Eu și Identificarea

Din ciclul De ale mele

Unul dintre ”pericolele” sau mai bine hai să le spunem ”provocările” cu care ne confruntăm este nevoia noastră de identificare. Am început prin a ne identifica ca oameni. Acum aflăm, ne reamintim, că suntem cu mult mai mult decât oameni. Și asta ar trebui să cutremure niște minți și niște ziduri ale iluziei. Însă, acest adevăr nu este acceptat la nivel mental pentru că pentru mintea umană acest concept nu există pentru simplul motiv că nu-l poate cuprinde. Ea este mintea unui om și punct. Și nici nu poate exista dincolo de acest punct.

Și atunci ce face? Caută alte identificări pe care să ni le ofere pentru a ne distrage atenția de la cel mai mare adevăr care ni s-a dezvăluit până acum. EU SUNT MAI MULT DECÂT UN OM. Și ce face? Ne oferă variante. Eu sunt creștin, eu sunt budist, eu sunt spiritual, eu sunt cel ce urmează cutare școală sau cutare școală. Orice în afară de EU SUNT MAI MULT DECÂT UN OM. De ce? Pentru că așa mai rămânem oameni conduși de și nevoiți să apeleze la o minte umană.

Unde apare pericolul sau provocarea? Mintea noastră umană va căuta să ne îndrume spre o cale lăturalnică a evoluției noastre în speranța că va mai câștiga timp. De ce? Atunci când urmezi o anumită direcție și, și mai rău, te identifici cu ea, mintea ta va căuta și va permite să intre în conștientizarea ta doar acele informații, concepte care corespund căii pe care ea te-a îndrumat. În acest scop va ”fabrica” filtre prin care TOT ceea ce nu corespunde acelei căi să fie îndepărtat din conștientizarea noastră.

Ceva similar cu ceea ce face Facebook-ul. Din când, apar tot felul de reclame pe care nu le-ai dorit, nu te interesează sau chiar nici nu le observi. Dacă vrei să le ștergi, te întreabă motivul pentru care nu vrei să le mai vezi și apoi apare întrebarea ”Ce ai dori să vezi/vizionezi ca să știm ce să-ți oferim?”  Adică să-ți oferim DOAR acele imagini, informații, reclame pe care tu, la un moment dat, le agreezi și să NU ți le mai arătăm pe toate. Este un filtru exterior ființei și nevoilor de dezvoltare ale ființei noastre.

Gândiți-vă la un pește care înoată într-un acvariu, știe el că există și oceanul? Tot așa, vom ști noi ce există dincolo de acele imagini, informații sau ne restrângem cu bună știință realitatea? Pe Pământ, fiecare religie, cale, învățătură organizată sub orice formă, oferă DOAR un aspect al realității/iluziei noastre. Mintea umană nici nu poate comensura sau echivala cu ceva noțiunea de SUNT MAI MULT DECÂT UN OM, și din aceasă cauză foarte mulți cad în capcana de a spune ”Mintea mea este deschisă, eu știu că sunt mai mult decât un om.” Și ți-o spun cu emfaza unui copil de 3-4 anișori care a descoperit/a învățat/a acceptat în conștientizarea lui că este băiat sau fată.

Dar în momentul în care îi întrebi ceva, îți dau un răspuns și tu îi întrebi apoi ”De unde știi asta, sau de ce spui asta?” ei se vor raporta imediat la o învățătură, se vor ascunde de fapt în spatele acelei învățături. ”Pentru că X, Y sau Z învățător, guru, iluminat, înger, arhanghel sau ființă de lumină a spus asta. Sau pentru că este logic, nu-i așa?” Aceste răspunsuri nu fac altceva decât să dovedească că acele adevăruri NU fac parte din voi înșivă, NU sunt adevărul vostru pentru că nu l-ați acceptat în voi. Abia când răspunsul va fi ”Pentru că așa simt/cred EU ACUM”, veți fi înțeles și acceptat acel adevăr.

Adevărul tău, atunci când ESTE Adevărul tău, nu are nevoie de nici un fel de întăriri, justificări sau susțineri din partea nimănui. Pentru că TU și ADEVĂRUL TĂU sunteți UNA. Nu mai contează cine ce a/n-a spus sau a/n-a făcut, TU ești în plinătatea Adevărului tău și nu mai nici o nevoie de confirmări. Și abia atunci devii cu adevărat liber. Abia atunci ai trecut dincolo de mintea ta care caută puncte de referință și ”teren stabil”. Chiar și cu riscul de a fi intrat în nisipul mișcător al necunoscutului sau al convingerilor stricte și îndoctrinate ale celorlalți, tu poți rămâne calm și sigur pe tine pentru că ești în Adevărul TĂU.

Când poți rămâne confortabil, calm și în tăcere în Adevărul tău, fără nevoia de a-l striga în gura mare și a-l face adevărul tuturor, atunci ai înțeles frumusețea și perfecțiunea a Tot Ceea Ce Este. Atunci nu te mai identifici cu nimic, pentru că nu mai există nimic cu ce să te identifici. De ce? Pentru că ȘTII că TU EȘTI TOT CEEA CE EXISTĂ și orice nevoie de identificare devine hilară. ȘTII că ești perfect deja în toată existența ta și terenul tău de joacă devine NECUPRINSUL care nu se poate și nici nu poate fi identificat cu nimic.

Și mai înseamnă că atunci ai intrat în atotcuprinzătoarea minte multi-dimensională eliberându-te de filtrele și tiparele care nu au făcut altceva decât să-ți îngusteze, sau chiar estompeze, măreața imagine de ansamblu. Imaginea TA în deplinătatea și completitudinea ei. Abia atunci poți înțelege cu adevărat care este înțelesul din cuvintele

TOTUL ESTE PERFECT AȘA CUM ESTE, PENTRU CĂ TOTUL DOAR ESTE.

Namaste!

Monica Poka