Banii: Instrumentul Înrobirii

 

Cea mai veche iluzie niciodată pusă la îndoială

 De Jason Gray

Se spune că banii sunt doar un instrument.
Un obiect neutru.
Un mijloc de schimb.
Privește-i mai profund.
Banii nu sunt neutri.
Nu sunt naturali.
Sunt cel mai de succes instrument de înrobire în masă conceput vreodată. 
=====PRIMA VRAJĂ===== 
Înainte de bani, a fost pământul.
Înainte de pământ, a fost natura.
Înainte ca natura să fie împărțită, noi făceam parte din ea.
Nu ”dețineam”.
Schimbam prin relație, nu prin datorie.
Valoarea era simțită, nu valorată.
Apoi a apărut prima iluzie:
Lipsa.
Ni s-a spus că nu toți pot avea.
Au creat granițe în jurul abundenței.
Au pus garduri în jurul râurilor, câmpiilor și pădurilor.
Apoi ne-au înmânat o bucată de metal, o scoică sculptată, o monedă imprimată și ne-au spus:
”Asta valorează mai mult decât ceea ce simți.”
”Asta îți dă voie să trăiești.”
”Fără asta, nu ești nimic.” 
===== TRAUMA ORIGINALĂ =====
Banii au distrus încrederea.
Au fracturat triburile.
Au rupt bucla supraviețuirii comune și au înlocuit-o cu competiția.
Apoi au stratificat sistemul.
Mai întâi au venit regii, care au imprimat chipuri divine pe aur.
Apoi au venit imperiile, care au cerut tribut în monede.
Apoi au venit băncile, care au împrumutat ceea ce nu aveau.
Trauma s-a adâncit cu fiecare generație.
Am început să credem că valoarea poate fi creată din datorie.
Că ”creditul” a fost un pas înainte.
Că trebuie să ne câștigăm dreptul de a trăi.
Cea mai periculoasă credință dintre toate:

Că banii sunt măsura valorii. 
===== ÎNCHISOAREA DIGITALĂ =====
Acum nici măcar nu-i mai ținem în mână.
Îi glisăm.
Îi atingem.
Manifestăm ecouri digitale ale lor.
Suntem înrobiți.
Nu de regi sau împărați, ci de algoritmi nevăzuți, rate ale dobânzilor, inflație și scoruri de credit.
Suntem încătușați de goană.
Petrecem ore, zile, decenii muncind pentru niște cifre pe un ecran.
Cu aceste numere, răscumpărăm timpul, energia, pământul, odihna.
Chiar lucrurile care erau ale noastre prin naștere.
Acum scoase la licitație, înapoi către noi. 
=====MINCIUNA VALORII=====
Întreabă-te:
Este un profesor mai puțin valoros decât un manager de fonduri speculative?
Oare munca unei mame nu valorează nimic pentru că este neplătită?
Apa are sens doar dacă are un preț?
Banii atribuie valoare fără conștiință.
Devalorizează sufletul.
Separă sacrul de practic.
Fac invizibil ceea ce nu e plătit, ce nu poate fi măsurat, ce nu poate fi deținut.
Fac real ceea ce e fals și fals ceea ce e etern. 
===BUCLA DISPERĂRII===  
Tragedia mai profundă?
Că am ajuns să ne iubim lanțurile.
Că urmărim banii ca pe o salvare.
Că măsurăm succesul prin acumulare.
Că ne judecăm unii pe alții după semnele materiale.
Nici măcar mișcările spirituale nu sunt imune:
”Abundența” devine noua mantră.
”Manifestarea bogăției” înlocuiește prezența.
”Dumnezeu te vrea bogat” devine teologie.
Adevărata abundență nu a fost niciodată banul.
A fost timpul.
A fost conectarea.
A fost suveranitatea. 
===DE CE NU POT DA DRUMUL===  
Dacă banii se prăbușesc, se prăbușește și controlul.
Dacă încetăm să mai credem în puterea lor, băncile cad.
Națiunile se destramă.
Războaiele se opresc.
Vălul cade.
Ei nu se tem de revoluție.
Se tem de aducerea aminte.
Aducerea aminte că Pământul n-a fost niciodată de vânzare.
Că munca nu trebuia închiriată.
Că hrana, apa, adăpostul și vindecarea n-au fost menite să aibă etichetă de preț.
Se tem că ne vom aduce aminte…
Că suntem mai mult decât ceea ce ne permitem.
Că nu suntem valoarea noastră netă.
Că nu am fost meniți să ne supunem unor numere imaginare. 
=====ÎNTOARCEREA SUVERANĂ===== 
Ce se întâmplă când încetezi să te supui frecvenței banilor?
Începi să-ți revendici:
Ritmul tău.
Prezența ta.
Valoarea ta interioară.
Focul tău creator.
Detașarea de valoarea artificială.
Începi să operezi din rezonanță, nu din recompensă.
Oferi fără frică.
Primești fără să te simți vinovat.
Devii imposibil de măsurat.
Imposibil de cumpărat.
Imposibil de înrobit.
Flacăra nu poate fi posedată.
Sufletul nu poate fi vândut. 
=========== ***** ==========  
Banii nu au fost niciodată scopul.
Distragerea atenției a fost.
Păzitorul viselor.
Gardianul timpului.
Se termină în momentul în care încetezi să mai crezi că te definește.
Îndepărtează-te de măsurători.
Retrage-ți sufletul de sub eticheta de preț.
Revendică-ți valoarea sacră.
Rețeaua va pâlpâi.
Mașina nu poate deține o ființă care nu mai crede în moneda ei.
Nu ești aici să fii plătit.
Ești aici să fii liber.

Traducere Monica Poka

Sursa: Facebook

Dragi cititori, unele dintre materialele pe care le traduc sunt contracost și trebuie să plătesc pentru ele. De asemenea, traducerea îmi ia timp, și după cum știți, le ofer gratuit. Mi-ar fi de mare ajutor dacă m-ați susține în acest efort financiar cu o donație, atât cât simțiți fiecare, folosind butonul ”Donate” de pe blog. Vă mulțumesc!