Demontarea Apărării Finale a Dependenței de Canabis
De Jason Gray
***Partea a 2-a din 3***
”Avem receptori canabinoizi, corpurile noastre sunt
făcute pentru iarbă.”
”Sistemul endocannabinoid dovedește că marijuana este
naturală și vindecătoare.”
”Este medicament pe bază de plante, nu un drog.”
Greșit.
Nu doar confundat.
Ci o dezinformare deliberată și periculos de înșelătoare.
Acesta este ultimul zid în spatele căruia se ascund
apărătorii canabisului atunci când toate celelalte argumente se prăbușesc.
O fortăreață fragilă a științei parțiale, răsucită în
justificarea spirituală a dependenței, evadării și sedării neurochimice.
Să se știe:
Sistemul endocannabinoid nu vă justifică obiceiul.
Îl expune.
***Înțelegerea a ceea ce este de fapt sistemul
endocannabinoid (SEC)***
Da, sistemul endocannabinoid (SEC) este real.
El constă dintr-o rețea complexă de receptori CB1 și CB2
răspândiți în tot corpul și creierul.
Joacă un rol în modularea stării de spirit, a somnului, a
poftei de mâncare, a funcției imunitare, a durerii, a memoriei și în reglarea
emoțională.
Dar SEC nu a fost proiectat să fie bombardat cu
concentrații hiper-puternice de THC, soiuri hibridizate sau uleiuri sintetice
de canabis.
A fost creat pentru reglaj fin, subtil, activat blând și ocazional de
endocanabinoizi naturali precum anandamida, nu de avalanșe zilnice de compuși
psihoactivi externi.
Să spui ”Pentru că avem receptori, suntem meniți să
consumăm canabis” este ca și cum ai spune:
Prezența receptorilor opioizi înseamnă că heroina este
sănătoasă.
Pentru că receptorii GABA (acid gamma-aminobutiric),
există, toată lumea ar trebui să bea vodcă.
Întrucât oamenii pot digera zahărul, trebuie să fie bine
să îl consumi în cantități nelimitate.
Un sistem biologic capabil să răspundă la o substanță nu
implică o funcționare optimă prin abuzul de acea substanță.
***Ce efect are, de fapt, consumul cronic de canabis
asupra sistemului endocannabinoid (SEC)***
Hai să vorbim despre știință, știință reală, nu despre
infografice Instagram alese cu grijă:
Consumul cronic de THC perturbă sistemul endocannabinoid
(SEC) prin:
Desensibilizarea receptorilor canabinoizi (reglarea în
jos a fazei CB1)
Scăderea producției naturale de endocannabinoizi
Inhibarea somnului REM
Perturbarea semnalizării dopaminei
Afectarea volumului hipocampului și a funcției memoriei
Încetinirea neurogenezei și afectarea procesului
decizional
Creșterea toleranței, necesitând doze tot mai mari ca să
te simți ”normal”.
Asta nu este aliniere.
Acesta nu este medicament.
Asta este o suprascriere chimică a unui sistem de reglare
fin reglat.
Să numești asta vindecare este ca și cum ai arunca nisip
într-o mașinărie și ai pretinde că funcționează mai lin.
***Mitul ”Medicamentului Natural”***
Da, canabisul este o plantă.
La fel și opiul.
La fel și tutunul.
La fel și mătrăguna.
Fiind ”natural” nu face ceva inofensiv.
Nici nu înseamnă că o substanță este potrivită, pe termen
lung, pentru dezvoltarea spirituală, psihologică sau energetică.
Ceea ce este în circulație astăzi nu este o plantă
sălbatică, echilibrată. Este:
Modificată genetic
Îmbunătățită chimic
Lipsită de raporturile sale naturale de canabinoizi și
terpene
Hiper-concentrată pentru un impact neurochimic imediat
Mitul marijuanei ca ”medicament sacru al Pământului” se
prăbușește sub greutatea industriei moderne.
Ceea ce oamenii consumă astăzi nu este ancestral,
ceremonial și natural.
Este un produs al psihofarmacologiei comerciale și este
folosit ca o ocolire spirituală deghizată.
***Ceea ce Apărătorii Nu Vor Recunoaște***
Cei mai zeloși apărători ai consumului de canabis evită
întotdeauna un lucru:
Responsabilitatea.
Pentru că odată ce argumentul SEC este demontat, iată ce
rămâne:
Folosirea canabisului pentru a face față dereglării
emoționale
Folosirea canabisului pentru evitarea traumelor
nerezolvate
Folosirea canabisului pentru generarea de
pseudo-creativitate
Folosirea canabisului pentru auto-medicarea amorțelii
spirituale
Folosirea canabisului pentru a simți ceva - orice,
într-un sistem care altfel ar fi închis
Asta nu este integrare.
Asta nu este medicină.
Asta este paralizie spirituală narcotizată.
***Iluzia ”Euforiei” spirituale”***
Canabisul nu îți extinde conștiința.
Îți modifică percepția asupra conștiinței.
Nu deblochează înțelegerea profundă, ci ocolește
disconfortul.
Nu adâncește intuiția, ci inundă raporturile
semnal-zgomot.
Nu te face mai prezent, te dislocă de realitate, făcând
în același timp ca acea dislocare să se simtă euforică.
Senzația de claritate din timpul euforiei nu este aceiași
cu claritatea reală.
Este simulată.
Amplificată.
Distorsionată.
Când euforia dispare, nimic real nu rămâne, cu excepția
cazului în care ai făcut munca interioară fără ea.
***Adevărul Despre ”Stările Deschise”***
Marijuana te lasă deschis, asta e adevărat.
Dar deschis la ce?
Reziduu arhetipal nefiltrat
Amprente emoționale externe
Distorsiune psihică
Paraziți
Lumină falsă
Interferență eterică haotică
Să fii ”deschis” nu e o virtute dacă îți lipsește
discernământul și forța să filtrezi ce pătrunde.
Nu ești menit să-ți ții câmpul energetic larg deschis permanent.
Ești menit să-ți cultivi integritatea conștiinței, iar marijuana rupe acest
sigiliu.
***Dacă Este Atât de Vindecător, De ce Continui să Ai
Nevoie de El?***
Dacă canabisul este cu adevărat vindecător:
De ce este nevoie să-l consumi zilnic doar ca să te simți
stabil?
De ce simptomele de sevraj sunt atât de intense
psihologic pentru utilizatorii obișnuiți?
De ce oamenii se identifică mai mult cu el decât fără
el?
De ce atât de mulți intră în panică la ideea de a se opri?
Dependența mascată în limbaj botanic tot dependență este.
Canabisul nu este un drog miraculos.
Este o substanță care întrerupe durerea și numește pauza
vindecare.
Durerea întreruptă nu este durerea rezolvată.
*****Provocarea*****
Dovedește-o.
Asta este invitația deschisă.
Pentru oricine se ascunde în spatele argumentului SEC:
Dovedește-o.
Dovedește că consumul cronic de THC duce la o creștere
susținută a conștiinței.
Dovedește că suveranitatea spirituală este amplificată
sub sedare chimică.
Dovedește că canabisul sporește prezența emoțională fără
a crea dependență.
Dovedește că canabisul extinde conștientizarea mai bine
decât meditația, postul, rugăciunea, exercițiile de respirație, vindecarea
traumelor sau tăcerea.
Dovedește că ești mai clar, mai viu, mai treaz și mai
iubitor atunci când ești euforic decât atunci când ești treaz.
Pentru că până atunci?
Nu ești iluminat.
Nu ești purtător de medicină.
Nu ești conectat spiritual.
Ești doar chimic confortabil și nu ești dispus să renunți a el.
***Realitatea de Dincolo de Fum***
Există un nivel de percepție, liniște și prezență
cristalină la care canabisul nu te va duce niciodată.
Pentru că el cere:
Integrare deplină.
Prezență radicală.
Frecvență curată.
Adevăr neamorțit de euforie.
Un sistem nervos antrenat să simtă - nu să fugă
Canabisul nu poate face asta pentru tine.
Poate doar imita începutul acelei căi.
Apoi te ține acolo, la nesfârșit, într-un ecou chimic a
ceea ce ar fi putut fi.
***Iluzia se termină acum***
Sistemul endocannabinoid nu este scuza ta.
Nu este permisul tău de intrare.
Nu este o dovadă a sfințeniei canabisului.
Este biologie, cooptată în dogmă.
Niciun număr de receptori nu justifică abandonarea
suveranității tale, a clarității tale sau a prezenței tale divine pentru un
„high” pe care insiști să-l numești sacru.
Renunță.
Ceea ce cauți nu este în fum.
Este în liniștea pe care ți-a fost frică să o întâlnești.
Traducere Monica Poka
Sursa: Facebook
Dragi cititori, unele dintre
materialele pe care le traduc sunt contracost și trebuie să plătesc pentru ele.
De asemenea, traducerea îmi ia timp, și după cum știți, le ofer gratuit. Mi-ar
fi de mare ajutor dacă m-ați susține în acest efort financiar cu o donație,
atât cât simțiți fiecare, folosind butonul ”Donate” de pe blog. Vă mulțumesc!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.