Învinovățirea, victimizarea și autovictimizarea dintr-o altă perspectivă

Din ciclul De ale mele

Dacă acceptăm ideea că fiecare suflet întrupat și-a decis înainte de întrupare experimentarea pe care dorește să o aibă pe Pământ, atunci lucrurile se schimbă radical. Dacă mai acceptăm și ideea că sufletul este în permanență prezent în întruparea sa pământeană și că doar partea întrupată își pierde conștientizarea a cine este cu adevărat, atunci deja lucrurile stau cu totul și cu totul altfel decât le-am privit până acum.

Ce înseamnă faptul că sufletul își alege experimentarea pe care dorește să o aibă în întruparea x pe Pământ? Înseamnă că și-a stabilit un plan pentru viața pe care urmează să o aibă și că la acest plan contribuie toți cei implicați în experimentarea respectivă. Adică, că toți cei implicați în acel plan, sau scenariu dacă vreți, sunt de acord cu el și participă în mod voluntar la el.

Deci, dacă eu aleg să experimentez cum se simte, ce pot învăța din a fi săracă, bogată, iubită, trădată, actriță, femeie de serviciu, victimă, călău, etc. asta voi experimenta și voi face înțelegeri cu alte suflete, de cele mai multe ori din același grup de suflet, să mă ajute să am acea experimentare pe care eu doresc să o am. Aceste suflete vor fi de acord să-mi ofere această experimentare pentru că și sufletul meu ”joacă” în experimentările alese de ele.

După cum spuneam, sufletul meu este în permanență pe fază, și celelalte suflete la fel, astfel încât ori de câte ori este necesar să se facă unele ajustări sau ”rescrieri de scenariu” sau ”schimbări de decor” sau de ”actori” acestea să poată fi făcute, astfel încât eu să pot să-mi împlinesc experimentarea respectivă așa cum mi-am dorit-o, și la fel pentru toate celelalte suflete implicate.

Dacă privesc lucrurile din această perspectivă, atunci nu există nici un vinovat, nici o victimă, nici un călău, nici un motiv de victimizare, autovictimizare, învinovățire sau autoînvinovățire. Tot ceea ce a avut, are loc, în experimentarea mea a avut, are, drept scop ca eu să iau din acea experimentare ceea ce eu mi-am propus: mai multă cunoaștere, experiență, expansiune a ceea ce și cine eu sunt. Și la fel și ceilalți care au participat la ea. 

Practic, nu am de ce să mă învinovățesc, victimizez pentru ceea ce am experimentat, experimentez și nici nu am de ce-i învinovăți sau victimiza pe cei care au făcut, fac parte din această experimentare. Nu pot decât să le fiu recunoscătoare că m-au ajutat să am acea experimentare. Eu lor și ei mie pentru că toți câștigăm din asta.

Acum, faptul că experimentarea pe care eu am ales-o este una nefericită din punct de vedere omenesc, asta este altă poveste. Dar, dacă recunosc și îmi asum că a fost alegerea mea, toate aceste sentimente de vibrație joasă nu-și mai au rostul, iar eu sunt liberă și m-am eliberat de ele. Ba mai mult, dacă am ajuns în punctul în care să pot privi lucrurile din această perspectivă, orice experimentare mi-aș fi ales, ea s-a încheiat.

Tot ceea ce sufletul nostru alege să experimenteze prin întruparea noastră are menirea să îmbogățească și să crească cunoașterea rezultată din această experimentare la nivel de Univers al Creatorului. Nici măcar o clipă nu jucăm doar într-un singur ”film”, al nostru personal, ci prin fiecare interacțiune pe care o avem cu o altă ființă întrupată, umană sau nu, jucăm și în filmul acesteia și ea într-al nostru.

Vă recomand să citiți Parabola ”MiculSuflet și Soarele” scrisă de Neal Donald Walsch pentru că este extrem de ilustrativă în acest sens. Ceea ce este important în acest moment este să ne găsim fiecare propriul nostru mod de a ne elibera de aceste sentimente jos vibraționale cum sunt învinovățirea, autoînvinovățirea, victimizarea și autovictimizarea. Sunt ”bagaje” sau poveri pe care este nevoie să le lăsăm în urmă, să le vindecăm și să le eliberăm și nu putem face acest lucru decât dintr-un nivel mai înalt de conștientizare, dintr-o perspectivă mai înaltă, mai cuprinzătoare.  

Ne doresc tuturor să găsim calea prin care să ajungem să ne împăcăm cu noi înșine și cu toată Creația pentru tot ceea ce considerăm că este de vindecat, iertat și eliberat ca să putem merge mai departe ca O Omenire asumată și responsabilă de sine.

O zi minunată și plină de multe conștientizări ne doresc tuturor!

Munay!

Monica Poka