Meditații

duminică, 16 aprilie 2017

Cei Aurii vorbesc despre Părăsirea Timpului

Prin Suzanne Lie

Uneori o poveste valorează mai mult decât o mie de cuvinte. Poate că într-o bună zi, aceasta va fi și povestea noastră.


Prin Suzanne Lie

Binecuvântări dragii noștri,
Noi, Cei Aurii, vă binecuvântăm din Inima noastră și vă informăm din Mintea noastră. Astăzi, vrem să vă reamintim că ”Noi suntem voi și voi sunteți noi”. Ceea ce vrem să spunem prin această afirmație este că ”Noi suntem UNA.”

Noi înțelegem, dragii noștri împământați, că s-ar putea ca voi să nu fiți în măsură să înțelegeți ceea ce spunem noi. Prin urmare, suntem aici în ACUM-ul vostru pentru a împărtăși puțin ”timp atemporal” astfel încât voi să vă puteți aminti că timpul este o iluzie a dimensiunilor a treia și a patra.

Ne începem comunicarea prin a vă cere să vă amintiți că ascensiunea este ”părăsirea timpului”. Deci, dacă încercăm să punem un ”marcator de timp” momentului în care ieșim din timp, noi ne limităm conștiința la gândirea trei/patru dimensională.

S-ar putea să fi auzit expresia ”Ceea ce crezi este ceea ce creezi”. Mulți dintre voi ați renunțat la această zicală deoarece ea nu părea să fie adevărată în viețile voastre trei dimensionale. Unora dintre voi chiar v-a fost frică că s-ar putea să vă ”controlați realitatea” doar prin gândire.

Apoi, frica voastră v-a coborât conștiința și nu ați mai putut nici măcar să vă ”controlați sinele”. Una dintre problemele majore aici o constituie cuvântul ”control”. Controlul este un concept ”putere asupra”. Prin urmare, menținerea acelui concept în mintea voastră servește numai la a vă face să vă simțiți din ce în ce mai ”scăpați de sub control”.

Vedeți voi, preaiubiților, sinele voastre cinci dimensionale interacționează acum cu sinele voastre trei/patru dimensionale într-un mod care nu a mai avut loc niciodată înainte în oricare dintre multele voastre realități Pământești. Niciodată nu i-a fost acordată sinelui vostru cinci dimensional permisiunea să interacționeze cu sinele vostru trei dimensional fără acceptarea conștientă a ghidării de la Sinele vostru Mai Înalt.

Suntem încântați să vă spunem că acea ”plasă de siguranță” a fost eliminată acum. ”Plasa de siguranță” care v-a înconjurat sinele trei/patru dimensional a fost o Matrice 3D invizibilă. Nu a fost în Planul Divin original să aveți această Matrice 3D, dar Gaia a fost atât de rănită de căderea Atlantidei și de multele atrocități care au urmat, încât ea a avut nevoie de Matricea 3D care să o conecteze la orbita necesară Ei.

Fiecare planetă și corp celest își are propria sa ”orbită” care este necesară pentru ca fiecare corp celest să împărtășească spațiu în frecvențele curgerii care rezonează la fiecare corp celest. Cu toate acestea, săraca Gaia a avut atât de mulți ani dificili de război, frică, putere asupra altora și alte atrocități, încât nu a mai putut să-și mențină propria sa ”orbită necesară”.

Acesta a fost momentul în care cei cinci dimensionali au fost chemați să locuiască pe planeta lui Gaia în încercarea de a aduce un anumit grad de ordine și, sperându-se, iubire necondiționată pentru a echilibra haosul și frica de pe Gaia.

Acela a fost ACUM-ul în care Arcturienii, Pleiadeenii și Siriusienii au venit de pe Planetele lor Natale pentru a o ajuta pe Gaia. Desigur, chiar și după asistența atât de necesară, vechile tipare s-au întors, iar sinele planetar al lui Gaia s-a găsit în dificultate din nou și din nou.

”Cum am atras Eu oameni care au fost atât de distructivi pentru corpul meu?” a întrebat Gaia. ”Chiar și cu ajutorul Arcturienilor, Pleiadeenilor și Siriusienilor și chiar și a Andromedanilor care s-au alăturat în a-mi oferi ajutor? Cum am atras eu oameni care au fost atât de distructivi pentru corpul meu?” a întrebat Gaia din nou și din nou.

”Am nevoie de mai mulți oameni cinci dimensionali”, s-a plâns Gaia salvatorilor Ei mai înalt dimensionali. ”Dacă ar fi fost suficient de mulți oameni cinci dimensionali care să echilibreze furia și frica oamenilor trei dimensionali, aș putea fi în stare să îmi închei ascensiunea planetară.”

Au trecut milenii după milenii, iar Gaia s-a găsit cu sinele Ei planetar cam în aceiași situație. Da, mulți Galactici au făcut marele sacrificiu de a-și lua un vehicul pământesc pentru a se putea încarna pe planeta trei dimensională a lui Gaia. Cu toate acestea, multele cicluri de frică și război i-au făcut pe oamenii care se încarnau pe Gaia să cadă din nou și din nou în aceleași tipare vechi ale fricii și furiei.

”Singura soluție acum”, a declarat Gaia, ”este că trebuie să-mi încep ascensiunea. Am tot așteptat ca cei pierduți să se regăsească. Acum, trebuie să ascensionez chiar dacă ei nu pot veni cu mine.”

Desigur, acei oameni care au studiat, meditat, servit, iubit și lucrat din greu pentru a o ajuta pe Gaia au fost foarte fericiți de această decizie. ”Cum putem ajuta?” au întrebat cu toții. Gaia a fost nespus de fericită să descopere că existau cu mult mai mulți oameni pe deplin treziți și necondiționat iubitori decât se aștepta Ea.

Prin urmare, la întrebarea acestor oameni curajoși Gaia a răspuns ”Vă rog, am nevoie de voi toți să-mi curățați cerul, că-mi curățați oceanele, să-mi hrăniți animalele și să-i ajutați pe oamenii mei care nu se pot ajuta pe ei înșiși.”

Acum, desigur, nu toți oamenii ar putea vorbi, de fapt, cu Gaia, dar acolo era mai mult decât s-ar fi așteptat oricine. De asemenea, acești oameni o iubeau profund pe Gaia. Așa că ei nu i-au cerut ajutorul. În schimb, au întrebat-o deschis și plini de iubire ”Cum te putem ajuta, draga noastră Mamă?”

Gaia s-a bucurat nespus de mult de acest lucru, că oamenii o ajutau să-și curețe cerul, să-și purifice apele, să-și fertilizeze Pământul și să poarte de grijă multelor ei creaturi care nu puteau încă să-și poarte singure de grijă. Din ce în ce mai mulți oameni au lăsat în urmă orașele agitate în care-și duceau viața și s-au mutat la țară unde au putut să lucreze pământul împreună cu alți oameni care o iubeau și ei pe Gaia. S-au format tot mai multe comunități.

Din fericire, acestea nu au fost ca și multele comunități din trecut în care oamenii s-au adunat pentru că cineva le-a spus că el sau ea le va schimba viața. Nu, acești oameni NU au venit să ceară. În schimb, au venit să servească. Gaia a fost nespus de bucuroasă, iar planeta ei a început să se refacă.

Cu toate acestea, da, trebuie să adăugăm ”cu toate acestea”, cei care se temeau de schimbare, cei care venerau puterea asupra altora și banii pe care îi câștigau din puterea asupra, s-au unit și ei. În tăcere și în secret și-au pus la cale planurile lor răuvoitoare.

”Acești ”îmbrățișători de copaci” nebuni”, au exclamat ei, ”sunt atât de ocupați să o ajute pe Gaia încât nu sunt atenți la ceea ce a fost ascuns în conace, avioane, bănci și în subteranele vieții. Ha-ha-ha”, au râs cei întunecați, ”acei hipioți nebuni s-au întors. Este momentul să începem un nou război. Apoi putem găsi o cale să-i aducem în armată astfel încât să fie în totalitate sub controlul nostru.”

”CÂND SE VA SFÂRȘI ASTA?” a strigat Gaia.

Strigătul lui Gaia a fost atât de puternic încât a fost auzit de către toți. Desigur, oamenii au fost ultimii care au auzit-o, iar Illuminati au fost chiar cei din urmă. Cu toate acestea, chiar de la început cerul a auzit chemarea lui Gaia. Pământul a auzit chemarea lui Gaia. Apele au auzit chemarea lui Gaia și Soarele a auzit chemarea lui Gaia.

”Ajunge!” a spus Sol. ”Gaia este o planetă a liberului arbitru și oamenii trebuie să ceară ajutor pentru a-l primi. Cu toate acestea, oamenii au cerut ajutor, animalele au cerut ajutor, chiar și Gaia însăși a cerut ajutor.

Acesta este ACUM-ul pentru a aprinde Cristalele interioare ale lui Gaia și a străluci înnăscuta Ei Înțelepciune, Putere și Iubire care se află în Miezul Ei în Inimile tuturor oamenilor care s-au oferit voluntar să fie ”Păstrătorii Pământului” și a fiecărui Cetaceu, Balenă sau Delfin care a fost menit să fie ”Păstrătorii Apelor”.”

Cei mai mulți dintre oameni au fost atât de pierduți în înfrângere încât nu au auzit chemarea lui Gaia. Dar Cetaceele și familia lor de pe Sirius B au auzit chemarea lui Gaia. Pleiadeenii și Antarienii și Andromedanii au auzit chemarea lor.

Dintr-o dată, cerul care a fost cândva plin de durere s-a umplut de Nave Stelare având Nava Stelară Athena sub drapel Arcturian în frunte și deschizând calea. Oamenii care au trăit prin puterea asupra altora au știut că vremea lor s-a încheiat.

Au luat cât de mulți bani au putut, s-au urcat într-unul din avioanele lor personale și au încercat să fugă. Dar avioanele lor nu au pornit, limuzinele lor nu s-au mișcat, conacele lor i-au închis înăuntru sau afară, iar banii lor s-au transformat în mormane de hârtie verde șifonată nefolositoare.

Și apoi s-a întâmplat. Gaia s-a ridicat din Miezul Ei și și-a duplicat maiestuoasa Ei imagine în Nord, în Est, în Sud și în Vest. PESTE TOT, oamenii și-au ridicat privirea spre cer pentru a vedea Iubitoarea Față a lui Gaia.

Fiecare gând căruia i-au permis să le treacă prin minte s-a manifestat INSTANTANEU. Fiecare emoție pe care fiecare a simțit-o în corpul său ondulator și în continuă expansiune a fost simțită de fiecare.

NU a existat separare. Cei de care ”oamenii buni de pe Pământ” s-au temut și i-au urât cândva au fost călduros îmbrățișați și chiar sărutați de către cei cărora tocmai le luaseră casa familiei lor.

Cei săraci și-au pierdut rușinea, iar cei bogați și-au aruncat banii în aer și priveau cum aceștia cădeau neobservați la picioarele celor care se umpleau cu bucurie. Pentru că ”timpul” a încetat să existe, sărbătoarea a continuat și a continuat.

”Leul a stat alături de miel” așa cum Soarele și Luna au împărtășit cerul. Copiii au râs și s-au jucat, în timp ce mulți dintre adulți au căzut în genunchi cu recunoștință pentru onoarea de a experimenta acel ACUM.

Și într-adevăr, a fost ACUM-ul, deoarece nu s-a încheiat. Gloria ACUM-ului a continuat și a tot continuat. În cele din urmă oamenii au obosit și unii dintre ei au găsit calea spre casă unde s-au prăbușit în paturile lor epuizați dar plini de bucurie.

Mașinile scumpe au fost lăsate neînchise pe stradă. Multe bucăți de bani de hârtie pluteau prin aer și cădeau pe pământ. Numai câțiva s-au întors la mașinile lor, mulți nu s-au întors la casele lor. Mulți au vrut să rămână aproape de orice ar fi fost acest eveniment.

De fapt, mulți dintre cei care au pornit spre casă s-au întors. Nu știau ce s-a întâmplat, cum au cauzat-o sau dacă au meritat-o. Știau doar că se simțeau LIBERI.

De fapt, în acel ACUM, mulți și-au dat seama că acesta a fost
singurul moment din viața lor în care s-au simțit VREODATĂ liberi.

Ei erau liberi, viața era liberă, iubirea era liberă și o plimbare cu una dintre multele Nave Cercetaș Pleiadeene care aterizaseră, era gratuită. Oamenii s-au aliniat pașnic pentru a face o călătorie cu o ”navă spațială”. Nimeni nu s-a împins sau să se bage în față sau să-i fie frică să intre într-o Navă Stelară.

Nimeni nu s-a întrebat ce s-a întâmplat. De fapt, cei mai mulți oameni erau siguri că tocmai trăiau un vis minunat și uimitor. Și nu doreau să se trezească. Ceea ce ei nu știau era că, pentru mulți dintre ei, aceasta era prima dată în TOATE multele lor încarnări în care erau treziți de-a binelea.

Dar acesta nu era ”treaz” ca opus al lui ”adormit”. Acesta era ”treaz la o realitate care a fost întotdeauna acolo” dar care rezona la o frecvență pe care ei nu o puteau percepe încă.

Dar, cum o pot percepe cu toții în acest ACUM?

A fost acest EVENIMENT o recompensă, o înșelătorie, o proiecție holografică? Din fericire, nimeni, nici măcar o persoană, nu a pus aceste întrebări. Dacă cineva ți-ar deschide Porțile Raiului și te-ar pofti înăuntru – nu contează cum – ai spune nu? Așa că, nimeni nu a spus NU!

Nici chiar Illuminati nu au spus nu. Au spus DA. Au spus ”Aleluia” și, cel mai important, au mai spus ”MULȚUMESC, MULȚUMESC, MULȚUMESC!!!!”

Au fost toate acestea un vis, o halucinație sau era toată lumea nebună? Nebună sau nu, vis sau nu, FIECARE dintre ei avea nevoie să trăiască acest vis al ascensiunii, halucinație, fantezie în acel ACUM, precum și în fiecare gând și acțiune a lor. Cel mai mult din această experiență și-au amintit că:

Ascensiunea nu este un loc în care mergem sau o recompensă pentru că ești bun.
Ascensiunea este părăsirea timpului și intrarea într-o realitate care este complet diferită
de TOATE multele vieți trei și patru dimensionale pe care le-au experimentat vreodată.

Eu știu că am ”părăsit timpul” în timpul acestei experiențe pentru că eu sunt încă acolo ACUM. Nu știu cum să explic acest lucru, dar atunci când am părăsit timpul, am stat cu, stau cu această experiență. Este ca o buclă de feedback care nu se termină, dar fiecare buclă este puțin diferită de cea de dinaintea ei.

Prin urmare, această experiență, această viziune, această realitate, crește în mod continuu, se schimbă, se transformă și se expansionează. Prin urmare, eu experimentez o mișcare constantă în mine, în fiecare moment al ACUM-ului.

Este foarte dificil să experimentezi trăitul în ACUM-ul lui UNU în timp ce mai porți un corp fizic. De fapt, corpul meu trei dimensional se întreabă dacă eu am făcut toate astea. Poate că am făcut-o?? Totul este atât de confuz.
Prin urmare, este nevoie să NU mă gândesc și să NU doresc, doar să FIU în acest ACUM.

Cum să fac asta? Răspunsul este unul pe care îl vom avea fiecare, personal și colectiv, amintiți-vă ceea ce am știut întotdeauna. Nu-mi amintesc că m-am născut, primul meu pas sau primele mele cuvinte. Trecutul meu este un colaj de imagini diferite care nu se potrivesc cu exactitate împreună.

Probabil că va fi la fel în cinci dimensionalul ACUM. Cu toate acestea, tocmai am spus ”va fi”. Noi, cei trei dimensionali suntem dependenți de timp. Cum ne putem aminti fără timp? Cum ne putem planifica viețile fără timp?

Ei bine, nu mai am timp să reflectez la această situație.
Așa că, cred că este nevoie ca doar să ”Las să FIE”.

VOI ce credeți?



Traducere Monica Poka

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.