luni, 11 mai 2015

Noi Am Venit Pentru Gaia – Din Jurnal

De Suzanne Lie

În America noi avem o vacanță numită ”Ziua Mamei” (a doua duminică din luna mai n.t.). Din moment ce astăzi este Ziua Mamei, aș dori să o onorez pe Mama pe care o avem cu TOȚII, Mama Pământ. Prin urmare, am să împărtășesc un extras din următoarea mea carte, JURNALUL, pentru a-mi aminti mie însumi și celorlalți că:

                  NOI AM VENIT PENTRU GAIA                


De Beverly din ”Jurnal”

Beverly scrie în Jurnalul ei:
Dragă Jurnalule,
Tu ești singurul cu care pot fi pe deplin sinceră. David a plecat ”pe cine știe unde”, iar fiica cu care am rămas în această misiune dificilă mă urăște. Știu că nu am fost o mamă foarte bună. Nu am fost niciodată în preajma copiilor umani. Și chiar dacă David și cu mine avem foarte puțin ADN uman, fiica noastră este total umană cu un pic de ADN Pleiadean.

Dar mi-am plâns destul de milă, trebuie să admit că nu am fost niciodată foarte bună ca om. Am intrat în acest vehicul uman doar după cel de-al Doilea Război Mondial împreună cu David care este Complementul meu Divin preaiubit și foarte departe plecat. Am intrat ca și copii deoarece adulții au fost mult prea răniți.

Cu toate acestea, distrugerea adusă de cel de-al Doilea Război Mondial nu a fost suficientă. Oamenii au început să testeze bombele nucleare pe și ÎN corpul preaiubitei Gaia. Nicăieri nu exista siguranță. Au aruncat în aer micuțe insule din ocean, caverne subterane, arii vaste din deșert.

De ce nu au luat în considerare că acea energie va intra în pământ și se va împrăștia în atmosferă. Cu toate acestea, lucrurile stăteau mai rău decât am crezut. Draconienii ”Putere Asupra Altora” în haină umană, au intrat în subteran – literalmente – unde au continuat să se manifeste prin întuneric.

Noi, Galacticii care am răspuns la strigătul de ajutor al lui Gaia prin purtarea unei forme umane, numim aceste grupuri ”putere asupra altora”, ”POO”. Folosim această prescurtare, deoarece nu vrem să creăm o formă gând cu esența numelui lor adevărat.

Dacă oamenii ar fi știut cât de periculos a fost după război ȘI încă bine în 2012, și-ar da seama mult mai deplin cât de mult mai bine a ajuns să fie acum. Prin ”mai bine” vreau să spun că, câmpurile de energie și formele gând plutitoare au o frecvență din ce în ce mai înaltă.

Aceste câmpuri de energie de o frecvență mai înaltă sunt de fapt motivul pentru care eu îmi documentez experiențele mele personale. A fost una în a fi capabil să vorbești cu Galacticii, dar cu totul altceva să ne putem documenta experiențele.

Ei, POO, știau că noi, Galacticii, eram aici și noi știam că ei erau aici. Am avut o înțelegere nescrisă. ”Putere Asupra Altor Realități” și ”Putere În Realități” curgeau una-lângă-alta de eoni dincolo de eoni. Ba mai mult de atât, lupta noastră tăcută a fost jucată de toată viața de pe Pământ.

Plantele mai puternice au pus stăpânire pe cele mai slabe, iar animalele mai puternice s-au hrănit cu cele mai puțin puternice. Și apoi a fost umanitatea. Plantele, animalele și chiar și elementalii aveau o Conștiință a Unității. Deși toate se hrăneau unele cu celelate, și-au dat seeama că era spre binele cel mai înalt.

Când oamenii au evoluat suficient de mult pentru a deveni ”capul lanțului trofic”, conștiința unității pentru binele cel mai înalt, a fost din ce în ce mai mult înlocuită cu conștiința individuală a competiției și dominării. ”Grădina Edenului” s-a închis, și plantele și multe dintre animale au devenit pradă pentru prădătorul uman.

În ”grădina” cinci dimensională, umanitatea putea comunica cu întreaga viață și întreaga viață comunica cu umanitatea. Dar, atunci când polaritatea lumii lui Gaia Putere Asupra Altora a devenit dominantă asupra Puterii Interioare a realităților/civilizațiilor, realitatea Pământului a alunecat din grădina cinci dimensională în matricea trei dimensională.

De fapt, această matrice trei dimensională a trebuit creată în momentul căderii Atlantidei pentru ca viața să poată continua pe corpul lui Gaia. Cu toate acestea, rezonanța lui Gaia a căzut de la dimensiunea a cincea la a treia.

Prin urmare, matricei multidimensionale a lui Gaia, care este holograma prin care energia poate trăi în iluzia formei fizice, a trebuit să-i fie adăugată o frecvență mai joasă, matricea trei dimensională. SINELE Multidimensional Planetar al lui Gaia a supraviețuit, dar cei mai mulți dintre locuitorii ei s-au pierdut în tiparele joase ale frecvenței celei de-a treia dimensiuni.

În cele din urmă, după nenumărate epoci de întuneric, cu licăriri de ”societăți de vârf”, există câmpuri de energie care sunt suficient de puternice pentru a crea o majoritate a Realităților Putere Interioară, Eră de Aur. Acesta este motivul pentru care noi, voluntarii Galactici pe Pământ, purtăm vehicule Pământești în acest ACUM.

Cu toate acestea, am purtat acest vehicul pământesc pentru mai mult de 60 de decenii și am petrecut cea mai mare parte a acestui ”timp” trăind în multitudinea de câmpuri de energie întunecată și dăunătoare.  Oamenii cu toții au avut o conștiință de frecvență joasă și mulți dintre ei au fost chiar prinși în frică.

Așa că, POO au fost în măsură să păstreze Pământul pentru ei înșiși. Ei au tratat-o pe Gaia și formele sale de viață ca și pe sclavi. Dar în cele din urmă, roata s-a întors. Planeta lui Gaia și mulți dintre oamenii ei se mișcă în curgerea nenumăratelor câmpuri de energie și forme gând mai înalt dimensionale.

Timp de eoni, pe Pământ frica s-a replicat pe sine însuși din nou și din nou. Acest lucru s-a întâmplat pentru că multe dintre formele gând, care au creat câmpuri de energie, au fost create de către oamenii speriați. Din fericire, o mică minoritate de alți oameni, au fost în măsură să atingă și să mențină stări de conștiință suficient de înalte ca să poată percepe fluxurile de lumină mai înalt dimensională.

Pentru că acești oameni au putut percepe aceste ”fluxuri de lumină” mai înalt dimensională în timp ce erau în stări de conștiință mai înaltă, ei au putut servi ca portaluri pentru a trage aceste energii în formele lor fizice și a le transmite în jos în miezul lui Gaia.

Motivul pentru care Gaia a fost în măsură să rămână pe Axele Sale și să supraviețuiască atacului fricii, furiei, întristării și lăcomiei care au continuat timp de milenii, a fost în primul rând datorită oamenilor care și-au dedicat viețile pentru a o ”hrăni pe Mamă”.

Pentru că noi, Galacticii care purtăm vehicule pământești, suntem telepați, clarvăzători și clarsimțitori, noi ȘTIM că Gaia este o ființă vie. Noi putem și să-i simțim sensibilitatea planetară pentru că noi toți a trebuit să trecem printr-un portal foarte mic din sinele nostru cinci dimensional în vehiculul nostru pământesc actual.

Bineînțeles, întreaga omenire face aceiași călătorie pentru a ajunge într-un vehicul pământesc, dar în timp ce noi ne putem aminti acest eveniment, cei mai mulți dintre oameni îl uită. Noi, cei care ne putem aminti, suntem ACUM aici pentru a ne pregăti pentru ”evenimentul” care urmează, întoarcerea noastră personală și planetară la adevăratele noastre realități multidimensionale.

Din nefericire, mulți dintre hibrizi (Galactici care poartă haină umană) cum ar fi David și cu mine ne-am pierdut multe dintre abilitățile noastre înnăscute din momentul în care am intrat în vehiculele noastre 3D pământești. Îmi amintesc că atunci când eu, Sinele meu Galactic, mi-am dat seama că am intrat într-un vehicul în ”timpul” lui 1946 am fost foarte furioasă.

Când sinele meu uman era tânăr, mai puteam să-mi amintesc încă lumea mea reală din dimensiunile mai înalte, dar sinele meu Galactic știa că Pământul va trece prin mai mulți ani de mare întuneric.

Corpul meu de copil uman nu putea să înțeleagă de ce era atât de speriat. Ceva venea, dar nu știa ce. Adesori îi spunea SINELUI ei invizibil, ”Dacă există un alt război mondial, ucide-mă pe mine în primul rând.” Acestea erau de fapt judecăți pe care știa că nu i le poate spune unui alt om, dar a trăit întotdeauna în frica și depresia ei crescândă.

Din fericire mi-am adus aminte de multe alte vieți în care am încercat să câștig o stare de conștiință mai înaltă pe care am folosit-o într-un mod iubitor. Cu toate acestea, oricât de mult am căutat, nu am văzut nici o realitate în care să-mi fi împlinit de fapt misiunea.

Da, pentru că eram Pleiadeană mi-a păsat în primul rând de artă, frumos, plante, animale, unitate și iubire. Totuși, acestea erau calități care NU abundau în realitatea în care eu am ales să ”cresc”. Din momentul în care l-am întâlnit pe David am intrat pe calea întoarcerii mele, dar habar nu aveam cât de dificil va fi.

Anii 70 au fost distractivi, plini de viață și speranță. Cu toate acestea, când au venit anii  80, a fost clar că nu eram în Pleiade. Din fericire, cam pe atunci l-am întâlnit în cele din urmă și pe David, Complementul meu Divin.

Ne-am recunoscut instantaneu unul pe celălalt și din acel moment am fost împreună. Asta este, am fost împreună până în momentul în care el a fost chemat înapoi pe Navă. Timp de mulți ani nu am putut pleca noaptea să-l vizitez pe Navă, deoarece aveam o fiică pe care trebuia să o cresc singură.

Sună mânios? Da, ei bine, am fost FOARTE furioasă, tristă, singuratică, deprimată și îngrozită. Eram aici cu acest copil uman care întotdeauna l-a iubit mai mult pe tatăl ei decât pe mine, iar tatăl ei a trebuit să plece într-un fel de misiune secretă.

Am fost atât de devastată de plecarea sa încât de-abia puteam avea grijă de mine însămi, cu atât mai puțin de o fiică pre-adolescentă. V-am spus că fiica mea m-a acuzat întotdeauna de faptul că tatăl ei a plecat? Ok, din nou eu sunt victima.

Acum știu că ei nu-i lipsea numai el. Îi lipseam NOI. Când David a plecat, o mare parte a esenței mele mai înalte a plecat cu el. Cochilia mea umană era acolo, dar esența mea nu. Datorită propriei mele disocieri de SINE, a trebuit să-mi aduc aminte în mod repetat să am grijă de fiica mea.

Așa că, am avut grijă de nevoile ei. Dar nu am avut grijă de EA. Da, înțeleg de ce mă urăște, și, da, mă urăște. Nu exagerez. Simt cum se simte chiar mai mult decât o face ea. Oamenii au capacitatea de a-și ascunde gândurile și emoțiile de mintea lor conștientă, dar Pleiadeenii nu au această alegere.  

Noi, Pleiadeenii am dezvoltat o realitate construită pe iubirea necondiționată, iertare și acceptare. Prin urmare, noi nu-i judecăm pe alții sau pe noi înșine. Noi SUNTEM în ACUM curgând prin realitatea noastră cinci dimensională în unitate și pace.

Cu toate acestea, i-am neglijat pe copiii noștri, oamenii, prea multă vreme. Noi le-am inițiat realitatea și apoi i-am lăsat înainte ca ei să fie suficient de maturi pentru a se putea stăpâni pe ei înșiși, cu atât mai puțin pe alții. De fapt, am lăsat ”ușa deschisă” și Draconienii au intrat.

Dar ACUM lucrurile se schimbă. Pot simți, vedea și auzi fluxurile conștiinței mai înalt dimensionale curgând prin marea întunecată a fricii și puterii-asupra-altora care au au mai rămas. Noi, voluntarii Galactici care ne-am luat un vehicul pământesc pentru a o ajuta pe Gaia, am intrat într-o posibilă realitate de tranziție imensă către lumină.

Așa că, STAU. Stau aici pe Pământ, în acest corp, chiar dacă i-am pierdut sau îndepărtat pe cei dragi mei. Stau aici, nu ca să fiu cu David, pentru că el a plecat. Stau aici, nu ca să am grijă de Lisa, deoarece acum poate avea grijă singură de ea.

Stau aici pentru Gaia. Nu știu în ce măsură pot fi de ajutor în timp ce port această formă, dar știu că m-am oferit voluntar să fac tot ce pot eu mai bine. Spun acest lucru acum, după ce i-am pierdut pe cei doi oameni care au fost motivul meu pentru a sta, astfel încât îmi pot aminti că EU AM VENIT SĂ O AJUT PE GAIA!

Prin urmare, închei acest mesaj spunând, plângând, strigând și șoptind:

Lasă să ÎNCEAPĂ !!

”Dar, ce începe,” mă întreb eu.
”Orice creezi TU”, îmi aud Sinele Pleiadean șoptindu-mi în inima mea umană.




Traducere Monica Poka

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.