Nașterea Noului Pământ Partea a 1-a și Iluzia Constanței

Arcturienii și Suzanne Lie

Ce este Noul Pământ? Cum putem crea Noul Pământ? Cum putem trăi pe Noul Pământ? Acestea sunt întrebări pe care ni le punem nouă înșine pentru că simțim că ceva este foarte diferit. Simultan, există multe lucruri care sunt așa cum au fost întotdeauna. Din nefericire, unele dintre cele care sunt aceleași sunt întunericul și îndoctrinarea.

Din fericire, între întuneric și îndoctrinare, care sunt pe punctul de a se încheia, strălucește lumina a ceea ce începe. Ceea ce începe este că Pământul nostru trei și patru dimensional se expansionează în expresia sa cinci dimensională, Pământul Corp de Lumină.

Noi, membrii omenirii, ne străduim să ne expansionăm în propriul nostru Corp de Lumină cinci dimensional astfel încât să putem deveni populația care locuiește această versiune minunată, revizuită și actualizată a preaiubitei noastre planete Gaia. Cu toate acestea, înainte de a ne muta în nou, haideți să mergem pentru un moment înapoi să vedem cum a devenit Gaia trei dimensională.

Așa cum membrii omenirii sunt ființe multidimensionale și planeta pe care noi trăim este tot o ființă multidimensională. Pentru că mulți oameni ne recalibrăm conștiința pentru a ne întoarce la sinele nostru cinci dimensional, noi o ajutăm pe Gaia să se întoarcă la Planeta Ei Corp de Lumină.

În timp ce o ajutăm pe Gaia, Gaia ne ajută pe noi. Astfel, noi creăm un ajutor reciproc ”pesoane care ajută planeta” și ”planeta care ajută persoane”. Datorită acestui ajutor reciproc noi ne putem fuziona experiențele noastre umane ale transmutării în dimensiunea a cincea cu Gaia, iar Gaia poate să-și împărtășească experiențele Ei cu noi. În acest fel, oameni și planetă, lucrăm ca o echipă la transmutarea realității noastre într-o rezonanță cinci dimensională, oameni în corp de lumină împărtășindu-și realitatea cu o planetă corp de lumină, cinci dimensională.

Așa cum noi, oamenii, suntem ființe multidimensionale care ne-am coborât frecvența pentru a fi expresia trei dimensională a SINELUI nostru, precum și corpul nostru astral și aura patru dimensională, și Gaia a făcut același lucru. De fapt, Pământul cinci dimensional a existat întotdeauna pentru că el rezonează dincolo de timp și în Acum-ul lui Unu.

Noi toți, voluntarii pe Pământul trei și patru dimensional, am decis să ne coborâm conștiința și să ne trimitem percepțiile în proiecția Pământului trei și patru dimensional. Pământul trei și patru dimensional este mai mult o hologramă.

Imaginea luminii multidimensionale a lui Gaia este filtrată printr-o prismă trei dimensională pentru a crea o iluzie, o realitate care este proiectată asupra eterilor vieții pentru a crea planeta trei dimensională numită Pământ. De fapt, Pământul este pământul, aerul, focul și apa trei dimensionale și eterul patru dimensional.

Pentru că noi ne-am luat atât de multe încarnări în sistemul realității Pământului, noi credem că suntem PE Pământ, mai degrabă decât ÎNTR-o proiecție holografică. Nenumăratele noastre încarnări ne-au făcut să uităm și faptul că, în multidimensionalitatea noastră, suntem infinit UNA cu Sursa.

Din cea mai înaltă frecvență de rezonanță a noastră, am ales să intrăm în iluzia Pământului trei/patru dimensional. Pentru a intra în această iluzie a trebuit să ne coborâm atât de mult conștiința încât am uitat că noi SUNTEM Sursa, deoarece Sursa este Totul în Toate.

Prin urmare, noi nu putem fi din Sursă, pentru că noi nu putem părăsi Sursa. Părăsirea Sursei este doar o iluzie trei dimensională. În realitate, nu există nici o separare de Sursă, excepție făcând în proiecția holografică a unei planete trei dimensionale.

Pământul, care a fost atât de plin de întuneric și frică pentru atât de mult din timpul său planetar, încât noi, păzitorii lui Gaia, am uitat că Gaia este a Sursei, că noi suntem ai Sursei – Totul este al Sursei pentru că Totul este Sursa. Noi suntem Sursa pentru că sursa este Totul în Toate.

Cu toate acestea, proiecția holografică a Pământului fizic este atât de captivantă încât noi am ajuns să fim îndoctrinați în conceptul că Pământul este real și imaginația/amintirea noastră despre realitățile mai înalte nu este reală.

Așa că, haideți să ne uităm puțin la conceptul despre ceea ce este real. Real este un termen trei dimensional. Până și Planul Astral patru dimensional este conștient de faptul că Pământul trei dimensional este o proiecție. Membrii celei de-a patra dimensiuni știu acest lucru pentru că ei au ”murit” sau meditat pentru a intra în acea realitate patru dimensională.

Poate că au intrat și în timpul stării lor de visare. În toate scenariile acestea, ei și-au expansionat conștiința dincolo de iluzia proiecției holografice a Pământului trei dimensional pentru a arunca o privire în realitatea adevărată a iubirii necondiționate și a luminii multidimensionale.

Când se află în această iubire necondiționată și lumină multidimensională, cineva poate vedea, percepe și experimenta cum lumina multidimensională a Pământului se fragmentează în șapte frecvențe separate, diferite de culori/vizual și tonuri/auditiv. Această separare începe din momentul în care lumina mai înaltă intră în cel mai înalt sub-plan al dimensiunii a patra și crește pe măsură ce lumina se mișcă printre sub-planurile din ce în ce mai joase.

Când lumina mai înaltă intră în lumea astrală mai joasă, care este realitatea patru dimensională de cea mai joasă frecvență, întunericul fricii din trecutul violent îndelungat al Pământului se amestecă cu frecvența cea mai joasă a luminii astrale.

Pe pragul dintre dimensiunea a patra la intrarea în dimensiunea a treia, se află ceva ce ar putea fi numit un filtru, care este, de fapt, o prismă. Prisma separă toate frecvențele diferite ale luminii astfel încât pare să existe o separare între o frecvență de culoare/ton și următoarea frecvență de culoare/ton.

Un exemplu al acestui lucru ar putea fi dacă ați umple cu grijă o sită sau un bol cu multe găuri mici cu nisip. La început când umpleți sita, s-ar putea ca nisipul să rămână împreună în unitatea nisipului.

Cu toate acestea, dacă ar fi să întindeți pe jos un prosop sau un cearceaf și ați mișca sita, ați vedea cum unele boabe de nisip cad într-o formă în care ele par a fi separate. În același fel, când lumina multidimensională a lui Unu curge prin prismă (sită) pe Pământul trei dimensional, ea se separă în șapte culori diferite de roșu, portocaliu, galben, verde, albastru, indigo și violet.

Astfel, atunci când lumina multidimensională a Unității lui UNU curge prin prisma (sita) celei de-a patra dimensiuni, progresiv ea se separă de lumina multidimensională în șapte octave diferite ale realității care sunt apoi proiectate în matricea trei dimensională a Pământului fizic al lui Gaia, care se bazează pe separare.

Experiența voastră de a fi trei dimensionali sunteți voi, de fapt, trecând prin prisma celei de-a patra dimensiuni pentru a vă regăsi proiectați în iluzia unei planete trei dimensionale. Ceea ce se întâmplă în Acum-ul vostru este că acest obiect trei dimensional al Pământului fizic își expansionează frecvența în dimensiunea a cincea.

Pământul face această ajustare prin eliberarea atașamentului Său la matricea trei dimensională, care se bazează pe iluziile separării de întreaga viață, și, cel mai important, Marea iluzie a separării de Sursă.

Din cauza nenumăraților ani de atașament ai lui Gaia la matricea de a fi o planetă trei dimensională pe care multe ființe au experimentat o realitate trei dimensională, face ca tranziția Ei planetară să fie dificilă.

Din fericire, în acest ACUM, dimensiunea a patra intră în frecvența celei de-a cincea dimensiuni și nu mai servește drept sită sau prismă pentru a separa lumina multidimensională în șapte octave diferite ale unei realități trei dimensionale.

De fapt, Gaia își recalibrează din ce în ce mai mult expresia Ei trei dimensională în expresia Ei patru și cinci dimensională. Cu toate acestea, pentru a finaliza această recalibrare, Ea trebuie să părăsească Matrice 3D și să-și transfere câmpul său de energie în continuă expansiune în câmpul Ei înnăscut de energie multidimenională.

Gaia a fost întotdeauna menită să aibă toate nenumăratele sale frecvențe ale realității locuibile pentru nenumărate versiuni ale vieții. Cu toate acestea, frica care s-a adunat pe planeta ei, i-a diminuat atât de mult lumina multidimensională încât nu-și poate finaliza întoarcerea la planeta ei multidimensională fără ajutor din partea mulților săi locuitori.

Toate tărâmurile sale vegetal și animal o ajută, dar și ele sunt sub dominația tărâmului uman. Din fericire, pentru că lumina multidimensională nu mai trece prin prisma planului astral de jos patru dimensional, ea intră în dimensiunea a treia, fără a fi separată în șapte octave separate, ci ca un flux unificat de lumină multidimensională.

Această lumină multidimensională intră în inimile și în mințile oamenilor pentru a-i elibera de lungul lor exil din SINELE lor Multidimensional. Pe măsură ce omenirea își amintește din ce în ce mai mult SINELE său Multidimensional, și ea se va alătura în a o ajuta pe Gaia cu transmutarea Sa planetară.

Pe măsură ce oamenii de pe Gaia care și-au amintit adevăratul lor SINE Multidimensional crează portaluri de lumină, întunericul care s-a acumulat în aura lui Gaia poate fi transmutat de această lumină multidimensională care curge direct din dimensiunea a cincea.

Din cauza faptului că procesul trecerii luminii mai înalte prin acea prismă patru dimensională începe să se schimbe, dimensiunea a treia și a patra a lui Gaia devin UNA.

Prin urmare, acel filtru care diviza diferitele frecvențe ale luminii nu mai există. În acest ACUM lumina multidimensională călătorește din dimensiunea a cincea căutând să se împărtășească pe sine cu întreaga viață.

Al Șaptelea Văl

Iluzia Constanței

”Lady Astrea, Lady Astrea”.

”Da”, am auzit dintr-o dată o voce care m-a trezit. ”Sunt aici una mea, tu mă chemi?”

”Oh, da”, răspund eu, ”Cred că eu. Nu știam că eu am făcut-o, dar mă bucur că ai răspuns. Crezi că eu mi-am amintit și te-am chemat să mă ajuți să mă întorc?”

”S-ar putea draga mea. Dar vino, este rândul tău să intri în cerc.”

Am intrat din nou în cercul familiar și, din nou, Doamnele au venit spre mine pentru a mă ajuta în eliminarea unui alt văl și, ca și înainte, aud vocea lui Lady Leto spunând ”Draga mea, vălul care îți este ridicat în această seară este ”Iluzia Constanței”. Pe planeta ta Pământeană, totul pare a fi constant. Copacii, casele, munții și pajiștile, toate par a fi forme de structură fizică constante, ferme.

Totuși, aceasta este cu adevărat o iluzie, pentru că constanța este în funcție de constanța stării voastre de conștiință. Tot ceea ce este perceput de simțurile fizice este în funcție de starea de conștiință din momentul percepției. Ceea ce poate părea a fi un cer senin, curat într-o anumită stare de conștiință poate fi într-o altă stare de conștiință, plin de viață angelică și deva. Conștiința ajută și la determinarea trecerii timpului pentru cineva.

Când cineva se află în conștiința umană, timpul este constant și trebuie experimentat în mod liniar. În conștiința umană, structurile fizice par a fi cele mai constante deoarece limitarea dată de timp este mereu prezentă pentru a stabiliza și masca orice schimbări care ar putea avea loc dincolo de timp și spațiu. Cu toate acestea, în conștiința ”EU SUNT”, timpul nu mai este un factor care trebuie abordat în mod liniar. În schimb, timpul poate fi folosit ca o busolă pentru a ghida experimentarea conștientă și percepțiile cuiva la focalizarea dorită în timp și spațiu.”

Acum, Fratele ia vălul, iar Hilarion spune ”Draga mea, singura constanță adevărată este conștiința EU SUNT. Toate percepțiile sunt în funcție de starea de conștiință a cuiva și, prin urmare, pentru a-și putea controla percepțiile, cineva trebuie să fie în stare să-și controleze starea de conștiință. Toate celelalte stări de conștiință, cu excepția conștiinței EU SUNT, au o componentă umană și, prin urmare, au un defect inerent. Conștiința EU SUNT este divină și, prin urmare, perfectă.

Așa că, una mea, în căutarea ta pentru constanță în viața pământească, caută mai degrabă să te cunoști în mod adecvat pe tine însăți, astfel încât să poți menține conștiința EU SUNT în orice moment. Toate problemele umane acționează ca și ancore pentru a te trage în jos și amenință în mod repetat această stare înaltă de conștiință.  

Numai atunci când ești în stare să te detașezi de aceste ancore umane vei fi în stare să menții conștiința EU SUNT. După cum ai experimentat deja, asta chiar este o sarcină dificilă. Cu toate acestea, singurele ancore care te pot cu adevărat trage în jos, sunt propriile tale probleme. Prin urmare, iubirea mea, învață să te cunoști pe tine însăți și iubește ceea ce înveți. Făcând acest lucru poți transcende în constanța propriului tău sine mai înalt dimensional.”

Celălalt Frate ia acum vălul și Apollo spune, ”Soarele este cea mai constantă structură fizică din galaxia voastră. Desigur, și acest lucru depinde de focalizarea conștiinței cuiva. În timp ce în conștiința umană, Soarele pare a fi o ardere, o minge de foc, de neatins și de nelocuit pentru om. Cu toate acestea, într-o realitate mai înaltă, el este un templu măreț, plin de viață, atât umană cât și divină. Desigur, un om nu-și poate lua vehiculul să fizic în acest templu și nici nu-l poate atinge într-o singură viață dacă este legat de o structură fizică.

Cei limitați de timp și spațiu se străduiesc să facă un tur al cerurilor în structurile lor fizice constante, folosindu-și sursele de combustibil legate de Pământ. Preapuțin știu că, de îndată ce se eliberează de iluzia tărâmului fizic, pot fi transportați oriunde își pot imagina mințile lor. Mintea, eliberată de credința în limitarea celei de-a treia dimensiuni, poate experimenta și călători prin univers cu o viteză mai mare decât viteza luminii, pentru că mintea călătorește cu viteza gândului.

Fiecare gând este, apoi, o navă spațială personală. Fiecare gând poate permite cuiva să călătorească, devină, experimenteze și cunoască tot ceea ce este posibil sau imposibil. Pe măsură ce lucrați prin ancorele voastre fizice, determinați-o pe fiecare care vă trage cu putere vehiculul. Învățați să vă găsiți convingerile personale care leagă această poartă de oprire de conștiința voastră. Nu vă temeți de trecerea timpului în acest proces, deoarece acele câteva momente Pământești petrecute în această strădanie vă pot elibera pe veșnicie de toate structurile pământești ale timpului.

Cunoaște-ți ancorele astfel încât să le poți strânge atunci când dorești să fii liberă și să le lași să se scufunde atunci când dorești iluzia constanței experienței.”

Oh, da, acum îmi amintesc cum am ajuns prima dată în pădure și cum am venit, de fapt, în acest loc, m-am gândit la el și apoi am fost aici. Mă întreb dacă mă gândesc la Pământ voi fi dintr-o dată ...

link catre articolul original

Traducere Monica Poka