Din ciclul De ale mele
Deși pare că acest lucru
este foarte clar, se pare că nu este. Foarte mulți pun această ”creație” pe
seama altora, pe seama circumstanțelor exterioare, pe seama acțiunilor fizice
desfășurate de ei sau de alții. Când aud expresii de genul ”Cum naiba să fiu
fericit/ă, tu nu vezi ce-i în jurul tău?” Ba da. Doar că nu ”vedem” același
lucru. Fiecare vede ceea ce alege să vadă, fiecare vede doar ceea ce poate să
vadă. De ce? Pentru că vedem acel spectru al realității cu care conștiința
noastră rezonează. Vedem ceea ce ne-am ”setat” să vedem. Dacă ne-am setat, dar
dacă nu, vedem ceea ce alții crează pentru noi: haos, lipsă, suferință, durere,
îngrijorare, nesiguranță,.... De ce? Pentru că încă ”ei” sunt majoritari și
pentru că acum TOȚI trecem prin propriile noastre procese de curățare. Așa că,
din nefericire, aceste energii joase încă mai abundă și, datorită
îndelungatului nostru ”antrenament”, tendința este de a le ”prelua”. Acest
lucru este valabil însă numai pentru cei care plutesc în derivă la cheremul
curenților dați de vibrațiile joase care-i generează.
Sunt încă foarte mulți
care nu înțeleg că procesul Creației începe în ”nevăzut” și apoi, parcurgând
anumite etape, ajunge în ”văzut”, în materializare. Și pentru că sunt femeie,
am să dau un exemplu care mie îmi este mai la îndemână. Mă gândesc ”Oare ce să
gătesc astăzi?” Gândirea mea începe să se pună în funcțiune și îmi aduce câteva
opțiuni. Bun. Apoi mă gândesc ”Oare care mi-ar place mai mult?” Și aici atașez senzația/emoția
dată de gând. Bun. Am ales. Apoi procur ingredientele necesare și fac
mâncarea. Deci, este simplu nu? GÂND –
EMOȚIE/SENZAȚIE/SENTIMENT – ACȚIUNE. Rezultat, MATERIALIZARE.
Și acum să le luăm pe
rând. Gândurile. V-ați gândit câte gânduri avem la un moment dat? Nenumărate.
Ce fel de gânduri avem? Suntem atenți la ele? Le observăm? Le alegem sau le
lăsăm să ne invadeze cum vor ele? Nu mai vorbesc de faptul că nici măcar nu
sunt ale noastre. Ele fac parte TOATE din conștientul colectiv al umanității și
vin spre noi cele cu care rezonăm, le luăm, le personalizăm și credem că sunt
ale noastre. Nu sunt, numai personalizarea este. Și în acel moment mintea și le
însușește și crează tipare. Am afirmat că spre noi vin acele gânduri cu care
rezonăm. Da, așa este pentru că așa funcționează Legea Atracției. Cum ne creăm
acea rezonanță? Prin alegerea în mod repetat a aceleiași game energetice de
gânduri. Adică, dacă atunci când privesc în jurul meu și văd numai gunoiul și
murdăria din jur, mintea mea va forma tiparul care va filtra orice ce nu este
gunoi sau murdărie. Nu mai vorbesc de nivelul energetic al acestei priveliști.
Dacă însă aleg să văd floarea crescută lângă gunoi și să mă bucur că ea este
acolo și să admir frumusețea ei nu urâțenia gunoiului, data viitoare când voi
întâlni aceiași imagine, mintea mea va căuta floarea sau ceva similar ei.
Pentru că acesta este tiparul pe care EU i l-am format. Gunoiul se estompează
și pierde din importanță, iar locul său în imaginea pe care eu aleg să o văd
este din ce în ce mai șters, până când aproape dispare sau nu mai este
remarcat. Dar EU ALEG ce să văd, la ce să dau importanță. Nimeni altcineva.
Acesta este modul în care CONȘTIENT îmi formez singură tipare, ce gamă, din ce
registru energetic să vină spre mine gândurile. Nu trebuie să mă lupt cu
gândurile pe care nu le vreau ci pur și simplu să-mi mut atenția și focalizarea
pe cele pe care le vreau. Poate să facă altcineva în locul meu pentru mine
asta? NU, NU POATE. Pentru că EU și NUMAI EU SUNT CEL CE ALEGE CARE SĂ FIE
GÂNDURILE MELE! Pentru a putea face acest lucru este nevoie de practică. Adică,
de câte ori mă uit la ceva, să văd ceea ce este frumos în acel ceva, să mă
aștept ca o situație care poate ieși rău să iasă bine. Pentru că șansele de a
ieși bine sunt la mine, nicăieri în altă parte. Și așa, încet, încet, pe
nesimțite îmi dau seama că văd frumosul mai degrabă decât urâtul. Că văd Soarele
nu norii, că văd stelele nu întunericul, că văd Oamenii și nu mulțimea.
Și pentru că emoțiile sunt
strâns legate de gânduri, voi avea acele emoții care sunt generate de
frecvența, mai joasă sau mai înaltă, a gândurilor mele. Când văd gunoiul mi se
face greață, scârbă, îi judec pe cei care l-au făcut și lăsat acolo, mă înfuriu
că este acolo. Dar dacă văd floarea, mă bucur că a răzbit să iasă și să strălucească
în ciuda gunoiului din jurul ei. Simt iubire, simt compasiune pentru efortul ei
și simt recunoștință că este acolo pentru a înfrumuseța priveliștea. Ce stare
crează aceste emoții în corpul meu? Ce energii aduc în câmpul meu energetic? În
prima situație, tot trupul mi-este umplut de greață și s-ar putea chiar să
vărs, pentru că materializez acea greață. Energiile pe care le aduc în câmpul
meu sunt deosebit de joase. În cea de-a doua situație, simt bucurie și speranță
iar trupul meu freamătă de BUCURIE! Energiile pe care le aduc în câmpul meu
sunt de frecvență înaltă, BUCURIA este o energie de o frecvență foarte înaltă.
Ce voi materializa va fi
ceea ce gândesc, simt și iubesc. Și ceea ce împărtășesc va fi ceea ce EU am
făcut din mine să fiu. O sursă de furie, neplăcere, suferință, iritare, o
persoană care este/va fi ocolită de către toți pentru că tot timpul îmi tună și
fulgeră și nu sunt mulțumită de nimic, SAU, o persoană plăcută, iubitoare,
caldă, calmă, în preajma căreia te simți bine și a cărei tovărășie este
căutată; o persoană căreia i te poți adresa cu încredere pentru că nu te va
judeca ci va încerca să te ajute. O persoană care va ști să-ți arate frumosul
din viața ta. O persoană care materializează IUBIREA în înțelesul său deplin.
Din ce în ce mai mulți
oameni ALEG să schimbe registrul energiilor pe care le aduc în câmpul lor. Și
asta este o muncă. Nu vine nimeni peste noapte să-ți ia toate obiceiurile și
gândurile rele, proaste și să-ți pună altele în loc. De ce? Pentru că TU
trebuie să faci acest lucru, TU trebuie să muncești pentru asta pentru că
altfel nu ai dobândi cunoașterea necesară, cunoașterea pentru care ai venit pe
Pământ să o dobândești și care este necesară evoluției tale. Creația este o
alegere în fiecare moment. Creez ceea ce EU SUNT. Dacă sunt IUBIRE, creez
IUBIRE. Dacă sunt furie, ură, suferință, creez/alimentez/amplific aceste
energii. Da, suntem toți creați din aceiași pulbere de stele și suntem TOȚI
IUBIRE, dar suntem aici ca să ne amintim acest lucru. Când, cum..... numai și
numai de noi depinde. De nimeni altcineva. Și oricum, nu-i concurs. Doar avem o
eternitate la dispoziție, nu-i așa?
Namaste!
Monica Poka
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.