ADEVĂRATA RECUPERARE A CUVÂNTULUI PIERDUT

 

 De Jason Gray
 
N-a fost niciodată cu adevărat pierdut.
Nu în cărți.
Nu în ruine.
Nu în linii de sânge sau coduri secrete.
Nu sub catedrale sau piramide.
Cuvântul Pierdut, cel pe care toată lumea continuă să-l caute, era ascuns în singurul loc din care nu putea fi furat:
În centrul tăcerii tale.
Nu tăcerea absenței.
Tăcerea originii.
A primei respirații înainte ca respirația să fi luat formă.
A cunoașterii care n-a trebuit niciodată rostită.
Nu îți amintești Cuvântul cu mintea.
Îl simți când încetezi să mai simți nevoia să definești ceva.
*****Cuvântul Care N-a Fost Niciodată Menit să Fie Rostit*****
I-au spus în multe feluri.
Unii i-au dat litere.
Alții l-au ascuns în simboluri.
Unii au încercat să-l rostească cu voce tare în încăperi sacre.
Dar Cuvântul nu este un sunet.
Este o stare de rezonanță.
Un ton care se mișcă prin ființă fără a atinge vreodată forma.
Nu poate fi scris pentru că a fost lucrul care a existat înainte de scriere.
Nu poate fi rostit, pentru că trăiește sub limbaj.
Cuvântul nu se pronunță.
Este recunoscut, atunci când sinele fals devine atât de nemișcat încât dispare complet.
*****Ecoul pe Care Întotdeauna L-ai Auzit*****
Îl cunoșteai.
Nu atunci când cântai mantre.
Nu în ceremonii.
Nici măcar în momentele tale spirituale ”de vârf”.
Îl cunoșteai...
În tăcerea care a urmat unei frângeri de inimă.
În liniștea de după ce ai dat drumul.
În respirația de după ce te-ai predat.
În privirea liniștită a cuiva care nu a avut niciodată nevoie să te înțeleagă.
Acela era Cuvântul.
Nu vorbind.
Doar fiind cu tine.
Așteptând.
Cu răbdare.
Până când te-ai fi putut auzi din nou.
De Ce a Fost Ascuns?
Nu ți-a fost luat.
Nu a dispărut niciodată.
Ca să trăiești în această lume, trebuia să uiți de el, altfel iluzia nu ar fi rezistat.
Trebuia să înveți separarea, astfel încât, atunci când în sfârșit îți vei aminti, să-ți amintești nu doar de Cuvânt, ci și ce înseamnă să-l întrupezi din nou.
Cuvântul a fost ascuns nu ca pedeapsă, ci ca o invitație.
Nu să-l găsești.
Ci să devii pregătit să-ți amintești.
Când ești pregătit să-ți amintești, se întoarce fără efort.
Ca un parfum din copilăria ta.
Ca un vis pe care nu știai că l-ai uitat.
*****Cuvântul este o Vibrație, Nu o Victorie*****
Nu dobândești Cuvântul.
Nu-l primești ca recompensă.
Nu-l câștigi prin devoțiune.
Devii atât de transparent, atât de prezent,
atât de predat, încât începe să se miște din nou prin tine.
Nu ca doctrină.
Nu ca dogmă.
Ci ca felul în care umbli.
Cum iubești.
Cum menții spațiul fără să vorbești.
Cum lași în urmă mai puțin decât iei.
Cuvântul se întoarce atunci când nu mai ai nevoie de el ca să dovedești ceva.
*****Tu Ești Silaba Vie*****
Acesta este adevărul pe care nu poți să nu-l mai știi.
Tu n-ai așteptat niciodată Cuvântul.
Cuvântul a așteptat să încetezi să te mai numești altfel.
Nu este extern.
Nu apare în viziuni.
Nu poate fi învățat.
Se dezvăluie singur în momentul în care renunți la fiecare titlu, fiecare identitate, fiecare versiune a ta care credea că trebuie să fie mai mult.
Acolo, în respirația care nu trebuie să devină nimic, el vorbește.
În tăcere.
Neclintit.
Tu ești.
*****Vocea Care Nu Vorbește*****
Acum, în acest moment, închide ochii.
Nu ca să cauți.
Ci ca să încetezi să mai cauți.
Respiră.
Ascultă.
Nu după sunet.
Ci după ceea ce a fost întotdeauna acolo.
Cuvântul nu încearcă să-ți spună ceva.
Nu este un cod.
Nu este un mesaj.
Este cine ești tu atunci când încetezi să încerci să devii.
*****Recuperarea a Fost o Întoarcere*****
N-ai găsit Cuvântul Pierdut.
Nu era nevoie.
Ți-ai amintit că Cuvântul nu a fost niciodată un cuvânt.
A fost o prezență.
A fost nemișcarea de dinainte ca mișcarea să se nască.
A fost o întoarcere acasă.
Acum, în timp ce trăiești, te miști, vorbești, iubești, nu te mai întrebi cum să te trezești.
Pur și simplu umbli ca cineva care poartă focul care nu poate fi stins pentru că nu a fost niciodată aprins.
A fost întotdeauna acolo.
/G\
 
 
 
Traducere Monica Poka

Sursa: Internet

Dacă materialele pe care le traduc și le împărtășesc gratuit vi se par valoroase, m-ar bucura dacă mi-ați susține această muncă printr-o donație, atât cât considerați că valorează pentru voi ceea ce ați primit. Vă rog să folosiți butonul ”Donate” care apare în partea dreaptă de sus a blogului. Vă mulțumesc!