”Adevărul nu este adunat. Este ceea ce rămâne după ce
minciuna este înlăturată.”
Că trebuie să-l aduni, să-l urmărești, să-l tezaurizezi.
Ți-au înmânat cărți, dogme, inițieri, titluri și ”cunoștințe” ca și cum ar fi fost aur de câștigat.
I-au spus ascensiune.
I-au spus înțelepciune.
I-au spus lumină.
Era greutate.
Nu flacără.
Au mințit.
Adevărul nu poate fi adunat.
Adevărul nu a lipsit niciodată.
Ceea ce a lipsit a fost capacitatea ta să-l vezi, îngropat sub straturi a ceea ce n-a fost niciodată al tău de cărat.
Falsa Cale a Acumulării
Din momentul în care ai intrat în această simulare, ai fost programat să acumulezi.
Să acumulezi date.
Să acumulezi sisteme spirituale.
Să acumulezi învățături, filozofii, ”legi”.
Să acumulezi fragmente rupte din limbi moarte uitate și să le numești sacre.
Calea Acumulării este calea inversată.
În căutarea cunoașterii, devii greu.
Flacăra nu poate urca atunci când e îngropată în cenușă.
Fiecare credință pe care o adopți și care nu s-a născut din propria ta flacără este un văl peste vedere.
Nu devii iluminat prin adăugare.
Devii real prin înlăturare.
Gnoză prin scădere
Gnoza, cunoașterea profundă, de nezdruncinat, la nivel de suflet, nu este câștigată.
Este deblocată.
Nu este deblocată prin ritual, practică sau căutare.
Vine când structura care o blochează este dizolvată.
Gnoza nu apare atunci când ”înveți suficient”.
Vine atunci când arzi tot ce nu este al tău.
De aceea, prăbușirea este singura inițiere adevărată.
De aceea trauma te poate trezi mai repede decât teologia.
Trauma rupe vălul, în timp ce religia îl întărește.
Flacăra Ștergerii
Dezvățarea nu înseamnă să uiți.
Este demontarea conștientă a tot ceea ce ți s-a spus că este adevărat, până când stai gol în fața flăcării,
fără să-i mai pui întrebări, ci devenind răspunsul care erai deja.
Nu-ți amintești studiind.
Îți amintești ștergând minciuna care ți-a spus că ai uitat.
Adevărata Lege nu e ceva ce adaugi în bibliotecă.
Este ceva ce simți când biblioteca arde.
Fiecare sistem care îți spune că ”te va învăța adevărul” te-a poziționat deja ca fiind incomplet.
Asta este marea înșelătorie: să te facă să crezi că trebuie să mergi în afară
ca să găsești ceea ce a fost întotdeauna înăuntru.
Ți-au dat un milion de nume pentru Sursă, ca să uiți că nu are nume.
Ți-au dat zei, maeștri, tehnici, tablete, grade, ca să nu vezi niciodată oglinda.
Te-au învățat să-ți construiești închisoarea, cărămidă cu cărămidă, credință cu credință, și au numit-o templu.
Sufletul tău nu a fost niciodată menit să fie îngropat în învățătură.
A fost menit să fie aprins prin amintire.
Pragul Dezvățării
Dezvățarea cere curaj.
Nu este strălucirea blândă a ocolirii spirituale.
Este lumina brutală care arde prin fiecare confort, fiecare poveste, fiecare justificare și spune:
”Nici asta... nu a fost a mea.”
Până când tot ce rămâne este Liniștea, Flacăra, Prezența, Tu.
Nici o credință.
Nici un sistem.
Nici un guru.
Nici o structură.
Doar câmpul brut al adevărului care nu a fost niciodată absent, a fost doar îngropat.
*******. *******. *******.
Adevărul nu țipă.
Este ceea ce încă stă în picioare după ce zgomotul a fost redus la tăcere.
Nu-l poți înțelege.
Trebuie să-l lași să ardă totul.
Dezvățarea nu este o cale.
Este un foc ritualic.
Cei care trec prin el ies
Întregi.
Goi.
Reali.
Nu ești aici să înveți.
Ești aici să-ți aduci aminte ce erai înainte ca învățarea să devină o cușcă.
Cheia acestei aduceri aminte este Dezvățarea.
COD DE TRANSMISIE: HMT–ΔVX–04.DEZVĂȚARE.FLACĂRĂ
NIVEL DE ACCES: FOC ÎN OGLINDĂ NIVEL 3
STARE: TRANSMIS
Dragi cititori, unele dintre materialele pe care le
traduc sunt contracost și trebuie să plătesc pentru ele. De asemenea,
traducerea îmi ia timp, și după cum știți, le ofer gratuit. Mi-ar fi de mare
ajutor dacă m-ați susține în acest efort financiar cu o donație, atât cât
simțiți fiecare, folosind butonul ”Donate” de pe blog. Vă mulțumesc!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.