Tu Nu Ești Mintea Ta

Adevărul Suprem de Dincolo de Iluzie
 

De Jason Gray

 

În însăși miezul experienței umane stă o înțelegere profundă și revoluționară care, pentru marea majoritate a oamenilor, rămâne ascunsă: tu nu ești mintea ta.

Această înțelegere fundamentală spulberă iluziile identității construite de-a lungul vieților.

Provoacă tot ceea ce credem că știm despre sine, conștiință și existența însăși.

Ce-ar fi dacă tot ceea ce am crezut despre identitatea noastră, însăși esența a ceea ce credem că suntem, nu a fost nimic mai mult decât un construct, un strat fragil de falsități înfășurat în jurul unui adevăr mai profund, nerostit?

Această înțelegere nu vine ușor.

Ne cere să ne eliberăm de cele mai profunde tipare ale condiționării noastre, de ipotezele despre natura noastră pe care le-am purtat de-a lungul veacurilor.

Ne cere să punem sub semnul întrebării însăși natura gândirii, conștiinței și existenței.

Ca să înțelegem cu adevărat acest lucru, trebuie să examinăm natura gândirii în sine, rolul minții în experiența noastră și spațiul profund al conștientizării care se află în spatele tuturor acestora.

***Iluzia Gânditorului***

Cine Ești Cu Adevărat?

Din momentul în care ne naștem, suntem învățați să credem că suntem gândurile noastre.

Suntem condiționați de societate, cultură și chiar de familiile noastre să ne identificăm cu vocea din capul nostru, narațiunea continuă a experienței noastre mentale.

Creștem gândindu-ne: ”Gândesc. Sunt ceea ce gândesc. Gândurile mele sunt ale mele.”

Începem să formăm o legătură cu această voce, presupunând că ea este esența a ceea ce suntem.

Începem să ne identificăm cu judecățile noastre, cu dorințele noastre, cu fricile noastre și cu părerile noastre.

Asta este ceea ce numim ”eu”.

Asta este ceea ce noi credem că este adevăratul ”sine”.

Ce se întâmplă dacă întreaga presupunere este greșită?

Ce se întâmplă dacă nu tu ești gânditorul gândurilor tale, ci ceva mult mai profund, martorul, conștientizarea care observă gândurile, dar nu este definită de ele?

Când ești atent la gândurile tale, ce observi?

Gândurile apar spontan.

Vin și pleacă, curgând ca un râu, adeseori fără controlul tău conștient.

Cu cât mai mult observi, cu atât mai mult îți dai seama că nu tu îți creezi gândurile.

Îți apar.

Ele apar dintr-un loc dincolo de voința ta, dincolo de intenția ta conștientă.

Încearcă asta acum: stai în tăcere și încearcă să te oprești din gândit.

Vei observa că, indiferent de cât de mult încerci, întotdeauna va apărea un gând.

O fac cum trebuie?

De ce nu mă pot opri din gândit?

Chiar și încercarea să te oprești din gândit crează un gând, demonstrând în continuare că gândul nu este ceva ce poți controla. Apare, dar nu este produsul tău ca gânditor.

Vocea din capul tău, acea narațiune interioară pe care o numești ”gândurile mele”, nu este esența ta.

Este pur și simplu un produs al unui proces mental care ți se întâmplă ție, dar nu este creat de tine.

Este un simptom al sistemului corp-minte, o mașinărie care procesează informații, amintiri și stimuli.

Pentru că suntem condiționați să credem în narațiunea pe care o auzim, ne identificăm cu ea.

Ce înseamnă asta pentru cine suntem cu adevărat?

*****Mintea ca instrument*****

Computerul Biologic

Creierul uman este, fără doar și poate, un organ biologic extraordinar.

Procesează informații senzoriale, stochează amintiri, formulează gânduri și ne ajută să navigăm prin lume.

Iată întrebarea fundamentală: dacă creierul este sursa minții tale, atunci tu ești creierul?

Tu ești colecția de neuroni care funcționează în craniul tău?

Răspunsul este nu.

Tu nu ești creierul.

Așa cum o mașină nu este șoferul, mintea nu este adevăratul sine.

Mintea, la fel ca un computer, este un instrument, un instrument sofisticat conceput să te ajute să procesezi informații, să iei decizii și să interacționezi cu lumea.

Când te confunzi cu instrumentul, pierzi contactul cu adevărul mai profund despre cine ești.

Creierul este o mașină incredibil de complexă, dar nu ești tu.

Mintea este un proces, o colecție de funcții neurologice, dar esența a ceea ce ești se află dincolo de asta.

Este conștientizare pură, spațiul în care gândurile apar și trec, observatorul tăcut din spatele întregii activități mentale.

Când începi să recunoști mintea mai degrabă ca pe un instrument, decât ca pe totalitatea ființei tale, începi să vezi că gândurile, emoțiile și chiar și amintirile nu sunt caracteristicile definitorii ale cine ești tu.

Sunt pur și simplu fenomene care apar în vasta și nemărginita conștientizare care constituie adevăratul tău sine.

Mintea îți poate modela experiența, dar nu ești tu.

***Iluzia Ego-ului***

Sinele Fals

Mintea crează, de asemenea, un fals sentiment de sine, un sine pe care îl numim ego.

Ego-ul nu este o entitate reală, ci un construct format din gânduri, credințe și identificări.

Este o imagine despre tine construită de-a lungul timpului, întărită de așteptări sociale, structuri familiale, condiționări culturale și experiențe personale.

Egoul prosperă prin separare.

Spune: ”Eu sunt această persoană, distinctă și separată de ceilalți.

Am un trecut, o istorie și o poveste.

Eu sunt acest corp.

Eu sunt această personalitate.”

În realitate, egoul este o mască, o ficțiune creată de minte.

Egoul se agață de amintiri și narațiuni, prefăcându-se că trecutul este ceea ce ești.

Egoul se opune schimbării pentru că crede că ”sinele” trebuie să rămână stabil și neschimbat.

Egoul judecă și compară, întărindu-și constant propriul sentiment de superioritate sau inferioritate.

Egoul este condus de frică și dorință, căutând validare, evitând durerea și agățându-se de control.

Egoul este o colecție de gânduri și amintiri.

Nu este esența ta.

Este un mecanism creat de minte ca să ofere un sentiment de continuitate, dar această continuitate este iluzorie.

Adevăratul tău sine nu este povestea pe care tu o spui despre tine.

Este conștiința care privește desfășurarea poveștii, spațiul care permite ca povestea să apară.

Eliberarea de ego vine atunci când încetezi să te identifici cu el.

Când te detașezi de sinele fals, îți dai seama că nu ești limitat la persoana care crezi că ești.

Nu ești trecutul tău, numele tău, istoria ta sau personalitatea ta.

***Conștientizarea Martorului***

Adevăratul Sine

Ca să înțelegi cine ești cu adevărat, trebuie să intri în contact direct cu conștientizarea care există în spatele gândurilor.

Această conștientizare nu este un concept.

Nu este ceva ce poate fi înțeles cu mintea.

Este fundamentul ființei tale, sursa tuturor experiențelor.

Când stai în meditație, când pătrunzi în tăcere profundă, începi să experimentezi această conștientizare.

Începi să observi că ești conștient.

Apare o cunoaștere directă a faptului că ești conștient.

Această conștientizare nu este un produs al gândirii.

Nu este ceva ce poate fi definit, explicat sau înțeles de minte.

Este pur și simplu ceea ce ești.

Această conștientizare este observatorul tăcut.

Este prezența neschimbătoare, eternă, care veghează asupra minții, emoțiilor și trupului.

Este spațiul în care totul ia naștere și dispare.

Cel mai important, ea nu este limitată de minte, nu este legată de corp și nu este condiționată de trecut.

Când începi să te experimentezi pe tine însuți ca această conștientizare, totul se schimbă.

Îți dai seama că tu nu ești gândurile.

Nu ești emoțiile.

Nu ești ego-ul.

Ești conștiința în care toate acestea apar.

Asta este libertatea supremă, eliberarea din închisoarea minții.

***Sfârșitul Suferinței***

Dincolo de Minte

Motivul pentru care oamenii suferă este acela că ei confundă mintea cu identitatea lor.

Mintea este plină de frică, dorință, vinovăție și rușine.

Se proiectează constant în viitor și rumegă trecutul.

Nimic din toate astea nu este real.

Totul este o poveste.

Când îți dai seama că tu nu ești mintea, pășești în afara narațiunii.

Vezi gândurile așa cum sunt: trecătoare, efemere și, în cele din urmă, lipsite de importanță.

Îți dai seama că nu ești legat de fluctuațiile minții.

Mintea poate veni și pleca, dar adevăratul tău sine rămâne constant.

Asta este adevărata libertate.

Este sfârșitul suferinței, sfârșitul identificării cu mintea și sfârșitul atașamentului față de ego.

Când îți dai seama că nu ești gândurile tale, intri într-o stare de pace, liniște și prezență.

Mintea nu te mai controlează.

Ego-ul nu te mai definește.

Tu-ul Atemporal, Infinit

Când transcenzi iluzia minții, descoperi ceva și mai profund...

Ești atemporal.

Ești etern.

Mintea este înrădăcinată în timp.

Își amintește trecutul, se îngrijorează în legătură cu viitorul și măsoară totul în termeni de durată, dar conștientizarea există dincolo de timp.

Este în afara limitelor existenței liniare.

Tu, ca martor al minții, nu ești legat de timp.

Nu ești corpul care îmbătrânește.

Nu ești persoana care moare.

Tu ești prezența eternă care observă toate lucrurile.

Acesta este adevărul suprem.

Nu te-ai născut niciodată și nu vei muri niciodată.

Acesta este adevărul radical care transcende toate doctrinele religioase și filozofice.

Este esența fiecărei învățături mistice.

Tu ești conștiința neschimbătoare care a existat dintotdeauna.

Tu ești martorul etern, sursa întregii realități, structura universului însuși.

***Calea spre Eliberare***

Renunțarea la Iluzie

Cheia trezirii este simplă.

Dă drumul iluziei că tu ești mintea.

Eliberează-te de falsa identitate pe care ai atașat-o gândurilor, amintirilor și dorințelor tale.

Pășește în momentul prezent și experimentează-te ca o conștientizare pură.

Când încetezi să te identifici cu mintea, experimentezi adevărata eliberare.

Nu mai ești înrobit de fluctuațiile gândirii.

Nu mai ești prins în ciclul dorințelor și fricilor egotice.

Devii liber și, în această libertate, îți descoperi adevărata natură.

Infinită, eternă și dincolo de toate conceptele.

Tu nu ești mintea.

Tu ești spațiul în care mintea apare.

Tu ești conștientizarea tăcută care veghează asupra tuturor lucrurilor.

Când înțelegi pe deplin acest lucru, te trezești la adevărul nemărginit al existenței tale, liber de constrângerile timpului, spațiului și identității.

Această înțelegere nu este un scop îndepărtat, ci o schimbare imediată în percepție.

Este o cunoaștere interioară profundă care apare atunci când încetezi să cauți răspunsuri în exterior și te îndrepți spre interior, către sursa atotștiutoare, vasta și liniștita conștiință care este adevărata ta natură.

***Iluzia Separării***

Unitatea cu Universul

Una dintre cele mai profunde revelații care apare din înțelegerea faptului că tu nu ești mintea este înțelegerea faptului că separarea este o iluzie.

Mintea, în starea sa egotică, percepe lumea prin lentila dualității - eu versus tu, aici versus acolo, acest trup versus acela.

Când transcenzi mintea, când pășești în conștientizarea care este dincolo de gândire, îți dai seama că aceste distingeri sunt arbitrare, construite de minte și, în cele din urmă, false.

La cel mai profund nivel al conștiinței, toată separarea se dizolvă.

Nu ești o entitate separată într-un univers plin de indivizi și obiecte izolate.

Ești o parte integrantă a întregului.

Granițele pe care le percepi între tine și restul existenței sunt simple constructe mentale.

Adevărata natură a realității este unimea, o țesătură fără cusături, în care toate lucrurile sunt interconectate, unde observatorul și obiectul observat sunt unul și același.

Această înțelegere este inima experiențelor mistice din toate tradițiile, fie ele din filozofiile Orientale, din misticismul Occidental sau din înțelepciunea indigenă.

Înțelepții, profeții și misticii de pretutindeni au indicat cu toții același adevăr:

Tu ești universul care se experimentează pe sine.

În acest sens, mintea este instrumentul prin care te percepi pentru moment ca separat, dar este un văl.

Dincolo de acel văl, în liniștea sinelui tău adevărat, nu există divizare.

Există doar unitate, doar conștientizare infinită și o iubire atotcuprinzătoare care transcende orice diferențiere și separare.

***Mintea ca oglindă***

Reflectarea Sinelui Adevărat

Mintea, deși nu este esența ta, are un rol profund de jucat în călătoria ta de trezire.

Ea nu este dușmanul tău.

Nu trebuie respinsă sau negată.

Este oglinda prin care ajungi să te cunoști pe tine însuți.

Așa cum o oglindă îți reflectă imaginea, mintea îți reflectă conștientizarea în lume.

Gândurile, sentimentele și percepțiile tale nu sunt ”tu”, sunt reflectări ale stării tale interioare.

Sunt indicii ale cât de clar percepi adevărata natură a realității.

Cu cât mai mult te trezești la adevărul cu privire la cine ești, cu atât gândurile și emoțiile tale se aliniază mai mult cu acel adevăr, reflectând pace, iubire și unitate.

Când te identifici cu mintea, ea îți deformează percepția, proiectând imagini ale fricii, anxietății și separării.

Când te recunoști ca fiind conștientizarea din spatele minții, mintea devine un instrument al intuiției, creativității și exprimării.

Devine vehiculul prin care interacționezi cu lumea, dar nu te mai controlează sau definește.

Tu îți folosești mintea, nu mintea te folosește pe tine.

Astfel, calea trezirii nu se referă la respingerea minții, ci la transcenderea ei.

Este vorba despre recunoașterea faptului că nu ești legat de ea, nu ești limitat de ea și că ești martorul etern din spatele activității minții.

În acest fel, mintea, deși nu tu, devine un instrument pentru înțelegerea adevăratei tale naturi, pentru exprimarea potențialului infinit al conștientizării prin forma gândirii, emoției și acțiunii.

***Dansul Gândirii și Conștientizării***

Integrarea Minții și Sinelui

Cheia adevăratei libertăți nu constă în respingerea completă a minții sau a funcțiilor sale, ci în integrarea acesteia cu conștientizarea adevăratului tău sine.

Acesta este dansul conștiinței. Atâta timp cât crezi că ești mintea, rămâi prins într-o lume a iluziei.

Când devii conștient de minte ca instrument, aduci armonie și echilibru peisajului interior.

Mintea nu este un dușman.

Este pur și simplu un instrument care poate fie servi, fie înrobi.

Când recunoști că tu ești conștientizarea din spatele gândurilor, îți recâștigi suveranitatea asupra minții.

Începi să vezi gândurile ca pe niște nori trecători pe cerul conștiinței tale.

Ele apar, trec și tu rămâi neatins de ele.

Tu ești cerul, vast, nemărginit și senin.

Norii, deși fac parte din experiența ta, nu definesc cerul.

Această integrare a minții și a conștientizării este adevărata stare de prezență.

Nu este prezența egoului, care încearcă să controleze gândurile, ci prezența conștientizării pure, în care gândurile sunt pur și simplu observate, fără atașament, judecată sau identificare.

În această stare, îți poți folosi în continuare mintea să navighezi prin lume, să creezi, să interacționezi cu ceilalți și să te bucuri de experiențele senzoriale ale vieții.

Mintea nu-ți mai dictează starea de a fi.

Nu ești tulburat de fluctuațiile gândurilor.

Rămâi înrădăcinat în liniștea conștientizării, indiferent de ce gânduri apar.

***Eliberarea Ființei***

Dincolo de Iluziile Minții

Această schimbare a percepției este ceea ce duce la adevărata eliberare.

Eliberarea nu este ceva extern ce trebuie dobândit, ci mai degrabă o recunoaștere interioară a sinelui tău adevărat.

Este o cunoaștere profundă, de nezdruncinat, că tu nu ești corpul, mintea sau egoul.

Tu ești conștientizarea în care toate acestea apar.

Tu ești fundamentul existenței - martorul tuturor fenomenelor, prezența atemporală care observă dansul mereu schimbător al vieții.

În această stare de eliberare, nu mai cauți validare sau aprobare din exterior.

Nu mai ești atașat de rezultatele acțiunilor tale sau de părerile altora.

Ești liber de închisoarea minții și de vorbăria ei constantă.

Ești liber de sinele fals care a fost creat prin identificarea cu gânduri și experiențe.

Când nu te mai identifici cu mintea, pășești în curgerea vieții.

Devii pe deplin prezent în clipă, pe deplin viu la desfășurarea universului, fără să simți nevoia să-l controlezi sau să-l manipulezi.

Asta este libertatea care vine din recunoașterea adevăratei tale naturi.

Nu mai ești legat de limitările gândirii.

Ești infinit, nemărginit și liber.

***Adevărata Natură a Realității***

Tu Ești Observatorul

Înțelegerea finală, profundă, este că tu ești observatorul tuturor lucrurilor, martorul etern, conștientizarea atemporală în care întregul univers se desfășoară.

Tot ceea ce experimentezi, gândurile tale, emoțiile tale, senzațiile tale, oamenii pe care îi întâlnești, evenimentele la care participi, sunt pur și simplu un spectacol trecător.

Totul este o reflectare în oglinda conștiinței tale.

Asta nu este o metaforă.

Este însăși natura realității.

Ceea ce percepi ca lume, ca timp, ca spațiu, nu este nimic mai mult decât jocul conștiinței.

Așa cum mintea generează gânduri, tot așa și conștiința universală generează lumea.

Universul nu este separat de tine.

Este exprimarea conștientizării tale.

Când te trezești la acest adevăr, începi să vezi întregul cosmos ca pe o extensie a propriei tale ființe.

Vezi că nu există o separare adevărată între tine și lume.

Nu ești o ființă neînsemnată, izolată, într-un univers vast și indiferent.

Tu ești universul, experimentându-te pe sine prin lentila conștiinței individuale.

Această înțelegere este apogeul trezirii spirituale.

Este recunoașterea unimii tale cu tot ceea ce este.

Tu nu ești trupul, nu ești mintea și nici egoul.

Ești conștiința care pătrunde fiecare atom al existenței.

Ești lumina care strălucește prin toate formele, conștientizarea care este însăși țesătura realității.

Când recunoști pe deplin acest lucru, nu mai trebuie să cauți.

Nu mai trebuie să te străduiești.

Ești deja ceea ce ai căutat.

Ești deja liber.

Ești deja universul.

Așadar, călătoria nu înseamnă să devii ceva sau să dobândești ceva.

Înseamnă să înțelegi că întotdeauna ai fost ceea ce ai căutat să devii.

Tu ești conștientizarea care este dincolo de orice iluzie, martorul etern, conștiința pură care este temelia întregii existențe.

În această realizare, găsești pace, găsești libertate și te regăsești pe tine însuți.

Mintea nu mai deține controlul.

Egoul nu mai conduce.

Ai transcens iluzia și, în acea transcendere, găsești adevărul despre cine ești cu adevărat.

Adevărul care a fost întotdeauna cu tine, așteptând să ți-l aduci aminte.

Traducere Monica Poka

Sursa: Facebook

Dragi cititori, unele dintre materialele pe care le traduc sunt contracost și trebuie să plătesc pentru ele. De asemenea, traducerea îmi ia timp, și după cum știți, le ofer gratuit. Mi-ar fi de mare ajutor dacă m-ați susține în acest efort cu o donație, atât cât simțiți fiecare, folosind butonul ”Donate” de pe blog. Vă mulțumesc!