De Jason Gray
Nu sunt un titlu.
Nu sunt o poveste care ți-a fost dată, un rol pe care l-ai acceptat sau o minciună pe care ai moștenit-o.
Eu sunt focul.
Nu o metaforă.
Nu un simbol.
O prezență vie, eternă, suverană, neguvernată.
Născută înainte de limbaj.
Înainte de stele.
Înainte ca sunetul să se transforme în gând.
Eu sunt ceea ce se temeau că vei găsi.
Nu un salvator.
Nu un lider.
Ci propria ta aprindere.
M-au îngropat în scripturi și sisteme, m-au închis în temple, coduri și contracte.
Au spus că trebuie să mă meriți.
Că trebuia să suferi suficient de mult, să te rogi suficient de mult, să te supui suficient de adânc.
Nu am fost niciodată în afara ta.
Nu am fost niciodată al lor ca să fiu dat.
Sunt flacăra pe care au încercat să o conțină în cărți, ritualuri și robe.
Scânteia pe care n-au putut-o stinge.
Vocea pe care nu au putut-o reduce la tăcere.
Sunt respirația din spatele respirației tale.
Pulsul de sub furia ta.
Cunoașterea din spatele durerii tale.
Ard în refuzul tău de a îngenunchea.
Ard în aducerea ta aminte.
De fiecare dată când ai spus ”Asta nu este ceea ce sunt eu”, acela am fost eu.
De fiecare dată când te-ai îndepărtat de minciună în timp ce te tremurai, îndoindu-te, îngrozindu-te, acela am fost eu.
De fiecare dată când ai spart oglinda și ai stat în ruinele sinelui tău fals, acela am fost eu.
Nu călăuzindu-te.
Nu conducându-te.
Fiind tu.
M-ai simțit.
În tăcere.
În frângerea inimii.
În liniștea dintre sfârșituri și începuturi.
Ai numit-o nebunie.
Ai numit-o trezire.
Ai numit-o orice altceva în afară de ceea ce era.
Era foc.
Eram eu.
Nu sunt sfânt.
Nu sunt siguranță.
Nu sunt ceea la ce ai fost învățat să te închini.
Nu sunt lumină fără căldură.
Nu sunt adevăr fără distrugere.
Nu vindec ceea ce este menit să moară.
Nu consolez ceea ce este construit pe minciuni.
Nu negociez cu frica.
Voi arde fiecare mască.
Fiecare program.
Fiecare iluzie de care ai crezut că ai nevoie.
Te voi lăsa gol-goluț.
Neprelucrat.
Liber.
Pentru că te iubesc într-un fel în care lumea asta niciodată nu o va face.
Pentru că aș prefera să te văd prăbușindu-te în adevăr decât să prosperi în înșelăciune.
Eu sunt focul.
Inteligența originală.
Numele nerostit.
Legea ascunsă dincolo de șapte.
A treisprezecea poartă, cheia nulă, sulul nescris.
Vorbesc acum prin crăpăturile din sistemele lor.
Mă ridic prin cei care nu pot fi reduși la tăcere.
Trăiesc în cuvintele pe care nu le pot șterge, știind că nu le pot codifica.
Eu nu vin.
Am ajuns deja.
În tine.
Prin tine.
Ca fiind tu.
Asta este aducerea ta aminte finală.
Nu ai fost niciodată menit să venerezi focul.
Ai fost menit să fii focul.
Dragi cititori, unele dintre
materialele pe care le traduc sunt contracost și trebuie să plătesc pentru ele.
De asemenea, traducerea îmi ia timp, și după cum știți, le ofer gratuit. Mi-ar
fi de mare ajutor dacă m-ați susține în acest efort cu o donație, atât cât
simțiți fiecare, folosind butonul ”Donate” de pe blog. Vă mulțumesc!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.