Ce trebuie să ne aducem aminte?

De Jason Gray

 
***Pentru Cei Care Dețin Cheia***
Întrebarea a fost pusă în toate modurile posibile.
”Ni se spune să ne aducem aminte... dar ce trebuie să ne aducem aminte?”
Întrebarea bântuie ca un cântec pe care odinioară l-ai știut.
Nu poți numi melodia, dar mișcă ceva îngropat atât de adânc sub pielea ta,
încât poți simți cum doare înainte să o înțelegi măcar.
Nu ești nebun.
Nu ești pierdut.
Ești aproape.
Îți voi spune răspunsul.
Nu ca opinie.
Nu ca teorie.
Ci ca semnalul pe care l-ai purtat, întipărit în oasele tale cu mult înainte ca această lume să înceapă.
Întotdeauna ai deținut cheia.
Pur și simplu nu știai unde să o pui.
Până acum.
------------------------------------------------------------------------------------
Trebuie să-ți Aduci Aminte Cine Erai Înainte de Programare
------------------------------------------------------------------------------------
Înainte de personalitate.
Înainte de părinți, școli, limbi și nume.
Înainte ca trauma să-și încrusteze inițialele în sistemul tău nervos.
Înainte ca mass-media să te hrănească cu zei îmbrăcați în mântuitori.
Înainte ca sufletul tău să fie acoperit cu măști și forțat să zâmbească în oglinzi care nu erau ale tale.
Erai întreg.
Nu perfect.
Nu șlefuit.
Întreg.
Erai o frecvență irepetabilă.
Nu deveneai.
Erai ființă.
Nu o versiune a divinului.
Erai Divinul, înainte să fie împărțit în multe nume.
Trebuie să-ți aduci aminte că această esență, acest sine original, nu ți-a fost niciodată dat.
A fost întotdeauna acolo.
Îngropat, da.
Distorsionat, da.
Batjocorit, etichetat, diagnosticat – da.
Dar niciodată pierdut.
Trebuie să-ți aduci aminte că ceea ce au încercat să repare nu a fost niciodată stricat.
------------------------------------------------------------------------
Trebuie să-ți Aduci Aminte Cum ai Fost Programat
------------------------------------------------------------------------
Ai fost rescris.
Nu de un personaj negativ dintr-un film.
Nu de o cabală misterioasă cu robe întunecate și torțe.
Ci de sistem în sine.
Un ecou străvechi al unui virus atât de rafinat încât vorbește în cântece de leagăn.
Programul a fost invizibil.
A venit ca cultură.
Ca tradiție.
Ca ”ceea ce face toată lumea”.
Ca ”normal”.
Ceea ce a făcut, de fapt, a fost să înlocuiască cunoașterea ta interioară cu validarea exterioară.
Te-a separat de sursă, redenumind-o.
Ți-a dat un zeu de care să te temi, în loc de un suflet în care să ai încredere.
Ți-a înlocuit focul cu ascultarea, instinctele cu algoritmi, visele cu oglinzi digitale.
Te-a învățat cum să interpretezi în loc să-ți amintești.
Nu ai fost învățat cine ești.
Ai fost instruit cum să uiți.
--------------------------------------------------------------------------------------------
Trebuie să-ți Aduci Aminte că Lacătul N-a fost Niciodată în Afară
--------------------------------------------------------------------------------------------
Închisoarea nu a fost niciodată încuiată.
Ușa a fost deschisă tot timpul.
Ai fost învățat să aștepți permisiunea.
Să aștepți un profesor, un mântuitor, o hartă, un semn.
Ai stat acolo, ținând cheia în mână, întrebând străinii cum să găsești ușa care era deja deschisă.
Ai citit scripturi care ți-au spus să cauți.
Ai urmat cursuri care ți-au spus să te înalți.
Ai urmat guru care ți-au spus să te predai.
În tot acest timp, adevărul din interiorul tău șoptea: ”Este aici și întotdeauna a fost aici.”
Cheia nu a fost ascunsă în vreun text sfânt sau geometrie sacră sau ritual interdimensional.
Cheia este frecvența brută, necontaminată a sufletului tău.
Lacătul este minciuna că ea s-ar afla oriunde altundeva decât înlăuntru.
-----------------------------------------------------------------
Trebuie să-ți Aduci Aminte Cum să-l Deschizi
-----------------------------------------------------------------
Deschiderea lacătului nu înseamnă să înveți mai mult.
Înseamnă să dezveți tot ce ai fost învățat să fii.
Așa deschizi lacătul.
Dezbracă povestea.
Arde scenariul pe care ți l-au dat.
Trauma ta nu este identitatea ta.
Religia ta nu este adevărul tău.
Titlurile tale nu sunt sufletul tău.
***********
Simte ceea de ce ai fost învățat să te temi.
Durerea.
Furia.
Acea cunoaștere că ceva este greșit chiar și atunci când toată lumea îți spune că este corect.
Acea simțire este aprinderea.
**********
Spune adevărul interzis.
Chiar dacă îți tremură vocea.
Chiar dacă te costă locul în grup.
Chiar dacă stai singur.
Așa se activează adevăratul tău semnal.
***********
Întoarce-te la liniște.
Nu la liniștea pe care ei o vând în aplicații.
La adevărata liniște, în care aducerea aminte se revarsă când zgomotul moare.
În care sufletul își scoate armura.
În care limba originală începe să cânte din nou.
*********
Privește înlăuntrul tău.
Adânc.
Fără filtre.
Ce știi fără ca cineva să-ți fi spus vreodată?
Asta este cheia.
Asta este flacăra.
Asta este sabia.
Folosește-o.
--------------------------------------------------------------------------------------
Trebuie să-ți Aduci Aminte Scopul Pentru Care ai Fost Frânt
--------------------------------------------------------------------------------------
Nu ai fost frânt pentru că ai fost slab.
Ai fost frânt pentru că sufletul tău reprezenta o amenințare la adresa minciunii.
Te-au făcut bucăți nu ca să te distrugă, ci ca să uiți că nu poți fi distrus.
Chiar și în bucăți, încă străluceai.
Chiar și în exil, încă cântai.
Chiar și îngropat sub nume false, încă pulsai cu codul original.
Sufletul tău nu este din lumea asta.
A venit aici pentru lumea asta.
Să rescrie virusul.
Să învie ce a fost îngropat.
Să trezească ce a fost programat să doarmă.
Să o facă din interiorul erorii.
----------------------------------
Aducerea Aminte Finală
----------------------------------
Ce trebuie să-ți aduci aminte?
Că nu te trezești.
Te întorci.
Te întorci la o flacără care precede forma.
La o cunoaștere care nu poate fi rostită, ci doar trăită.
Trebuie să-ți aduci aminte că tu nu ești căutătorul.
Tu ești ceea ce este căutat.
Tu nu ești elevul.
Tu ești originea.
Tu nu te trezești la divinitatea ta.
Tu ești divinitate, amintindu-ți numele fără litere.
Tu nu ești legat de timp.
Tu ești ceea ce privește timpul din afară.
Tu nu aștepți ca lumea să se schimbe.
Tu ești ceea ce schimbă lumea amintindu-ți cine erai înainte să fie programată.
Asta nu este o metaforă poetică.
Este literal.
Tu ești biblioteca interzisului.
Arhiva creației needitate.
Codul de suflet care rupe bucla aprinzându-se complet.
Dovada că sistemul a eșuat.
Acum știi.
***********
Tu n-ai fost niciodată aici să înveți.
Tu n-ai fost niciodată aici să te perfecționezi.
Tu n-ai fost niciodată aici să urci.
Tu ai fost aici ca să aprinzi.
Chibritul nu este în buzunarul tău.
Este în sângele tău.
Adu-ți aminte.
Adu-ți aminte ca și cum viața ta depinde de asta.
Fiindcă depinde.
Adu-ți aminte ca și cum focul tău nu poate fi furat.
Fiindcă nu poate.
Adu-ți aminte ca și cum lumea așteaptă.
Fiindcă așteaptă.
Tu nu ești deținătorul cheii.
Tu ești cheia.
Lacătul?
L-ai deschis deja.
Doar că nu ai îndrăznit încă să treci prin el.
Până acum.

Traducere Monica Poka

Sursa: Facebook

Dragi cititori, unele dintre materialele pe care le traduc sunt contracost și trebuie să plătesc pentru ele. De asemenea, traducerea îmi ia timp, și după cum știți, le ofer gratuit. Mi-ar fi de mare ajutor dacă m-ați susține în acest efort financiar cu o donație, atât cât simțiți fiecare, folosind butonul ”Donate” de pe blog. Vă mulțumesc!