Meditații

duminică, 21 august 2016

”Slugă la doi stăpâni” sau Dumnezeul religios și Dumnezeul din mine


Din ciclul De ale mele
  
Una dintre marile provocări ale acestei luni, August 2016, cu prelungire și în prima parte a lui Septembrie 2016, o constituie relația noastră cu Divinitatea. Ce înțelegem prin Divinitate și, mai ales, unde situăm Divinitatea în raport cu Ființa noastră, sau Ființa noastră în raport cu Divinitatea (care este, de fapt, același lucru).

Pentru unii această provocare nu există, deoarece nu au venit cu ea ”la pachet”, problema fiind elucidată într-una din existențele anterioare, pentru alții ea a fost depășită cu ceva vreme înainte, pentru alții este în curs de elucidare, iar alții refuză pur și simplu să o vadă/recunoască.

Fiecare dintre aceste stări este foarte corectă, trecerea de la una la alta fiind acum ”provocarea momentului”, excepție făcând prima categorie. Această trecere are însă  o dinamică foarte ciudată. Este chiar interesant de urmărit.

Pentru cei care au venit fără această provocare ”la pachet”, perioada copilăriei a fost mai provocatoare pentru că părinții încercau să le vâre în cap teoria unui Dumnezeu exterior, care te judecă și te recompensează pentru faptele tale în funcție de ceea ce el consideră corect și greșit. Nu are rost să detaliez prea mult toate acestea pentru că cred că ne sunt deja cunoscute tuturor celor din această categorie.

Există ”categoria” celor pentru care Dumnezeu este acea Ființă căruia trebuie să i te rogi ”în coate și genunche” ca să-ți dea ceea ce tu ceri. Aceștia mai au nevoie, probabil, de câteva vieți pentru a se ridica din ”coate și genunche” sau este probabil să treacă printr-o stare de iluminare bruscă și să facă un salt imens.

Acest ultim caz este însă destul de rar pentru că dacă mai ai ”cutia credinței religioase” activă, va fi cam grea ruperea legăturilor de ea și șansa de reușită este destul de mică. Dacă nu există fundația pe care revelația nou găsită să poată prinde rădăcini, nu va rezista. Dar nimic nu este bătut în cuie.

Categoria celor care au ajuns la înțelegerea relației lor cu Divinitatea este cea care va prelua ștafeta ”eliberării din cutie” pentru cei care oscilează între un Dumnezeu interior, în care încep să creadă pentru că sufletul lor nu doarme, și un Dumnezeu exterior a cărui existență este întreținută cu mare zel de către cei interesați doar de ”puterea asupra altora”.

Pentru cei care fac parte din această ultimă grupă, viața chiar nu este ușoară pentru că sunt împărțiți între vechea energie/credință care se prăbușește și noua energie/eliberarea care sosește. Adevărul este că toți am trecut, ca ființe umane, prin această provocare la un moment dat al existenței noastre.

Ce putem face este să împărtășim ceea ce ne-a ajutat pe noi să depășim această provocare, indiferent de momentul la care am făcut-o. Acea cunoaștere ne este disponibilă chiar dacă am avut această experiență cu secole în urmă. Ea este imprimată în Akasha noastră și ne este disponibilă la cerere.

Deci, dragii mei oameni, atunci când sunteți ”slugă la doi stăpâni” viața voastră este un chin. Sufletul vă trage spre interiorul vostru, acolo unde Divinitatea voastră se află, iar mintea și cei interesați vă trag în afara voastră pentru a vă împiedica să aflați Cine Sunteți cu Adevărat.

Nu poți decreta ”Eu sunt Creatorul propriei mele vieți” și apoi să mergi la biserică să te rogi ”Dă-mi Doamne ....”. Sunt două programe diferite care se anulează unul pe celălalt. Doamne exterior nu-ți dă niciodată nimic pentru că spune ”Poftim, aici este. Servește-te! Am pus în tine TOT ceea ce ai nevoie.” Dar tu nu te servești pentru că aștepți să-ți fie dat.

Imaginați-vă un calculator pe care există două antivirusuri și totuși vă ”căptușiți” cu un virus de toată frumusețea. De ce? Pentru că cele două antivirusuri se bat cap în cap, se ”luptă” între ele și virusul le scapă printre ”degete”. Orice IT-ist vă va spune acest lucru.

Rulați în același timp două programe incompatibile între ele: Dumnezeul interior și Dumnezeul exterior. Ele se bat cap în cap și voi sunteți ”slugă la doi stăpâni.” Adevărul este că NU există un Dumnezeu interior și unul exterior, pentru că nu există interior și exterior. Dar acest lucru nu-l puteți afla decât de la Dumnezeul interior.

Deși pare foarte complicat, este, de fapt, foarte simplu. Frica este cea care face separarea. Și acea frică este exploatată la maximum de cei interesați să vă controleze, cei care vin să vă spună că Dumnezeu a spus așa sau așa sau așa ... și voi îi ascultați pe ei, nu pe acel Dumnezeu din voi care vă spune ”Oricare ar fi întrebarea ta, răspunsul meu este IUBIREA.”

Iubirea are o frecvență atât de înaltă încât întrebările, neliniștile, fricile, neîncrederea, lipsa, etc., nu pot să existe în ea. Dar acea Iubire nu vi-o poate da sau lua nimeni. Este dreptul vostru din naștere și voi alegeți cărui Dumnezeu să vă închinați. Pentru că Dumnezeul interior vă iubește atât de mult încât vă lasă să vă îndoiți de existența lui și să vă închinați unui Dumnezeu din afara voastră.

Dar din momentul în care alegeți Dumnezeul Interior, pe acesta nu vi-l va putea ”confisca” nimeni niciodată. Nu veți mai putea pur și simplu să-l abandonați pentru că asta ar însemna să vă abandonați pe voi înșivă. Și o și faceți ... dar vă abandonați Dumnezeului/Creatorului care VOI SUNTEȚI! Pentru că noi suntem TOTUL și NIMICUL împreună. Și această înțelegere vă va elibera de orice iluzie, de dualitate, de separare.

Oricare ar fi întrebarea, răspunsul este IUBIREA!

Namaste!


Monica Poka

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.