Încotro mergem cu adevărat de acum înainte?

 

De Jason Gray
 
Vine un moment în care fiecare suflet, fie în disperare tăcută, fie în sfidare aprinsă, privește peste peisajul acestei lumi sfâșiate și șoptește această întrebare în abis:
Încotro mergem de-acum înainte?
Dacă asculți cu atenție, răspunsul nu vine ca un ecou din cer, din biserică, din partea statului sau chiar din scripturi.
Se ridică dinlăuntrul tău.
Adevărul este că nu mergem nicăieri până nu ne amintim cine suntem.
Nu versiunea noastră vândută de mass-media.
Nu personalitatea pe care am interpretat-o ca să supraviețuim.
Nu cetățeanul, consumatorul, congregația sau clona docilă a culturii.
Nu, nu suntem aici ca societatea să-și amintească de noi.
Suntem aici ca noi să ne amintim de noi înșine.
***Prăbușirea este catalizatorul***
Să nu romantizăm, lumea asta arde, mă pot gândi la alte câteva cuvinte, dar arderea o descrie cel mai bine.
Nu doar în păduri și națiuni, ci și în inimi.
În minți.
În sens.
Vechile structuri se prăbușesc.
Bisericile nu ne pot salva.
Politicienii nu ne vor salva.
Sistemele nu au fost niciodată menite să ne salveze.
Suntem martori la moartea iluziei în timp real.
Mass-media nu mai informează, ci condiționează.
Guvernele nu mai reprezintă, sunt păpușari.
Sistemul educațional nu mai educă, ci domesticește.
Oamenii?
Sunt prea drogați, distrași și divizați pentru a vedea sforile responsabile pentru tragerea fiecărui aspect al realității lor.
Încotro să mergem?
Mergem acolo unde ne indică prăbușirea.
Spre interior.
Spre Interior Este Singura Cale de Ieșire.
Am fost instruiți să căutăm salvatori în afara noastră.
Isus.
Allah.
Buddha.
Statul.
Următoarele alegeri.
Dezvăluirea extraterestră.
Marea Trezire.
Miracolul.
Miracolul este deja codificat în chiar respirația noastră.
Și dacă nimeni nu vine să te salveze, pentru că tu ești cel menit să te trezești și să te salvezi pe tine însuți?
Cu acel adevăr nu poți face bani.
Cu acel adevăr nu poți controla.
Ușa spre înainte este o coborâre în încăperile propriei tale divinități uitate.
Este inconfortabil.
Este crud.
Este orbitor.
Din păcate, este singura cale să treci prin acest văl de nebunie programată.
Știi deja asta, dar speri împotriva oricărei speranțe că te înșeli.
Nu te înșeli.
Noua direcție nu este geografică.
Este vibrațională.
Ne ridicăm prin arderea fiecărui strat de programare care ne-a făcut vreodată să ne îndoim de puterea noastră, scopul nostru și locul nostru în acest cosmos.
Asta Este Epoca Sufletelor Suverane.
Nu intrăm într-o eră tehnologică.
Nu intrăm într-o utopie.
Intrăm într-o inițiere.
Ceea de ce este nevoie acum nu este credința, este întruparea.
Nu de conformare, ci de rebeliune conștientă.
Lumea nu are nevoie de mai mulți adepți.
Are nevoie de suflete suverane care își amintesc că sufletul nu poate fi codificat prin coduri de bare.
Spiritul nu poate fi digitalizat.
Gândurile tale nu sunt ca ei să le recolteze.
Să mergi înainte înseamnă să-ți revendici flacăra străveche din tine, cea care nu a fost niciodată stinsă, ci doar îngropată.
Acea flacără este claritatea ta.
Conectarea ta.
Busola ta.
Ea nu va fi găsită pe un ecran.
Nu va fi găsită într-un lider.
Va fi găsită în refuzul tău sacru să joci după regulile unui sistem aflat pe moarte.
Sfârșitul Lumii Nu Este Sfârșitul Nostru.
Lasă-i să-i spună prăbușire.
Se prăbușește, iar noi suntem martori la ea în timp real.
Să-i spună apocalipsă.
Pentru că pentru supraviețuitori, exact așa va arăta.
Lasă-i să scrie necrologuri pentru lumea veche.
Ei nici măcar asta nu vor face.
Noi vom scrie învieri.
Și unii dintre noi ne vom asigura ca totul să existe și pe suport fizic.
De ce?
Pentru că varianta fizică, protejată și așezată cum trebuie, va fi descoperită în cele din urmă într-un viitor în care digitalul va fi dispărut pentru totdeauna.
Codurile viitorului sunt deja scrise în ADN-ul nostru.
Suntem ultima generație care își amintește ce însemna să fii om, înainte de încărcare, înainte de metavers, înainte de salvarea sintetică.
Noi suntem ultima generație care mai are puterea să spună Nu.
Gândește-te la asta.
Noi nu consimțim.
Noi nu ne conformăm.
Noi creăm.
Încotro Mergem cu Adevărat de Acum Înainte?
Trecem dincolo de văl.
Dincolo de minciuni.
Dincolo chiar și de ”adevăr” așa cum l-am cunoscut.
Intrăm în prezența nefiltrată a ceea ce este și o luăm de la capăt.
Construim comunități sacre, nu platforme.
Cultivăm hrană cu mâinile noastre, nu în fabrici.
Îi învățăm pe copiii noștri cum să își amintească, nu cum să se supună.
Scriem mituri noi.
Trăim ca lumină.
Devenim ceea ce am așteptat.
Adevărata întrebare nu este unde mergem?
Adevărata întrebare este cine se va ridica când totul va cădea?
Dacă citești asta…
Tu ești acela.
Ești pregătit?
Fizic?
Mental?
Spiritual?
E timpul să fii pregătit.

Traducere Monica Poka

Sursa: Facebook

Dragi cititori, unele dintre materialele pe care le traduc sunt contracost și trebuie să plătesc pentru ele. De asemenea, traducerea îmi ia timp, și după cum știți, le ofer gratuit. Mi-ar fi de mare ajutor dacă m-ați susține în acest efort financiar cu o donație, atât cât simțiți fiecare, folosind butonul ”Donate” de pe blog. Vă mulțumesc!