Meditații

sâmbătă, 5 decembrie 2015

Al Patrulea Văl - Iluzia Întrebatului


De Suzanne Lie

Unde sunt? A da, sunt aici. Văd ușa din spatele meu și o văd pe Lady Astrea în dreapta mea. Poate că aș putea să o întreb pe ea de ce nu-mi amintesc viața mea de pe Pământ atunci când sunt aici. Dar, înainte de a-mi putea formula întrebarea am auzit-o spunând,

”Draga mea, vei ști când îți amintești această experiență pe Pământ atunci când îți amintești viața ta de pe Pământ în timp ce ești aici. Ai răbdare cu tine. Este foarte dificil să trăiești două realități deodată și Sinele tău Mai Înalt va hotărî când ești pregătită.”

Sinele Mai Înalt? Despre ce vorbește? Vrea să spună că există chiar ceva mai mult decât sinele meu în stare de veghe și cel din timpul somnului? Acum sunt chiar mai confuză decât eram înainte de a pune întrebarea, dar acum trebuie să intru în cerc. Sper să-mi aduc aminte să o întreb despre ”Sinele Mai Înalt”.

Intru în cerc și, când fac acest lucru, simt că m-aș întoarce Acasă. Cele două Doamne dragi apar ca de nicăieri și cu multă iubire ridică un alt văl, iar eu aud vocea lui Lady Leto.

Se pare că și ea mi-a auzit întrebarea, deoarece spune ”Seara trecută munca a fost atât de profundă și tu nu ai fost în măsură să transmiți ceva din ea minții tale exterioare. Să știi că vederea conexiunii dintre interior și exterior depinde uneori de tăria ta morală. În acest caz a fost mai bine să nu-ți amintești munca pe care ai făcut-o noaptea ca să te poți odihni.

În această seară Doamnele au ridicat ”Iluzia Întrebărilor”. Când pui întrebări înseamnă că simți separarea dintre tine și sursa supremă. Când pui întrebări pui conștiința cuiva în conștiința umană pentru a întreba o altă sursă sau una mai înaltă.

De această parte a vălului noi trăim într-o constantă stare de a ști. Toate informațiile divine sunt fără nici o greutate la îndemâna noastră, iar noi ne putem acorda cu ușurință la orice este nevoie. De asemenea, la nivel de spirit, noi nu suntem obligați să ne conectăm la un singur lucru. Eu mă pot conecta personal la tine în timp ce pot, la fel de personal, să mă conectez la toți ceilalți care mă cheamă astăzi.”

În timp ce vălul este dat Fratelui, Hilarion spune ”Pot vedea, draga mea, că ”pui întrebări” despre acest concept. Acesta este, desigur, o parte din motivul pentru care nu ai putut aduce la suprafață nimic din munca de aseară. Am să încerc să-ți explic acest lucru. În mod special pentru tine, pusul întrebărilor a făcut parte din creșterea ta.

Pusul întrebărilor seamănă foarte mult cu doritul. Doritul denotă că încă nu ai, iar acest dorit îl scoate afară pe doritor din curgerea cosmică a Tot în Tot. Întrebatul acționează cam la fel. Când pui întrebări, este un câmp de energie la bază care denotă că tu nu știi deja. Acest lucru te separă de Mintea Universală.

Pentru a elimina ”Iluzia Întrebărilor”, cineva este necesar să fie mai degrabă unit. Când te unifici cu Mintea Universală, nu mai este necesară nici o întrebare deoarece mintea ta este unită cu Mintea Universală. Apoi informația dorită poate fi colectată tot așa cum este ”colectată” din creierul tău fizic.

Draga mea, încearcă să nu pui la îndoială acest concept, ci mai degrabă acordă-ți un moment pentru a-l experimenta. Prima dată pune-ți o întrebare și apoi unifică-te. După cum ai văzut, întrebarea îți disecă conștiința în cuvinte și concepte individuale. Cu toate acestea, când te unifici, te deschizi la toate răspunsurile simultan.”

În timp ce celălalt frate lua vălul, Apollo spuse, ”Polaritatea opusă a întrebatului este înțelegerea, pentru că nu trebuie să întrebi dacă ai înțeles ceea ce s-a spus. Noi ne-am unificat cu conștiința noastră și, prin urmare, noi știm exact ceea ce este nevoie să-ți spunem pentru ca tu să continui să înțelegi mai departe.

La baza întrebatului stă nesiguranța și nerăbdarea. Nesiguranța vine din iluzia spațiului deoarece cineva se simte nesigur în presupusa sa separare. Nerăbdarea vine din iluzia timpului. Prin urmare, spațiul și timpul leagă întrebatul. Când transcenzi atât spațiul cât și timpul, iluzia separării și calitatea umană a nerăbdării sunt și ele transcense.”

Cu aceste cuvinte de final ale mărețului Apollo, m-am simțit din nou trasă în spațiu și timp. Nu, nu, nu doresc încă să re-intru. Mai am întrebări ....



Traducere Monica Poka 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.