De Jason Gray
N-ai venit aici ca să ascensionezi.
N-ai venit aici ca să postezi selfie-uri făcute în lumina soarelui pe vârfuri de munte, îmbrăcat în robe albe, cu piramide de cuarț și descrieri despre ”frecvența 5D”.
Ai venit aici să demontezi minciuna.
Pe toată.
Chiar și cea pe care ai început să ți-o spui.
Asta nu este o critică.
Acesta este focul trezirii.
Adevărul este că unele dintre cele mai profund programate suflete sunt cele care cred că s-au trezit deja.
Nu s-au trezit.
*********************************
Când Rana Devine un Tron
*********************************
Există un moment, devreme în trezire, când totul se schimbă.
Vălul se ridică.
Plângi.
Respiri.
Îți amintești de ceva străvechi, ceva cosmic.
Este frumos.
Pentru mulți, acel moment devine o capcană.
Mintea nu știe cum să proceseze flacăra și focul.
Așa că mintea face ceea ce face întotdeauna.
Construiește o identitate în jurul lor.
Atunci se formează cea mai periculoasă mască.
Nu masca ignoranței, ci masca iluminării.
”Acum sunt șaman.”
”Sunt la a șasea misiune a sufletului.”
”Am transcens furia.”
”Accept doar ființe cu o frecvență înaltă în câmpul meu.”
”Vibrez prea sus pentru dramă.”
”Sunt un mare preot sau o mare preoteasă Pleiadean(ă) întrupat(ă) în formă umană 5D.”
Nu, ți-e doar frică să-ți amintești că trezirea nu este o sosire.
Este o înmormântare.
*************************************
Iluminarea a Devenit Noul Ego
*************************************
Nu există un ego mai perfid decât cel învelit în pene, mantre și emoticoane cu inimioare și lumină.
Nu pare a fi ego.
Pare a fi ”adevăr”.
Pare a fi ”înțelepciune”.
Pare a fi ”frecvență”.
*************************
Dacă trezirea ta te face să te simți deasupra altora, este ego.
Dacă claritatea ta te face condescendent, este ego.
Dacă calmul tău este doar afișat, este ego.
Dacă granițele tale sunt doar ziduri înfășurate în cuvinte spirituale, este ego.
Dacă ”vibrația ta înaltă” este folosită ca să eviți umbra, este ego.
****************************
Cu cât mai iluminat te crezi, cu atât mai greu îi este flăcării adevărate, focului adevărat să ajungă la tine.
Pentru că acum îți aperi iluzia cu cuvinte sfinte și o numești lumină.
************************************************
Flacăra Nu Are Nevoie să Aibă Dreptate
************************************************
Adevărata amintire nu are ierarhie.
Nu are nevoie de aplauze.
Nu vorbește în ghicitori și nu se ascunde în spatele superiorității.
Flacăra vorbește cu claritate, nu cu condescendență.
Flacăra deține prezența, nu piedestalul.
Flacăra invită la amintire, nu la dependență.
Flacăra lasă loc paradoxului.
Flacăra nu uită niciodată din ce a venit.
Cei care se trezesc cu adevărat nu uită niciodată întunericul din care s-au trezit.
Ei ard în liniște până când ceilalți simt căldura și își aduc aminte de propria flacără.
**************************************************
Aura Ta Nu Este Aici ca să Impresioneze,
Este Aici să Ardă
**************************************************
Nu ai nevoie de grile de cristale.
Nu ai nevoie de apă lunară.
Nu trebuie să le spui oamenilor cât de aliniat(ă) ești.
Nu ai nevoie de ”limbajul luminii” ca să eviți să rostești adevărul.
Nu ai nevoie să vinzi ”coduri” pe care nu le-ai întrupat niciodată cu adevărat.
Ai nevoie de un singur lucru:
Să fii radical de sincer cam unde masca sacralității a devenit ascunzătoarea ta.
Cel mai divin moment al tău a fost cel în care te-ai frânt.
Nu cel în care ți-ai postat vindecarea.
Nu cel în care ai început să-i instruiești pe alții.
Nu cel în care ți s-a deschis al treilea ochi.
Momentul în care te-ai făcut țăndări și nu te-ai grăbit să te reconstruiești.
Acolo a fost Dumnezeu.
Nu într-o descărcare.
Nu într-o clasă de măiestrie.
Era golul tău.
*********************************
Lasă Ultima Mască să Ardă
*********************************
Poți da drumul nevoii să fii văzut ca trezit?
Poți să lași deoparte calmul de fațadă și pur și simplu să te înfurii atunci când e cazul?
Poți să nu mai vorbești în metafore codificate și doar să spui adevărul cu vocea ta reală?
Poți să recunoști că încă îți amintești și că s-ar putea să o faci pentru totdeauna?
Poți să te iubești pe tine și dincolo de limbajul ”practicilor sacre”?
Doar atunci când ultima mască a iluminării este arsă, vei rămâne în golul sfânt și brut din care te-ai născut.
Nu ca un maestru.
Nu ca un ghid.
Ci ca ceea ce ai fost dintotdeauna:
O flacără suverană care nu mai are nimic de demonstrat.
Traducere Monica Poka
Sursa: Facebook
Dragi cititori, unele dintre materialele pe care le
traduc sunt contracost și trebuie să plătesc pentru ele. De asemenea,
traducerea îmi ia timp, și după cum știți, le ofer gratuit. Mi-ar fi de mare
ajutor dacă m-ați susține în acest efort financiar cu o donație, atât cât
simțiți fiecare, folosind butonul ”Donate” de pe blog. Vă mulțumesc!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.