Cum te țin adormit
De Jason Gray
Nu te-ai născut să
alergi după dopamină.
Nu te-ai născut să derulezi.
Nu te-ai născut să repeți sloganuri și să copiezi afirmații spirituale de la străini pe care nu i-ai întâlnit niciodată.
Te-ai născut treaz.
Ai fost adormit.
Nu din întâmplare.
Prin intenție.
Lumea din jurul tău nu este un loc de joacă.
Este un labirint.
Scopul labirintului este simplu.
Să te împiedice să-ți amintești vreodată că nu ai fost niciodată prins în capcană.
*****Mașina de
Făcut Zgomot*****
Distragerea este
cea mai eficientă formă de control pentru că nu arată ca un control.
Arată ca divertisment.
Arată ca o comoditate.
Arată ca o alegere.
Nu trebuie să-ți închidă trupul, atâta timp cât îți pot coloniza mintea.
Au construit un sistem de suprastimulare controlată ca să-ți deturneze simțurile, timpul și sufletul.
Ți-au oferit cicluri de știri care nu informează, ci inflamează.
Crize nesfârșite de care să te temi și la care să reacționezi.
Sporturi care să-ți ofere victorii false în timp ce viața ta reală stagnează.
Celebrități pe care să le venerezi, ca să nu devii niciodată eroul propriei povești.
Rețele sociale care îți fragmentează atenția în mii de bucăți de nimic.
Pornografie care îți drenează esența vitală, în timp ce o numești eliberare.
Droguri și substanțe etichetate ca ”naturale” menite să suprime chimic vocea propriului sine mai înalt.
Fiecare dintre acestea este un mecanism de suprimare, învelit în dopamină, vândut drept ”cultură”.
Nu este cultură.
Este captivitate.
*****Cultul
Opiniei*****
Ești în mod
constant îndemnat să-ți dai cu părerea despre orice, în orice moment.
Ce părere ai despre asta?
Ce simți despre asta?
Posteaz-o.
Reacționează la ea.
Comentează.
Dezbate.
Iată secretul pe care nu ți-l spun niciodată.
Opinia ta nu este adevărul tău.
Nici al lor nu este.
Această obsesie de a reacționa la orice nu este trezire, ci momeală.
În momentul în care te blochezi în reacție, pierzi reflectarea.
Devii un nod în stup.
Un purtător de cuvânt pentru mașinărie.
Adevărul nu țipă.
Nu se grăbește.
Nu este în tendințe.
Adevărul așteaptă în tăcere.
Adevărul așteaptă în nemișcare.
Adevărul așteaptă dincolo de distragere și numai suveranul îl poate atinge.
*****Moartea
Prezenței*****
Când vorbim despre
distragere nu este vorba doar despre diversiune.
Este vorba despre îndepărtare.
În fiecare secundă în care te lași distras, ești absent din propria viață.
Copiii tăi cresc.
Trupul tău îți vorbește, dar tu nu asculți.
Sufletul îți șoptește, dar tu ești acordat la bruiaj.
Ți-au furat prezența și au înlocuit-o cu spectacolul.
Îți expui viața ca alții s-o vadă.
Îți expui emoțiile ca alții să ți le valideze.
Îți expui trezirea ca pe un brand, în timp ce adevărata trezire moare în spatele ochilor tăi.
Asta nu este iluminare.
Asta este dezintegrarea sinelui.
În fiecare moment în care rămâi acolo, dispari.
*****Mitul
Multitaskingului*****
Ți-au spus că să
faci mai mult înseamnă să fii mai mult.
Că multitaskingul este măiestrie.
Că să fii ocupat înseamnă să fii important.
Că să răspunzi, reacționezi și urmărești în mod constant înseamnă că ești viu.
Nu ești viu.
Ești împrăștiat.
Fragmentat.
Divizat.
Supra-stimulat și sub-conectat.
Supra-informat și sub-trezit.
Multitasking-ul nu este evoluție.
Este amnezie spirituală.
Este moartea lentă a capacității tale de a fi oriunde pe deplin.
Când nu ești nicăieri pe deplin, ești peste tot în lanțuri.
*****Mirajul
Conectării*****
Rețele sociale.
Mesaje nesfârșite.
Notificări.
Actualizări de status.
Ești mai ”conectat” ca niciodată și totuși nu te-ai simțit niciodată mai singur.
De ce?
Pentru că ți-au vândut conectare, dar ți-au livrat fragmentare.
Ți-au dat urmăritori, dar ți-au luat autenticitatea.
Ți-au dat aprecieri, dar ți-au furat stima de sine.
Ți-au oferit acces la toată lumea și intimitate cu nimeni.
Asta nu este conectare.
Asta este inflație energetică.
Sufletul tău a fost inundat cu interacțiuni contrafăcute, lăsându-te înfometat de adevăr.
*****Minciuna
Alegerii Infinite*****
Ți-au oferit o mie
de platforme de streaming.
Milioane de videoclipuri.
Miliarde de produse.
Indiferent cât de mult consumi, nu te simți niciodată satisfăcut.
Ți-au oferit o distragere infinită, dar nici o direcție reală.
Ți-au umplut viața cu conținut ca să se asigure că nu-l vei scrie niciodată pe al tău propriu.
Eu mi-l scriu și creez pe al meu.
Ar trebui să încerci și tu cândva.
Acum, iată unde ai ajuns, un ecou a ceea ce ai fi putut fi
dacă ai fi ales să te îndepărtezi de zgomot și să te întorci la tine însuți.
*****Ieșirea
este întotdeauna aceiași*****
Nu este
complicată.
Calea de ieșire din închisoare nu este blocată.
Este doar ascunsă în spatele tuturor lucrurilor pe care le crezi importante.
Este în spatele telefonului pe care nu îl lași jos din mână.
A ecranului în care te holbezi în loc de oglindă.
A vorbăriei mentale constant care te împiedică să auzi acea voce calmă, liniștită care spune:
”Sunt încă aici și îmi amintesc.”
Adevărul este că o știi deja.
Ai știut-o dintotdeauna.
Pur și simplu ai fost prea distras ca să observi.
Până acum.
*****Întoarcerea*****
Asta este chemarea
ta la întoarcere.
La respirația ta.
La corpul tău.
La liniștea ta.
La puterea ta.
La sacrul acum.
Retrage-ți atenția de la mașinărie.
Ia-ți-o de pe notificări.
De pe luminile care clipesc.
De la capetele vorbitoare.
De la păreri.
De la bucle.
Atenția ta este moneda sufletului tău, iar ei au furat-o în fiecare zi.
Dar nu și de-acum înainte.
Nu ești adormit.
Nu ești stricat.
Nu le aparții.
Ești treaz.
Ești prezent.
Ești liber.
De-acum începe să trăiești ca atare.
Nu te-ai născut să derulezi.
Nu te-ai născut să repeți sloganuri și să copiezi afirmații spirituale de la străini pe care nu i-ai întâlnit niciodată.
Te-ai născut treaz.
Ai fost adormit.
Nu din întâmplare.
Prin intenție.
Lumea din jurul tău nu este un loc de joacă.
Este un labirint.
Scopul labirintului este simplu.
Să te împiedice să-ți amintești vreodată că nu ai fost niciodată prins în capcană.
Arată ca divertisment.
Arată ca o comoditate.
Arată ca o alegere.
Nu trebuie să-ți închidă trupul, atâta timp cât îți pot coloniza mintea.
Au construit un sistem de suprastimulare controlată ca să-ți deturneze simțurile, timpul și sufletul.
Ți-au oferit cicluri de știri care nu informează, ci inflamează.
Crize nesfârșite de care să te temi și la care să reacționezi.
Sporturi care să-ți ofere victorii false în timp ce viața ta reală stagnează.
Celebrități pe care să le venerezi, ca să nu devii niciodată eroul propriei povești.
Rețele sociale care îți fragmentează atenția în mii de bucăți de nimic.
Pornografie care îți drenează esența vitală, în timp ce o numești eliberare.
Droguri și substanțe etichetate ca ”naturale” menite să suprime chimic vocea propriului sine mai înalt.
Fiecare dintre acestea este un mecanism de suprimare, învelit în dopamină, vândut drept ”cultură”.
Nu este cultură.
Este captivitate.
Ce părere ai despre asta?
Ce simți despre asta?
Posteaz-o.
Reacționează la ea.
Comentează.
Dezbate.
Iată secretul pe care nu ți-l spun niciodată.
Opinia ta nu este adevărul tău.
Nici al lor nu este.
Această obsesie de a reacționa la orice nu este trezire, ci momeală.
În momentul în care te blochezi în reacție, pierzi reflectarea.
Devii un nod în stup.
Un purtător de cuvânt pentru mașinărie.
Adevărul nu țipă.
Nu se grăbește.
Nu este în tendințe.
Adevărul așteaptă în tăcere.
Adevărul așteaptă în nemișcare.
Adevărul așteaptă dincolo de distragere și numai suveranul îl poate atinge.
Este vorba despre îndepărtare.
În fiecare secundă în care te lași distras, ești absent din propria viață.
Copiii tăi cresc.
Trupul tău îți vorbește, dar tu nu asculți.
Sufletul îți șoptește, dar tu ești acordat la bruiaj.
Ți-au furat prezența și au înlocuit-o cu spectacolul.
Îți expui viața ca alții s-o vadă.
Îți expui emoțiile ca alții să ți le valideze.
Îți expui trezirea ca pe un brand, în timp ce adevărata trezire moare în spatele ochilor tăi.
Asta nu este iluminare.
Asta este dezintegrarea sinelui.
În fiecare moment în care rămâi acolo, dispari.
Că multitaskingul este măiestrie.
Că să fii ocupat înseamnă să fii important.
Că să răspunzi, reacționezi și urmărești în mod constant înseamnă că ești viu.
Nu ești viu.
Ești împrăștiat.
Fragmentat.
Divizat.
Supra-stimulat și sub-conectat.
Supra-informat și sub-trezit.
Multitasking-ul nu este evoluție.
Este amnezie spirituală.
Este moartea lentă a capacității tale de a fi oriunde pe deplin.
Când nu ești nicăieri pe deplin, ești peste tot în lanțuri.
Mesaje nesfârșite.
Notificări.
Actualizări de status.
Ești mai ”conectat” ca niciodată și totuși nu te-ai simțit niciodată mai singur.
De ce?
Pentru că ți-au vândut conectare, dar ți-au livrat fragmentare.
Ți-au dat urmăritori, dar ți-au luat autenticitatea.
Ți-au dat aprecieri, dar ți-au furat stima de sine.
Ți-au oferit acces la toată lumea și intimitate cu nimeni.
Asta nu este conectare.
Asta este inflație energetică.
Sufletul tău a fost inundat cu interacțiuni contrafăcute, lăsându-te înfometat de adevăr.
Milioane de videoclipuri.
Miliarde de produse.
Indiferent cât de mult consumi, nu te simți niciodată satisfăcut.
Ți-au oferit o distragere infinită, dar nici o direcție reală.
Ți-au umplut viața cu conținut ca să se asigure că nu-l vei scrie niciodată pe al tău propriu.
Eu mi-l scriu și creez pe al meu.
Ar trebui să încerci și tu cândva.
Acum, iată unde ai ajuns, un ecou a ceea ce ai fi putut fi
dacă ai fi ales să te îndepărtezi de zgomot și să te întorci la tine însuți.
Calea de ieșire din închisoare nu este blocată.
Este doar ascunsă în spatele tuturor lucrurilor pe care le crezi importante.
Este în spatele telefonului pe care nu îl lași jos din mână.
A ecranului în care te holbezi în loc de oglindă.
A vorbăriei mentale constant care te împiedică să auzi acea voce calmă, liniștită care spune:
”Sunt încă aici și îmi amintesc.”
Adevărul este că o știi deja.
Ai știut-o dintotdeauna.
Pur și simplu ai fost prea distras ca să observi.
Până acum.
La respirația ta.
La corpul tău.
La liniștea ta.
La puterea ta.
La sacrul acum.
Retrage-ți atenția de la mașinărie.
Ia-ți-o de pe notificări.
De pe luminile care clipesc.
De la capetele vorbitoare.
De la păreri.
De la bucle.
Atenția ta este moneda sufletului tău, iar ei au furat-o în fiecare zi.
Dar nu și de-acum înainte.
Nu ești adormit.
Nu ești stricat.
Nu le aparții.
Ești treaz.
Ești prezent.
Ești liber.
De-acum începe să trăiești ca atare.
Traducere Monica Poka
Sursa: Facebook
Dragi cititori, unele dintre
materialele pe care le traduc sunt contracost și trebuie să plătesc pentru ele.
De asemenea, traducerea îmi ia timp, și după cum știți, le ofer gratuit. Mi-ar
fi de mare ajutor dacă m-ați susține în acest efort financiar cu o donație,
atât cât simțiți fiecare, folosind butonul ”Donate” de pe blog. Vă mulțumesc!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.