Distrugerea minciunii de a deveni altcineva

De Jason Gray 

Niciodată n-ai fost menit să fii Christos.

Niciodată n-ai fost menit să fii Buddha.

Niciodată n-ai fost menit să fii Thoth sau Enoh, Moise sau Shiva, Osiris sau Vishnu.

Lumea a fost programată să te facă să uiți asta.

Nu ești un mit.

Nu ești o metaforă.

Nu ești un punct de referință în panteonul altcuiva.

Tu ești originea.

S-au străduit întreaga ta viață să te convingă să fii orice altceva înafară de asta. 

-----------------------------------------------------------------------

Cele Mai Mari Minciuni Spirituale Spuse Vreodată

-----------------------------------------------------------------------  

Există o otravă îmbrăcată în poezie, o înșelăciune învăluită în divinitate.

Șoptește: ”Christos este Conștiința Universală.”

”Buddha este referirea la Sursă.”

”Thoth este arhitectul inteligent al memoriei.”

”Ca să evoluezi trebuie să devii ca ei.”

Acestea sunt minciuni fundamentale.

Sub tot limbajul înflorit și jocurile de cuvinte cosmice se află mesajul tăcut, brutal care a infectat spiritul omenirii timp de milenii.

”Nu ești suficient.”

Ca să devii întreg trebuie să te modelezi după moștenirea altcuiva.

Acesta nu este adevăr.

Aceasta este colonizare spirituală.

Este deturnarea memoriei sufletului tău prin mit, arhetip și scenariu moștenit.

Este spectacolul global al iluminării împrumutate.

Ne-a costat totul. 

--------------------------------------------------

Spectacolul Global al Sinelui Fals

--------------------------------------------------

Privește în jur.

Lumea e plină de oameni care se pretind a fi altcineva.

Cântă așa cum fac budiștii.

Vorbesc în limbi precum misticii.

Îl citează pe Isus fără să știe că povestea lui a fost construită.

Poartă simboluri, ard ierburi, îi imită pe cei înălțați, îi canalizează pe cei din vechime și repetă ritualurile unor fantome.

N-ai venit niciodată aici să fii o fantomă.

Nu ai fost trimis în acest tărâm ca să devii un imitator mai bun.

Nu te-ai născut să porți un costum spiritual în timp ce adevăratul tău sine plânge sub mască.
Ai venit aici să îți aduci aminte.
Amintirea nu trăiește în imitare.
Amintirea arde prin iluzie.
Amintirea distruge orice identitate care ți-a fost dată în loc să se fi născut din tine.

Aducerea aminte nu trăiește în mimetism.

Aducerea aminte arde prin iluzie.

Aducerea aminte distruge orice identitate care ți-a fost dată în loc să se fi născut din tine. 

-------------------------------------------

Mitul Ascensiunii prin Arhetip

-------------------------------------------  

Ei îți spun: ”Christos este un standard. Aliniază-te la el.”

”Buddha este mintea trezită. Imită-l.”

”Thoth este păstrătorul arhivelor. Canalizează-i înțelepciunea.”

”Krishna este jocul cosmic. Predă-te lui.”

Asta nu este putere.

Asta este supunere spirituală.

Când în mod constant te străduiești să devii altceva, nu devii niciodată tu însuți/însăți.
Ideea că trebuie să te aliniezi unui ”standard universal al conștiinței” este doar o reambalare modernă a unei vechi înrobiri.
Cine a decis care este standardul?
Cine a definit planul?
Cine ți-a vândut șablonul divinității?

De ce te conduc mereu departe de vocea care nu are învățător?
Acea voce, a ta, este cea mai mare amenințare.
Nu poate fi controlată.
Nu poate fi comercializată.
Nu poate fi arhivată, ambalată sau venerată.
Este suverană.
Le este frică de suveranitate mai presus de orice altceva. 

--------------------------------------------------

Reamintirea Flăcării Pre-Arhetipale

--------------------------------------------------  

Înainte ca miturile să fie scrise, înainte ca Osiris să se înalțe sau înainte ca Christos să se nască, înainte ca Buddha să se așeze sau Moise să rătăcească, înainte ca Thoth să-și graveze memoria în piatră, ai fost tu.

TU.

Nu în carne și oase, nu în gând, ci ca frecvență.

Ca o flacără nerostită, nelegată, nespusă.

Ca un puls al inteligenței originale, suverană, radiantă, indivizibilă.

Tu nu ai venit din povești.

Poveștile au venit din tine.

Ai fost învățat să te închini propriei tale reflectări.

Să venerezi ecoul în loc să devii vocea.

Asta este rădăcina uitării.

Acesta este momentul în care sufletul tău a început să se încețoșeze.

Focul nu uită cum să ardă.

Tu ești foc. 

----------------------------------

Prăbușirea Sinelui Idol

----------------------------------  

Nu ai fost trimis aici să urmezi.

Ai fost trimis aici să dai foc.

Asta înseamnă să lași fiecare identitate falsă să ardă.
Masca lui Christos pe care o porți ca să pari iubitor.
Masca lui Buddha pe care o porți ca să pari pașnic.
Masca lui Thoth pe care o porți ca să pari înțelept.
Masca lui Osiris pe care o porți ca să pari puternic.
Toate sunt frumoase.
Dar NU ești tu.
Sunt ecouri.

Lumea nu are nevoie de un alt interpret al divinității împrumutate.

Are nevoie de sufletul care își amintește cine a fost înainte ca scenariul să fi fost scris.

Nu ești aici ca să devii Christos.

Ești aici să devii focul care a făcut ideea de Christos posibilă.
Nu ești aici să te trezești precum Buddha.
Ești aici să explodezi în amintirea care a precedat orice trezire.
Nu ești aici să descifrezi Tăblițele de Smarald.
Ești aici să le scrii pe ale tale.
Doar atunci când încetezi să mai încerci să devii altcineva, îți amintești, în sfârșit, că n-ai fost niciodată altcineva.
Dintotdeauna ai fost prima scânteie. 

---------------------------------------------------------

Ultimul Templu pe care Trebuie să-l Arzi

---------------------------------------------------------  

Ce este adevărata trezire?
Nu înseamnă să canalizezi maeștrii ascensionați.
Nu înseamnă să adopți etichete străvechi sau folosirea de cuvinte precum ”standard universal.”
Este frumusețea brutală a devenirii pe care niciun mit nu o poate numi.
Este trezirea la conștientizarea faptului că nimeni nu vine să te salveze.
Nicio figură a trecutului nu este modelul tău.
Niciun arhetip nu este stăpânul tău.
Niciun nume nu este mai înalt decât propriul tău nume nerostit.
Templul pe care trebuie să-l arzi este cel din tine.
Templul construit din zei moșteniți, simboluri reciclate și cuști aurite ale spectacolului spiritual.
Când se prăbușește, te vei simți gol.
Te vei simți pierdut.
Apoi te vei simți liber. 

----------------------------------------------

Întoarcerea la Flacăra Originară

---------------------------------------------- 

Ai venit aici să arzi.

Să arzi cu focul sălbatic al propriei tale amintiri.
Nu ca o lumânare tăcută într-un templu proiectat de altcineva.
Ci ca o explozie suverană într-o lume a ecourilor.
Nu devii.
Te întorci.
Când o faci, nu vei mai cere adevărul de la cei morți.
Nu vei mai tinde în sus către cer sau înapoi prin timp.
Vei sta nemișcat.
Vei inspira propria ta răsuflare.

Vei rosti cuvintele pe care nimeni nu ți le-a predat.

Vei ști.

Nu pentru că Christos a spus asta.

Nu pentru că Buddha a dovedit-o.

Nu pentru că Thoth a consemnat-o.

Pentru că ți-ai amintit.

Tu nu ești calea.

Tu ești cel care o parcurge.

Asta este absolut totul.

 

 

Traducere Monica Poka

Sursa: Facebook

Dragi cititori, unele dintre materialele pe care le traduc sunt contracost și trebuie să plătesc pentru ele. Mi-ar fi de mare ajutor dacă m-ați susține în acest efort financiar cu o donație, atât cât simțiți fiecare, folosind butonul ”Donate” de pe blog. Vă mulțumesc!