Prin Ronald Head
S-a spus că cea mai mare frică a
omenirii este că își va găsi propria putere. Vom fi de acord cu această
evaluare. Dați-ne voie să vă explicăm de ce. De ce v-ați teme de propria
voastră putere? Sunt multe motive. Le vom discuta pe unele dintre ele.
Unul dintre cele mai importante
este că, dacă fiecare om ar lăsa cu adevărat să iasă la suprafață cunoașterea puternicului
său sine, imediat ar fi nevoit să-și asume responsabilitatea pentru ceea ce a
creat și nu are nici o problemă să vadă marea mizerie în care trăiește. Dar
dacă este lipsit de putere, nu o poate schimba și nici nu poate fi făcut responsabil,
cel puțin în mintea lui.
Și astfel decide să evite
problema învinovățindu-i pe ”ei”. ”Ei” au lăsat ca asta să se întâmple. ”Ei” au
făcut-o. Și, la urma urmei, ce pot face eu? Acest lucru le dă toată puterea
”lor”. Iar noi vă spunem, asta face din ”ei” zei falși. ȘI îl păzește pe om să
fie de vină și de responsabilitate.
Acum, vina este o minciună. Este
o minciună. Nu există nici un beneficiu în atribuirea vinovăției nicăieri în
Univers, cu excepția celor care ar câștiga putere asupra altuia prin atribuirea
ei. Și puterea asupra altuia este și ea o minciună. Toată puterea adevărată
este a sinelui și numai asupra sinelui.
Acum, să presupunem că cineva a
văzut prin toate acestea. De ce s-ar mai putea teme. Pssst! Frica este și ea o
minciună.
Ei bine, cineva s-ar putea teme
că răspândirea largă a cunoașterii abilităților (pe care le deține n.t.) ar
aduce durere și suferință. Asta este ceva foarte comun. Mulți dintre voi ați
fost prinși în trecut în vânătorile de vrăjitoare și inchiziție. Acel timp s-a
încheiat. Nu mai ardem, înecăm sau tragem pe roată oameni pentru credințele
lor. Voi știți asta, dar poate subconștientul vostru nu.
Cineva s-ar putea teme că o
cunoaștere atât de larg răspândită i-ar aduce o grămadă de oameni la poartă. Nu
vreți o asemenea responsabilitate.
Posibilitățile sunt aproape
nelimitate. Și toate presupun că faptul de a rămâne inconștient de propria
putere sau a o ține ascunsă, asigură într-un fel o stare de siguranță. De
asemenea, îl poate împiedica să fie nevoit să se confrunte cu prezența puterii
Divine pentru că a fost învățat, oricât de greșit, că asta este ca și cum ar fi
condamnat să ardă în focurile iadului.
Acum, unii dintre comedianții și
comentatorii voștri sociali au subliniat inconsecvența – vom încerca să fim
blânzi aici – de a spune că aveți un Dumnezeu atot-iubitor care vă va prăji
pentru cea mai ușoară infracțiune sau interpretare greșită. Nu vom aduce nici
un fel de argumente aici, dar am ruga omenirea să se întrebe pe ea însăși exact
ce alege să creadă. Voi nu permiteți astfel de contradicții în semenii voștri.
Una dintre replicile voastre favorite este ”Nu le poți avea pe amândouă.” Ei
bine, nu le puteți avea pe amândouă. Chiar vreți să aveți un Dumnezeu de care
să vă temeți?
Haideți să ne întoarcem la
discuția despre puterea personală. Chiar dacă cineva interpretează acest lucru
în modul cel mai convențional, poate vedea că nimic nu poate fi realizat dacă
nu-și asumă răspunderea pentru asta. Dar scopul nostru real este să vă ajutăm
să înțelegeți că omenirea este o ființă, o conștiință din care faceți parte.
Omenirea crează lumi. Omenirea poate schimba lumile. Și să așteptați ca
altcineva să vină și să schimbe lucrurile, nu o va face. Este un alt exemplu de
cedare a puterii.
Creatorul vede lumea prin
miliarde de perechi de ochi. Creatorul a creat miliarde de perechi de mâini și
miliarde de perechi de picioare. Și nu va ofensa pe nimeni dacă spunem că
Creatorul, oricum doriți să numiți acea forță, trăiește în fiecare dintre voi.
Și fiecare dintre voi întreabă ”Dar ce pot eu face?”. Răspunsul, oameni dragi,
este că puteți face orice vă este pus în față astăzi să faceți, în cel mai bun
mod în care știți. Nimeni nu se așteaptă de la voi la mai mult de atât. Voi
aveți MÂINILE. Voi aveți PICIOARELE. Voi sunteți aici. Faceți ceea ce vă este
dat să faceți și susțineți-i și pe alții să-și facă partea lor.
Tot ceea ce este nevoie v-a fost
dat. Dar trebuie să învățați să fiți cine sunteți, pentru că răspunsurile sunt
acolo unde au fost întotdeauna, în voi înșivă. Este asta ceva nou? Cu siguranță
nu. Toți învățătorii v-au adus acest mesaj. De ce s-ar fi întâmplat asta dacă
n-ar fi adevărat?
Acum vă vom spune că vă întâlnim
la mai mult de jumătatea drumului când începeți să vedeți, auziți și să
acceptați adevărul. Dar nu vă așteptați ca lumea voastră să stea în cap peste
noapte. Chiar dacă ar face-o, unii ar întreba de ce a durat atât de mult. Așa
că, faceți ceea ce aveți de făcut și știți că sunteți destul. Sunteți destul.
Binecuvântări fiecăruia. Vom
continua altădată.
Traducere Monica Poka
link catre articolul original
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.