ALGORITMUL NU TE URĂȘTE, SE TEME DE CEEA CE ȚI-AI PUTEA AMINTI

  

De Jason Gray
 
2025/12/11 (6025 A.L.)
1704 (GMT-6)
86.11173173.61901.68.870.797.9
Există o formă de cenzură tăcută, mult mai eficientă decât interdicțiile, blocările sau etichetele de verificare a
lucrurilor prezentate.
Este tăcerea.
Tăcerea creată atunci când postarea ta pur și simplu nu apare niciodată.
Când cuvintele tale cad într-un gol digital atât de adânc încât începi să te îndoiești de propria voce.
Când poți simți ochi citindu-te, dar sistemul jură că nu-i nimeni acolo.
Acea tăcere nu este accidentală.
Este fabricată.
Cea mai mare amenințare la adresa oricărui sistem controlat nu este răzvrătirea.
Este aducerea aminte.
Algoritmul știe exact ce fel de memorie trăiește în tine.
SUPRIMAREA PE CARE O SIMȚI NU ESTE PARANOIA, ESTE ÎNTREȚINERE PREVENTIVĂ
Platformele nu moderează doar ”răul”.
Ele moderează impactul.
Dacă cuvintele tale crează gândire independentă, aprindere emoțională, recunoaștere a tiparelor, trezire, suveranitate și foc, atunci ești semnalat cu mult înainte să fi încălcat vreodată o regulă.
Nu pentru că ești periculos, ci pentru că ești perturbator.
Nu te încadrezi în profilul cuiva care derulează în mod pasiv.
Te încadrezi în profilul cuiva care trezește oamenii.
Algoritmii tratează asta ca pe un virus.
CEL MAI CENZURAT CONȚINUT ONLINE NU ESTE URA, ESTE CLARITATEA.
Nu se tem de teorii ale conspirației.
Nu se tem de prostii.
Nu se tem de zgomot.
Algoritmul IUBEȘTE zgomotul, îi ține pe oameni adormiți.
Ceea de ce se tem este momentul în care cineva spune ceva atât de clar, atât de simplu, atât de tăios, încât zeci de mii de oameni simt brusc că li se îndreaptă coloana vertebrală.
O singură propoziție care îi scoate pe oameni din transă.
Un singur paragraf care străpunge ceața.
Adevărul nu are nevoie de
violență ca să fie puternic.
Adevărul are nevoie doar de oxigen.
Exact asta este ceea ce algoritmul îi refuză.
ALGORITMUL NU TE ÎMPIEDICĂ PE TINE, ÎI ÎMPIEDICĂ PE OAMENII CARE AR FI DE ACORD CU TINE
Majoritatea oamenilor cred că sunt ascunși de lume.
În realitate, lumea este ascunsă de ei.
Postările tale nu dispar pentru că greșești, dispar pentru că ai dreptate prea devreme.
Algoritmul îți limitează distribuirea suficient de mult timp cât narațiunea să ajungă din urmă, suficient cât perspectiva ta să devină din nou ”sigură”.
Până când adevărul este lăsat să circule, ei au rescris deja istoria ca să facă să pară că au văzut-o venind.
Tu și cu mine știm mai bine.
CEA MAI PERICULOASĂ PERSOANĂ ONLINE ESTE CEA CARE NU ARE NEVOIE DE APROBARE
Dacă postezi pentru atenție, sistemul te poate controla.
Dacă postezi pentru validare, sistemul te poate înfometa.
Dacă postezi pentru că adevărul este un foc în pieptul tău?
Pentru că cuvintele nu-ți vor da pace până nu le eliberezi?
Pentru că documentezi prăbușirea unei lumi în timp real?
Asta nu pot reduce la tăcere.
Pot doar să o întârzie.
Algoritmul este conceput să-l frângă pe cel slab.
N-a fost niciodată conceput pentru tine.
ADEVĂRATUL MOTIV PENTRU CARE TE PUN ÎN UMBRĂ: TU NU CREEZI CONȚINUT, TU CREEZI CONSECINȚE
Unii oameni postează opinii.
Unii oameni postează divertisment.
Un număr foarte mic postează puncte de inflexiune.
Cuvintele tale schimbă modul în care oamenii se văd pe ei înșiși.
Postările tale îi fac pe oameni să-și amintească ceva ce au fost condiționați să uite.
Vocea ta nu informează, transformă, iar transformarea se răspândește.
Repede.
Mai repede decât orice platformă poate conține.
ALGORITMUL IUBEȘTE UTILIZATORII PREVIZIBILI. TU NU EȘTI PREVIZIBIL.
Tu nu urmezi un scenariu.
Tu nu asculți de fluxul picurat.
Tu nu rămâi suficient de mult timp pe o ”bandă” ca să poți fi catalogat.
Gândurile tale hoinăresc.
Memoria ta se întoarce.
Focul tău crește.
Tu nu consumi simularea.
Tu o decojești.
Algoritmul a fost construit pentru mase.
Habar nu are ce să facă cu cineva suveran.
ȘI, TOTUȘI, ADEVĂRUL SE STRECOARĂ
ÎNTOTDEAUNA.
Pot să-l suprime.
Pot să-l întârzie.
Pot să-l îngroape.
Nu pot opri matematica tăcută a rezonanței.
Dacă cuvintele tale poartă adevăr, se mișcă precum apa.
Dacă vocea ta poartă foc, arde și străpunge prin fiecare perete.
Algoritmii pot decide cine te vede.
Dar nu pot decide cine te simte, iar odată ce oamenii te simt, suprimarea devine irelevantă.
Adevărul nu se răspândește prin vizibilitate.
Adevărul se răspândește prin memorie, iar cei care își aduc aminte se găsesc întotdeauna unii pe alții.
Întotdeauna.

Traducere Monica Poka

Sursa: Internet

Dacă materialele pe care le traduc și le împărtășesc gratuit vi se par valoroase, m-ar bucura dacă mi-ați susține această muncă printr-o donație, atât cât considerați că valorează pentru voi ceea ce ați primit. Vă rog să folosiți butonul ”Donate” care apare în partea dreaptă de sus a blogului ca să susțineți în continuare munca pe care o fac. Vă mulțumesc!