Meditații

duminică, 14 decembrie 2014

Ce înseamnă să fii Creatorul propriei tale Vieți?



Din ciclul De ale mele

Deși pare că acest lucru este foarte clar, se pare că nu este. Foarte mulți pun această ”creație” pe seama altora, pe seama circumstanțelor exterioare, pe seama acțiunilor fizice desfășurate de ei sau de alții. Când aud expresii de genul ”Cum naiba să fiu fericit/ă, tu nu vezi ce-i în jurul tău?” Ba da. Doar că nu ”vedem” același lucru. Fiecare vede ceea ce alege să vadă, fiecare vede doar ceea ce poate să vadă. De ce? Pentru că vedem acel spectru al realității cu care conștiința noastră rezonează. Vedem ceea ce ne-am ”setat” să vedem. Dacă ne-am setat, dar dacă nu, vedem ceea ce alții crează pentru noi: haos, lipsă, suferință, durere, îngrijorare, nesiguranță,.... De ce? Pentru că încă ”ei” sunt majoritari și pentru că acum TOȚI trecem prin propriile noastre procese de curățare. Așa că, din nefericire, aceste energii joase încă mai abundă și, datorită îndelungatului nostru ”antrenament”, tendința este de a le ”prelua”. Acest lucru este valabil însă numai pentru cei care plutesc în derivă la cheremul curenților dați de vibrațiile joase care-i generează.

Sunt încă foarte mulți care nu înțeleg că procesul Creației începe în ”nevăzut” și apoi, parcurgând anumite etape, ajunge în ”văzut”, în materializare. Și pentru că sunt femeie, am să dau un exemplu care mie îmi este mai la îndemână. Mă gândesc ”Oare ce să gătesc astăzi?” Gândirea mea începe să se pună în funcțiune și îmi aduce câteva opțiuni. Bun. Apoi mă gândesc ”Oare care mi-ar place mai mult?” Și aici atașez senzația/emoția dată de gând. Bun. Am ales. Apoi procur ingredientele necesare și fac mâncarea.  Deci, este simplu nu? GÂND – EMOȚIE/SENZAȚIE/SENTIMENT – ACȚIUNE. Rezultat, MATERIALIZARE.

Și acum să le luăm pe rând. Gândurile. V-ați gândit câte gânduri avem la un moment dat? Nenumărate. Ce fel de gânduri avem? Suntem atenți la ele? Le observăm? Le alegem sau le lăsăm să ne invadeze cum vor ele? Nu mai vorbesc de faptul că nici măcar nu sunt ale noastre. Ele fac parte TOATE din conștientul colectiv al umanității și vin spre noi cele cu care rezonăm, le luăm, le personalizăm și credem că sunt ale noastre. Nu sunt, numai personalizarea este. Și în acel moment mintea și le însușește și crează tipare. Am afirmat că spre noi vin acele gânduri cu care rezonăm. Da, așa este pentru că așa funcționează Legea Atracției. Cum ne creăm acea rezonanță? Prin alegerea în mod repetat a aceleiași game energetice de gânduri. Adică, dacă atunci când privesc în jurul meu și văd numai gunoiul și murdăria din jur, mintea mea va forma tiparul care va filtra orice ce nu este gunoi sau murdărie. Nu mai vorbesc de nivelul energetic al acestei priveliști. Dacă însă aleg să văd floarea crescută lângă gunoi și să mă bucur că ea este acolo și să admir frumusețea ei nu urâțenia gunoiului, data viitoare când voi întâlni aceiași imagine, mintea mea va căuta floarea sau ceva similar ei. Pentru că acesta este tiparul pe care EU i l-am format. Gunoiul se estompează și pierde din importanță, iar locul său în imaginea pe care eu aleg să o văd este din ce în ce mai șters, până când aproape dispare sau nu mai este remarcat. Dar EU ALEG ce să văd, la ce să dau importanță. Nimeni altcineva. Acesta este modul în care CONȘTIENT îmi formez singură tipare, ce gamă, din ce registru energetic să vină spre mine gândurile. Nu trebuie să mă lupt cu gândurile pe care nu le vreau ci pur și simplu să-mi mut atenția și focalizarea pe cele pe care le vreau. Poate să facă altcineva în locul meu pentru mine asta? NU, NU POATE. Pentru că EU și NUMAI EU SUNT CEL CE ALEGE CARE SĂ FIE GÂNDURILE MELE! Pentru a putea face acest lucru este nevoie de practică. Adică, de câte ori mă uit la ceva, să văd ceea ce este frumos în acel ceva, să mă aștept ca o situație care poate ieși rău să iasă bine. Pentru că șansele de a ieși bine sunt la mine, nicăieri în altă parte. Și așa, încet, încet, pe nesimțite îmi dau seama că văd frumosul mai degrabă decât urâtul. Că văd Soarele nu norii, că văd stelele nu întunericul, că văd Oamenii și nu mulțimea.  

Și pentru că emoțiile sunt strâns legate de gânduri, voi avea acele emoții care sunt generate de frecvența, mai joasă sau mai înaltă, a gândurilor mele. Când văd gunoiul mi se face greață, scârbă, îi judec pe cei care l-au făcut și lăsat acolo, mă înfuriu că este acolo. Dar dacă văd floarea, mă bucur că a răzbit să iasă și să strălucească în ciuda gunoiului din jurul ei. Simt iubire, simt compasiune pentru efortul ei și simt recunoștință că este acolo pentru a înfrumuseța priveliștea. Ce stare crează aceste emoții în corpul meu? Ce energii aduc în câmpul meu energetic? În prima situație, tot trupul mi-este umplut de greață și s-ar putea chiar să vărs, pentru că materializez acea greață. Energiile pe care le aduc în câmpul meu sunt deosebit de joase. În cea de-a doua situație, simt bucurie și speranță iar trupul meu freamătă de BUCURIE! Energiile pe care le aduc în câmpul meu sunt de frecvență înaltă, BUCURIA este o energie de o frecvență foarte înaltă.

Ce voi materializa va fi ceea ce gândesc, simt și iubesc. Și ceea ce împărtășesc va fi ceea ce EU am făcut din mine să fiu. O sursă de furie, neplăcere, suferință, iritare, o persoană care este/va fi ocolită de către toți pentru că tot timpul îmi tună și fulgeră și nu sunt mulțumită de nimic, SAU, o persoană plăcută, iubitoare, caldă, calmă, în preajma căreia te simți bine și a cărei tovărășie este căutată; o persoană căreia i te poți adresa cu încredere pentru că nu te va judeca ci va încerca să te ajute. O persoană care va ști să-ți arate frumosul din viața ta. O persoană care materializează IUBIREA în înțelesul său deplin.

Din ce în ce mai mulți oameni ALEG să schimbe registrul energiilor pe care le aduc în câmpul lor. Și asta este o muncă. Nu vine nimeni peste noapte să-ți ia toate obiceiurile și gândurile rele, proaste și să-ți pună altele în loc. De ce? Pentru că TU trebuie să faci acest lucru, TU trebuie să muncești pentru asta pentru că altfel nu ai dobândi cunoașterea necesară, cunoașterea pentru care ai venit pe Pământ să o dobândești și care este necesară evoluției tale. Creația este o alegere în fiecare moment. Creez ceea ce EU SUNT. Dacă sunt IUBIRE, creez IUBIRE. Dacă sunt furie, ură, suferință, creez/alimentez/amplific aceste energii. Da, suntem toți creați din aceiași pulbere de stele și suntem TOȚI IUBIRE, dar suntem aici ca să ne amintim acest lucru. Când, cum..... numai și numai de noi depinde. De nimeni altcineva. Și oricum, nu-i concurs. Doar avem o eternitate la dispoziție, nu-i așa?

Namaste!

Monica Poka


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.