Perdeaua
de fum a Sufletului
Sunt substanțe care încețoșează mintea.
Sunt substanțe chimice care deturnează sistemul nervos.
Sunt droguri care promit pace, dar o cumperi prin reducerea la tăcere adevărului.
Este o substanță care dă mai multă dependență decât toate.
Mai vicleană, mai subtilă, mai catastrofală.
Acea substanță este negarea.
Nu negarea faptelor.
Nu negarea circumstanțelor.
Ci negarea sinelui.
Nicăieri nu este această otravă mai vizibilă decât în mitologia modernă din jurul marijuanei.
***Minciuna pe care o inhalezi***
Să începem de aici:
Dacă adevărul ar fi ușor de acceptat, nu ar mai fi nevoie de fum.
Dar fumul îți dă voie
Să te estompezi.
Să intri în derivă.
Să-ți numești durerea vindecare.
Să-ți numești sedarea spiritualitate.
Să-ți numești evitarea emoțională medicament.
Asta este negarea în forma ei cea mai pură.
Este abilitatea să-ți privești propria disfuncție și să o numești ritual.
Este abilitatea să-ți abandonezi claritatea și să pretinzi că te-ai trezit.
Asta nu este o problemă a plantei.
Este o problemă umană.
Nu canabisul este drogul.
Drogul este povestea pe care ți-o spui despre el.
***Negarea Este Cea Mai Periculoasă Euforie***
Negarea nu vine într-o sticlă sau într-un joint.
Trăiește în propoziții precum:
”Sunt mai creativ când sunt euforic.”
”Am nevoie de el să mă relaxez.”
”E natural, face parte din sistemul meu.”
”Mă ajută să fac față traumei mele.”
”Nu e dependență, e medicament.”
”Pot să mă las oricând. Pur și simplu nu vreau.”
”Toată lumea face asta.”
”Cel puțin nu este unul dintre drogurile mai tari.”
”Funcționez, deci care-i problema?”
Fiecare replică o apărare.
Fiecare cuvânt un tranchilizant.
Fiecare credință o pernă moale așezată pe fața propriei tale deveniri.
Nu trebuie să te injectezi cu heroină ca să fii dependent.
Trebuie doar să continui să alegi confortul în locul adevărului.
Asta este negarea:
Povestea de dragoste chimică dintre identitatea ta și iluzia ta.
***Negarea Adoră să se Îmbrace în Spiritualitate***
Negarea nu e doar oarbă.
Este inteligentă.
Se îmbracă în robe.
Arde salvie.
Îl citează pe Rumi.
Își va spune vindecător, vizionar, purtător de medicină.
Își va aprinde un joint sub stele și îl va numi sacru.
Lucrurile sacre nu sedează sufletul.
Lucrurile sacre nu-ți reduc conștiința la tăcere.
Lucrurile sacre nu îți cer să estompezi marginile durerii doar ca să te simți bine.
Adevărata spiritualitate este opusul negării.
Este acceptarea curajoasă a ceea ce este.
Este șederea în realitatea brută, nefiltrată - fără să tresari.
Tocmai de aceea negarea urăște liniștea.
Pentru că în liniște scuzele încetează să mai răsune.
Și adevărul începe să bată la ușă.
***Rădăcina Negării Este Frica***
De ce apără oamenii marijuana cu atâta zel?
De ce citează sistemul endocannabinoid* ca pe o scriptură?
De ce postează meme-uri despre ”conștiință mai înaltă” în timp ce sunt în stare de euforie?
Pentru că este terifiant să înfrunți adevărul:
Că nu știi cine ești fără asta.
Că ți-ai construit ritualuri în jurul sedării.
Că ai confundat amorțeala cu pacea.
Că ești spiritual dezgolit fără acel nor.
Așa că, își dublează rezistența.
Construiesc comunități de evadare comună.
Își cultivă o estetică a profunzimii artificiale.
Crează camere de ecou ale ”vindecării” unde nimeni nu se confruntă vreodată cu ceea ce este cu adevărat frânt.
Pentru că să înfrunți asta?
Să înfrunți trauma, golul, furia, durerea, tăcerea?
Asta cere un tip de forță pe care negarea nu te va lăsa niciodată să o găsești.
***Negarea Trăiește în Sistemul Nervos***
Negarea nu este doar mentală.
Este întrupată.
O poți simți în prezența cuiva.
Acea contracție subtilă când adevărul e aproape.
Acea lumină sticloasă din ochi când apare vulnerabilitatea.
Acea tensiune deghizată în calm.
Acea ”vibrație de relaxare” care maschează decenii de închidere spirituală.
Corpul știe.
Sufletul știe.
Aura țipă ceea ce gura neagă.
Pentru mulți, marijuana devine instrumentul disocierii neurologice, devenind o marcă.
O mască psihedelică.
O minciună sfântă.
Și toată lumea aplaudă, pentru că și ei sunt euforici.
***Negarea are o Perioadă de Valabilitate***
Vine o zi, și întotdeauna vine, când vălul începe să se rupă.
Euforia nu mai lovește așa cum o făcea înainte.
Ceața devine mai densă în loc să fie mai ușoară.
Sentimentul mistic devine gol.
Ritualul devine robotic.
Deodată ești doar... singur.
Nu în lume.
În tine însuți.
Și ceea ce te întâmpină este tot ceea ce ai încercat să reduci la tăcere:
Durerea
Amintirile
Foamea
Rușinea
Scopul pe care l-ai îngropat sub fum
Nu mai există meme-uri de repostat.
Nu mai sunt diagrame ECS de citat.
Nu mai sunt etichetări ”plante medicinale” în spatele cărora să te ascunzi.
Doar tu și trezirea pe care ai amânat-o.
***Calea de Ieșire este Calea de Intrare***
Negarea se termină când curajul începe.
Nu genul care luptă.
Genul care stă.
Nemișcat. Prezent. Clar.
Și așteaptă.
Așteaptă ca adevărul să se ridice.
Așteaptă ca trupul să-și amintească.
Așteaptă ca emoțiile să se trezească.
Așteaptă ca sufletul să se ridice în față — nu euforic, nu în ceață, nu alterat, ci în prezență totală, înfricoșătoare, suverană.
Pentru că, adevărul?
N-ai fost niciodată frânt.
Ți-a fost doar frică să simți ce cere vindecare.
N-ai fost slab.
Ai fost profund sensibil, iar negarea te-a sedus cu confortul.
Dar acum?
Acum e timpul să te întorci.
***Sfârșitul Negării Este Începutul Puterii***
Când ceața se ridică, vederea ta se limpezește.
Când euforia dispare, intuiția ta se ascute.
Când sedarea se oprește, sufletul tău vorbește din nou.
Și tu începi să-ți amintești:
Cine ești.
De ce ai venit.
Ce ești aici să eliberezi.
Cum se simte cu adevărat claritatea.
Și nu vine dintr-o pipă.
Sau dintr-o plantă.
Sau dintr-un ritual de fum.
Vine din focul crud al conștientizării care nu a avut niciodată nevoie să fie ”îmbunătățită”.
Doar amintită.
***Judecata Finală***
Acesta nu este un război împotriva marijuanei.
Acesta este un război împotriva amăgirii care a devenit.
Și negarea?
Negarea este dealerul.
Îți va oferi întotdeauna pace, dar niciodată rezolvare.
Îți va oferi o perspectivă, dar niciodată integrare.
Îți va oferi unitate, dar numai dacă rămâi amorțit.
Dar adevărul?
Adevărul nu sedează.
El trezește.
Când adevărul sosește, negarea moare.
Iar în moartea ei, tu renaști.
Clar.
Treaz.
Sacru.
Real.
Dragi cititori, unele dintre
materialele pe care le traduc sunt contracost și trebuie să plătesc pentru ele.
De asemenea, traducerea îmi ia timp, și după cum știți, le ofer gratuit. Mi-ar
fi de mare ajutor dacă m-ați susține în acest efort financiar cu o donație,
atât cât simțiți fiecare, folosind butonul ”Donate” de pe blog. Vă mulțumesc!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.