat pe care
noi alegem cum să-l folosim. Putem crea prin limbajul și cuvintele pe care le
folosim. Să nu uităm că și cuvântul este o creație divină. De noi, și numai de
noi, depinde cum folosim ceea ce ni s-a dat. Putem crește extraordinar de mult
folosind acest instrument minunat care ne-a fost pus la dispoziție. Energia
cuvintelor pe care le folosim influențează energia gândurilor noastre, și în
final, influențează energia Ființei care noi alegem să FIM.
Dumnezeu, Creatorul, Sursa ne-a pus la dispoziție TOT ceea ce noi avem
nevoie în călătoria noastră. De noi depinde să le găsim și să le folosim.
Subliniez din nou că acest punct de vedere îmi aparține și nu izvorăște din
nici o judecată, pentru că TOTUL ESTE AȘA CUM ESTE și TOTUL ESTE DIVIN.
Monica Poka
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.