De Bob Fickes
Buddha i-a învățat pe
elevii săi să vadă lucrurile așa cum sunt. Când vedem lucrurile așa cum sunt, acolo
nu mai sunt tot felul de povești atașate. Atunci când la ceea ce vedem sunt
atașate povești, va apărea durerea și disconfortul. Dar acest lucru este mai
ușor de înțeles decât de experimentat!
Ca ființă umană ne place
să inventăm povești! Vedem că se întâmplă ceva și imediat mintea noastră
inventează o poveste în legătură cu acel ceva. Povestea este mai fermecătoare
decât evenimentul în sine. Povestea este atât de fermecătoare încât uităm ceea
ce s-a întâmplat de fapt și ceea ce rămâne, și la ce ne gândim, este doar
povestea, la care mai adăugăm câte ceva ori de câte ori ne gândim la ea. Ceea
ce s-a petrecut de fapt se pierde și ceea ce rămâne este doar povestea.
Pierderea din vedere a realității este prima cauză a durerii.
Învățătura lui Buddha este
atât de simplă dar, totodată, atât de dificil de stăpânit. Ea ne obligă să renunțăm
la povești și la nevoia de a le crea, și doar să vedem viața așa cum este ea. Viața
este doar viață. Binele și răul există doar în mintea noastră. În Natură are
loc un eveniment, dar viața merge mai departe. Dar ca ființă umană avem
tendința să ne gândim din nou și din nou la ceea ce s-a întâmplat și să nu-i
dăm drumul niciodată. Îi adăugăm punctul nostru de vedere, moralitatea noastră
și condițiile culturale fiecărui lucru pe care îl experimentăm. Ne este foarte
greu să nu ne mai gândim la evenimentele care au trecut fără să le inventăm o
semnificație. În momentul în care le-am dat o semnificație, le-am limitat.
Durerea apare în momentul în care începem să ne dăm seama că ceea ce s-a
întâmplat nu este ceea ce ne-am dorit, iar diferența dintre povestea noastră și
ceea ce s-a întâmplat de fapt ne știrbește încrederea în univers.
Marele Maestru Lao Tzu a
spus odată, ”Viața este o serie de schimbări naturale și spontane. Nu le
opuneți rezistență; acest lucru crează doar durere. Lăsați realitatea să fie
realitate. Lăsați ca lucrurile să curgă în mod natural mai departe în orice mod
le place.”
Evenimentele din viața
noastră vin și pleacă. Vedeți lucrurile drept ceea ce ele sunt și nu inventați
nici un fel de povești în legătură cu ele. Mergeți înainte cu inima deschisă și
încercați să nu vă gândiți prea mult. Faptul de a avea o imagine inocentă
asupra vieții fără nici un fel de povești atașate ei ne aduce mai aproape de curgerea
universului. Universul știe încotro ne îndreptăm. Mintea noastră este prea
limitată ca să știe de ce s-a întâmplat un anumit lucru. Numai când suntem în
viitor putem privi înapoi și spune ”Acum înțeleg de ce s-a întâmplat acel
lucru. Dacă nu s-ar fi întâmplat, nu aș fi cine sunt astăzi!”
Marele Poet și Maestru Indian
Rabindranath Tagore a fost întrebat odată ce crede despre moarte. Răspunsul său
a fost iluminator. El a spus ”Eu nu mă gândesc niciodată la moarte. Doar mă
bucur de viața mea în fiecare moment. Dacă astăzi mă bucur de fiecare moment și
moartea vine mâine, sunt sigur că mă voi bucura și de moarte.”
Fiți prezenți în fiecare
moment. Bucurați-vă de ceea ce vă aduce fiecare moment. Chiar și atunci când
viața vă provoacă, vă puteți bucura de provocare și să-i permiteți să vă învețe
ceva ce n-ați mai știut până atunci. Viața este inocentă. Mintea noastră umană
trăiește în trecut. Când în mintea noastră inventăm o poveste legată de ceea ce
se petrece astăzi, noi de aducem amintirile din trecut în context și pierdem
din vedere ceea ce se petrece de fapt. Încetați cu poveștile, bucurați-vă doar
de o viață simplă, pas cu pas, moment de moment.
Traducere Monica Poka
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.