Din ciclul De ale mele
Una
dintre problemele momentului cel mai des întâlnită și care afectează în primul
rând relațiile, mai ales pe cele de cuplu, este schimbarea cunoscută sub numele
de trezire care apare la unul dintre membrii cuplului. Fiecare dintre noi ne-am
ales un anumit moment al trezirii noastre, care poate fi sau nu în această
viață. De obicei, acel moment nu este același pentru ambii membri și de aici
apar tot felul de complicații.
Cel/cea
care se trezește întâmpină foarte multe provocări deoarece noi oamenii avem o
foarte mare inerție și cam greu ne urnim din loc sau acceptăm să schimbăm ceva
în viețile noastre. Ne place noul, schimbarea, dar cu condiția să nu ne schimbe
prea mult, sau deloc, viața cu care suntem obișnuiți. Lucrurile nu prea
funcționează așa.
Ce/cea
care și-a hotărât momentul trezirii într-un anumit Acum, o va face pentru că
nenumăratele Aha-uri, momentele de revelații, vor da buzna peste el/ea. Va
începe pe nesimțite să-și schimbe gusturile, sfera de interes, modul de
alimentație, comportamentul, cercul de prieteni și se va trezi la un moment dat
că nu mai are chiar nimic în comun cu ”vechea” lui/ei viață.
De
multe ori, de fapt în majoritatea cazurilor, nici cu partenerul/partenera cu
care conviețuise până în acel moment. Și aici încep să apară problemele ”Păi
cum nu-ți mai place asta sau aia, că până acum îți plăcea”, ”Păi cum să crezi
prostiile astea, nu vezi că nu-i așa? Uită-te în jurul tău să vezi care-i adevărul,
nu piticii tăi pe creier”, ”Ce prostii tot spui tu acolo, cine ți-a împuiat iar
capul cu prostiile astea?”, etc.
Nu
este ușor deloc pentru cel/cea trezit/ă, dar nici pentru celălalt partener nu
este ușor. El începe să se simtă amenințat, să-și simtă amenințată existența
familiară lui/ei, să opună rezistență acelei posibile schimbări. De cele mai
multe ori o face tocmai din cauza inerției și fricii de schimbare, sau pur și
simplu, lenei. ”De ce să schimb ceva când mie mi-este bine și așa?!”
Ei,
dar cel/cea de lângă tine își urmează drumul său pentru că pur și simplu nu
poate să facă altfel, dacă i-a sosit ceasul trezirii. Comportamentul celui/celei
care se complace în familiar și cunoscut începe să sufere și el modificări. De
la ”las că-i trece nebunia asta” la ”cred că se scrântește de cap”, lucru care
aduce o ușoară neliniște, la ”ia bagă-ți mințile în cap și revino-ți”, apariția
unui început de îngrijorare și frică, dar nu pentru cel/cea aflat în procesul
de trezire, ci pentru sine însăși/însuși. Pentru că își simte amenințată
propria sa siguranță.
Și
de aici încep șicanele, nemulțumirile și lupta. Situația devine neplăcută
pentru toți cei implicați. Aceasta este și răscrucea în care mulți dintre cei
aflați pe calea trezirii se rătăcesc. De ce? Pentru că în acest moment nu au
nimic care să-i susțină, nu au atins încă nivelul la care să știe că ei se
susțin ei înșiși prin Sinele lor Mai Înalte, nu au întâlnit încă oameni asemeni
lor și pare că în spatele lor este așa cum este, dar în fața lor se cască o
prăpastie.
Unii
se întorc, alții rămân pe loc și unii, dar puțini, sar asumându-și toate
riscurile. Din fericire numărul ”nebunilor care sar” este din ce în ce mai mare.
Bun, cel care a sărit este bun sărit și a intrat pe calea sa. Asta însă nu
coincide și cu ruperea legăturilor cu ”fosta” sa lume. Cu familia sa, cu
partenerul/partenera sa. Este posibil ca această ruptură să se materializeze,
dar într-un Acum diferit.
Cel/cea
care a sărit deja nu se va mai întoarce înapoi la ce a fost înainte pentru că
începe să simtă gustul libertății sale, încep să apară sincronicitățile, oameni
noi care să-i fie apropiați ca rezonanță și cu care să-și poată împărtăși noile
sale preocupări. Setea lui/ei de cunoaștere îl va purta din ce în ce mai
departe de vechea sa viață.
Mai
apar poticniri, compromisuri, dar, ceea ce este cel mai greu de dus, este
”lupta” cu acea parte a cuplului care refuză sau se opune schimbării. Se va
folosi de toate tertipurile posibile pentru a menține ceea ce pentru el/ea
reprezintă siguranță. Nu este de condamnat, este pur și simplu dovada faptului
că ”nu i-a venit vremea” să facă pasul.
Există
și situații în care cel/cea ne-trezit/ă încă să încerce să facă eforturi de a
ține pasul cu partenerul/a sa, sau de a-l/ a o urma. Dacă o face sincer, poate
alege ca acesta să-i fie momentul trezirii. Aici intervine și planul sufletului,
dar având în vedere prin ce trece Planeta Pământ în aceste momente, se acordă
dispense pe capete, tuturor celor care VOR să le ceară.
În
situația de mai sus, cuplul poate rezista ca și cuplu prin apropierea
rezonanței celor doi parteneri. Sau se poate destrăma, dar în condiții de
respect și onorare reciprocă a drumului fiecăruia atunci când apare
conștientizarea că drumul împreună al celor două suflete s-a încheiat.
Dar,
este posibil ca sufletul să nu aleagă acest/același Acum să se trezească și,
prin urmare, să nu fie posibilă apropierea rezonanței celor doi parteneri. Oricât
s-ar strădui cel ”rămas în urmă” să-l țină pe celălalt alături, nu va reuși. Poate
încerca să se schimbe, lucru care poate fi foarte benefic pentru dezvoltarea sa
în continuare.
Este
foarte importantă însă motivația pentru care vrea să facă schimbarea. Dacă vrei
să te schimbi numai ca să-i placi celuilalt, n-ai făcut nimic. Nu ești nici tu,
dar nici nu vei reuși să fii ceea ce vrea celălalt. De ce? Pentru că celălalt
nu vrea să fii ceva ce să-i placă lui/ei, ci ceva ce să-ți placă ție. Să-i poți
oferi ceva autentic, ceva din tine, ceva să aibă valoarea pe care tu i-ai
dat-o, nu cea pe care ai încercat să o copiezi, pentru că ceea ce copiezi nu
este autentic.
Cei
treziți respectă și apreciază autenticitatea, nu copiile nereușite. Ei vor să
aibă alături oameni cu care să împărtășească. O copie nu are ce împărtăși
pentru că ceea ce a copiat nu conține nimic ce să provină din el/ea însuși/însăși.
Un copy-paste, este un copy-paste și atât. S-a terminat copy-paste-ul, dincolo
de asta nu mai există nimic. Nimic valoros vreau să spun. Doar neputința de a
FI TU însuți/însăți.
Pe
de altă parte, dacă încerci să te schimbi pentru a fi pe placul cuiva care nu
este el/ea însuși/însăși pe deplin trezit, apare riscul de a ajunge în pragul
nebuniei. De ce? Pentru că cel/cea care nu și-a atins nivelul trezirii nu va
ști nici el/ea ce vrea. Azi te vrea așa, mâine te vrea altfel și apoi se răzgândește
din nou. Dacă nu a ajuns să se iubească/accepte pe sine însuși/însăși, nu va
putea iubi/accepta pe nimeni altcineva și-ți va face și ție și sieși viața un
calvar.
Prin
urmare, singura motivație valabilă să te schimbi sau să schimbi ceva în viața
ta, în felul tău de A FI, este ca să te placi/accepți TU pe tine însuți/însăți, să
te reprezinte pe TINE în fiecare moment Acum din existența ta. Ceilalți te vor
iubi/accepta așa cum ești numai în măsura în care TU însuți/însăți o faci. Și,
în definitiv și la urma urmei, TU ești singurul/singura care ai de trăit cu tine
însuți/însăți o întreagă viață, nimeni altcineva. Poți trăi alături/împreună/cu
cineva pe care nu-l/o poți iubi/accepta/respecta așa cum este?
Namaste!
Monica Poka
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.