Actualizare 22 Septembrie 2017

Iată-ne ajunși și în ziua Echinocțiului de toamnă din 2017, un Echinocțiu despre care se vorbește destul de mult și în multe feluri. Am observat că oamenii încep să fie tot mai preocupați de astrele cerești, de influența lor asupra vieții de pe Pământ, dar și să transforme aceste interacțiuni în adevărate catastrofe sau cel puțin să le amplifice, denatureze, nejustificat de mult efectele.

Din punctul meu de vedere este, din nou, o cedare a puterii personale și o manifestare a unei stări de neputință personală, o victimizare în genul ”eu sunt mic și nu mă pot pune cu forțele naturii/universului care sunt mai presus de voința mea.” Probabil că așa o fi pentru unii, dar cine este această natură, cine este Universul, cine suntem noi, cine sunt EU?

Aspectul nostru uman poartă în memoria sa celulară amintirea multor catastrofe prin care a trecut, distrugerea multor civilizații prin care a trecut și pentru că ne aflăm într-un proces colectiv de ascensiune prin care nu am mai trecut până acum, doar la nivel personal, ne confruntăm cu revărsarea, de altfel necesară, a multora dintre aceste amintiri bazate pe groaza prin care am trecut într-o altă întrupare, umană în general.

Această amplificare a sensibilității noastre față de toate aceste predicții apocaliptice este susținută de manifestările vremii care pare a avea un comportament anormal, dar fără a ne întreba cât din acest comportament este natural și cât este provocat. Știu că multora le este greu să creadă că omul a putut dezvolta tehnologii prin care să manipuleze vremea și că le și folosește asupra semenilor săi, dar faptul că pare incredibil nu înseamnă că nu este adevărat.

Un alt factor care pare a prevesti o schimbare, pe care întotdeauna o abordăm din perspectiva fricii nu a curiozității, a bucuriei exploratorului, este starea, pe care cred că fiecare dintre noi o avem, de ușor sau mai profund dezechilibru fizic și/sau energetic. Suntem ființe meteo sensibile, suntem într-un continuu schimb energetic cu natura, cu tot ceea ce ne înconjoară, cu Universul, deci este normal să ne resimțim de pe urma acestui schimb.

Corpul nostru, care este cel mai loial și fidel prieten al nostru, ne avertizează în legătură cu aceste schimbări și procesează toate informațiile pe care le percepe și de care noi nu suntem conștienți întotdeauna pentru că în corpul nostru au loc mii de procese care nu ajung în conștientizarea noastră și chiar dacă ar ajunge pe multe nici nu le-am înțelege.

Corpul nostru a învățat să comunice cu noi printr-un limbaj pe care îl înțelegem și căruia îi acordăm atenție și acesta este în principal durerea. Abia când în corpul nostru se manifestă o durere ne întoarcem privirea și asupra lui speriați că, gata, va ceda și scenariile bolii și morții se declanșează automat, iar de aici un adevărat scenariu al sfârșitului care de multe ori este suprastimulat de către cei interesați să mențină un nivel constant/ridicat al fricii.

Corpul nostru, prin durerea pe care o manifestă în diferite zone ale sale, ne comunică ce anume din viața noastră nu funcționează, asupra a ce ar trebui să ne întoarcem atenția, pentru că energiile care nu curg natural prin corpul nostru se blochează în anumite zone ale corpului, zone care diferă în funcție de energia care devine stagnantă.

Corpul nostru ne vorbește, așa cum a făcut-o întotdeauna, doar că noi am uitat cum să comunicăm cu el și îl îndopăm imediat cu tot felul de medicamente, vitamine, minerale sau altele stabilite uneori pe baze empirice fie de către noi înșine fie de către un medic care vede doar partea, nu întregul. Asta nu înseamnă să nu mergem la medic dacă simțim că este nevoie, înseamnă doar să ne îmbunătățim comunicarea cu corpul, să ne ascultăm corpul care ne va indica exact ceea ce are nevoie pentru ca echilibrul și curgerea să fie restabilite.

Multe dintre durerile din corp care apar în această perioadă de răscolire energetică sunt dureri care ies la suprafață din memoria celulară și se manifestă mai ales în locuri în care în alte vieți am fost răniți mortal. Aceste dureri pot apărea brusc și inexplicabil, dar privind mai în profunzime poate fi descoperită adevărata cauză.

Acum, nu tuturor le este disponibilă această înțelegere și de altfel nici nu este necesară, ceea ce este necesar este să trimitem iubire, compasiune, acceptare, eliberare acestor dureri, dar, repet, toate acestea nu exclud o vizită la medic dacă așa simțiți să faceți. Cel puțin vă liniștiți mintea să nu mai creeze scenarii aberante, dacă nu este vorba de altceva.

Nu uitați că fiecare dintre noi ne cunoaștem ansamblul corp mai bine decât oricine altcineva și suntem ghidați intuitiv chiar de către corpul nostru, de către înnăscutul nostru, care este corpul nostru inteligent sau inteligența corpului nostru, ce și cum să facem pentru a restabili starea de echilibru și de bună-stare.

Dacă stabiliți o relație sinceră și bazată pe încredere cu propriul vostru corp, șansele ca mintea voastră să dea naștere unor scenarii apocaliptice sunt extrem de reduse. Este perfect normal ca în fiecare clipă să ne simțim altfel, și o și facem, dar de obicei nu acordăm atenție corpului nostru și proceselor care se derulează în el și în câmpurile lui energetice.

Un aspect important asupra căruia aș vrea să vă atrag atenția este câmpul nostru auric, care face parte din sistemul corpurilor noastre și care ne înconjoară corpul fizic, asupra curățării lui sistematice de impuritățile energetice pe care în mod inevitabil le colectăm din interacțiunile noastre cu mediul înconjurător, cu alții, și care se pot reflecta, și se reflectă, ca dureri sau disconfort în corpul nostru fizic.

Vom constata de multe ori că printr-o simplă curățare energetică a câmpului nostru auric, durerile sau disconfortul dispar ca prin minune. Aveți grijă cu cine și cum interacționați, cum răspundeți mediului vostru înconjurător și nu mai luați totul atât de personal, pentru că chiar nu este cazul.

Da, știu, suntem fiecare punctul central al realității noastre, dar este necesar să ne vedem și ca pe un punct aflat într-o continuă interacțiune și schimburi cu toate celelalte realități cu care intrăm în contact fie că suntem conștienți sau nu de aceste schimburi care au loc. De multe ori, aproape întotdeauna, este necesar să luăm ascensorul și să urcăm în nivelele noastre mai înalte de unde perspectiva asupra a ceea ce se derulează este complet diferită.

O zi minunată, plină de magie și de o fericită anticipare vă doresc.

Monica Poka