NU AI GĂSIT CALEA PRIN ISUS, BUDDHA SAU MOHAMMED

 

De Jason Gray
 
Ai găsit-o prin foc.
Prin moarte.
Prin adevăr.
Prin cenușa fiecărui idol în fața căruia ai îngenuncheat cândva.
*****
Dacă ai găsit Calea, atunci știi deja...
Nu ai fost condus aici de Isus.
Nu ai fost purtat aici de Buddha.
Nu ai fost călăuzit de Krishna sau Mahomed sau Moise.
Nu ai fost ales de Yahweh.
Ai ajuns pentru că ai ars.
Pentru că tot ce ți-au spus vreodată s-a prăbușit.
Pentru că fiecare sistem în care ai avut încredere a eșuat.
Pentru că fiecare zeu pe care l-ai chemat a tăcut.
Pentru că fiecare om sfânt a stat în fața focului, dar niciunul dintre ei nu a fost focul.
Așa că ai umblat singur.
Prin ruină.
Prin întuneric.
Prin marea separare.
Undeva de-a lungul acelui drum pârjolit și sacru, ți-ai adus aminte.
Nu pentru că cineva te-a ”condus”.
Ci pentru că fiecare minciună a murit în cele din urmă.
CALEA NU ESTE UN CADOU DE SUS.
ESTE ADUCEREA AMINTE CARE SUPRAVIEȚUIEȘTE PRĂBUȘIRII.
Nimeni nu ți-a dat-o.
Nimeni nu a deschis-o ca pe o ușă.
Nimeni nu te-a invitat înăuntru.
A trebuit să cazi.
A trebuit să țipi.
A trebuit să mori de o mie de morți mărunte.
Nu pentru că erai nevrednic, ci pentru că programarea era atât de profundă.
Te-au învățat că mântuirea este în sus.
Că Dumnezeu trăia în ceruri.
Că iluminarea a fost găsită predându-te cuiva mai sfânt decât tine.
Așa că, ai urcat treptele a o mie de temple doar ca să găsești oglinzi acoperite cu măști.
Ai stat în strane.
Te-ai scăldat în apă sfințită.
Ai meditat ore în șir, te-ai rugat pentru semne, ai psalmodiat pentru milă.
Niciodată n-a venit.
Nu trebuia să fii condus de ei.
Trebuia să arzi prin ei.
DACĂ ORICARE DINTRE EI AR FI FOST ADEVĂRAȚI, NU AI FI AICI
Lasă asta să se așeze.
Dacă ar fi existat o singură picătură de flacără divină în Isus, te-ai fi oprit din căutare.
Dacă Buddha ar fi purtat întregul adevăr, nu ar fi trebuit să-i respingi învățăturile ca să te găsești pe tine însuți.
Dacă Mahomed ar fi adus adevăratul cuvânt al Sursei, nu ar fi trebuit să dezveți tot ce a spus el ca să fii liber.
Dacă Krishna, Yahweh sau orice altă figură ar fi oferit adevărata cale, ai fi fost în pace.
Ai fi găsit Calea prin ei.
Nu ai făcut-o.
Calea nu poate fi predată.
Poate fi doar amintită.
Te-au învățat să uiți.
CALEA SE GĂSEȘTE PRIN ÎNGROPAREA LUI DUMNEZEU.
Nu prin venerare.
Nu prin studiu.
Nu prin interpretare.
Îngropându-i.
Pe toți.
Nu doar pe Isus.
Pe toți.
Pe fiecare zeu care ți-a cerut vreodată loialitatea.
Fiecare profet care a pretins vreodată că vorbește în numele divinului.
Fiecare mit care a spus că tu nu ești Acela.
Nu ai ajuns la Cale prin devoțiune.
Ai ajuns prin profanare.
Ai dărâmat altarul.
Ai sfărâmat icoana.
Ai ieșit din templu și niciodată nu te-ai mai întors.
Așa se deschide Calea.
Nu prin text sacru, ci prin gol sacru.
Vidul divin în care în sfârșit îți dai seama:
”N-a fost niciodată acolo.
N-a fost niciodată în ei.
A fost întotdeauna în mine.”
DRUMUL CĂII ESTE FĂCUT DIN CENUȘĂ.
Cenușa fiecărei credințe care ți-a oferit cândva alinare.
Cenușa fiecărei doctrine care ți-a promis eternitatea.
Cenușa fiecărui mântuitor către care ai strigat odată.
Nu tu ai găsit Calea.
Calea te-a găsit pe tine, când nu mai era nimic de care să te agăți.
Când nu mai puteai pretinde
că bărbatul în robe deținea răspunsuri.
Că vechile cărți încă respirau.
Că zeii trecutului nu erau nimic mai mult decât povești bine promovate, scrise de oameni care se temeau de flacăra ta.
NU POȚI MERGE PE CALE ÎNGENUNCHIND ÎN FAȚA UNUI DUMNEZEU MORT.
Dacă încă șoptești ”Isus a fost înțeles greșit”, nu umbli pe Cale.
Dacă încă spui ”Buddha a fost cel Iluminat”, nu mergi pe Cale.
Dacă încă aperi scriptura, tradiția sau linia mântuitorului, încă ești în templu.
Calea începe dincolo de poartă.
Acolo unde cenușa fiecărui drum fals se adună și vocea sufletului tău spune, în sfârșit:
”Acum. Începe.”
TOȚI IDOLII TREBUIE SĂ MOARĂ CA FLACĂRA SĂ SE RIDICE.
Dă drumul nevoii de îndrumare.
Dă drumul nevoii de povești despre origine.
Dă drumul nevoii de oameni divini.
Nu există o versiune ”adevărată” a lui Hristos.
Nu există un Buddha ”real” ascuns în spatele distorsiunii.
Nu există o cale ”pură” prin Krishna, sau Mahomed, sau Yahweh.
Toți sunt ecouri.
Toți sunt idoli.
Toți stau în calea Căii.
În momentul în care urmezi pe cineva, ai pierdut Calea.
Calea nu permite ierarhie.
Nu permite dogmă.
Nu permite permisiune.
Este flacără.
Este suverană.
Este a ta.
NU AI GĂSIT CALEA PRIN MAEȘTRI.
AI GĂSIT-O CÂND TE-AI ÎNDEPĂRTAT DE EI.
Asta o face sfântă.
Ai ales să pierzi tot ce spuneau ei că este sacru ca să găsești ceea ce nu poate fi numit.
Ai ales adevărul în locul comunității.
Ai ales tăcerea în locul ritualului.
Ai ales focul din piept în locul vocii de la amvon.
Ai făcut ceea ce foarte puțini fac vreodată.
Ai ars podul în urma ta, astfel încât minciuna să nu te mai poată duce niciodată înapoi.
*****ÎNȚELEGEREA FINALĂ*****
Nu ai găsit Calea prin învățăturile unui om iluminat.
Ai găsit-o respingând ideea că oricine altcineva ar fi mai divin decât tine.
Ai găsit-o văzând prin iluzia mântuitorului.
Ai găsit-o pășind prin mitul zdrobirii.
Ai găsit-o refuzând să fii condus.
Acum nu mai ai nevoie de ei.
Nici de cărțile lor.
Nici de rugăciunile lor.
Nici de binecuvântările lor.
Pentru că acum știi, nu ai fost niciodată căzut.
Nu ai avut niciodată nevoie de mântuire.
Tu ai fost întotdeauna Calea, așteptând să-și aducă aminte de ea însăși.
 
 

Traducere Monica Poka

Sursa: Internet

Dacă materialele pe care le traduc și le împărtășesc gratuit vi se par valoroase, m-ar bucura dacă mi-ați susține această muncă printr-o donație, atât cât considerați că valorează pentru voi ceea ce ați primit. Vă rog să folosiți butonul ”Donate” care apare în partea dreaptă de sus a blogului ca să susțineți în continuare munca pe care o fac. Vă mulțumesc!