miercuri, 23 septembrie 2015

Maeștri și impostori


Din ciclul De ale mele

Este greu să definești un Maestru pentru că un Maestru este greu, uneori chiar imposibil, de recunoscut în timp ce un impostor este relativ ușor de definit și recunoscut. De ce? Pentru că un impostor, așa cum spune și definiția cuvântului după dicționar este o ”persoană care vrea să pară ceea ce nu este”. Orice impostor își va da ”în petec” la un moment dat, pentru că impostorul este în ego și ego-ul nu poate accepta să rămână în umbră.

Bun. Deci, un Maestru își face simțită prezența, iar un impostor își face auzită prezența. Poți sta lângă un Maestru ore în șir fără să ai vreo ”dovadă” a acestui fapt, în timp ce atunci când te afli în prezența unui impostor te va durea capul de ”prezența” lui.

Când ești în prezența unui Maestru, pur și simplu nu simți nevoia să vorbești, ci doar să respiri și să fii. Simți cum parcă zbori și că ”timpul” s-a oprit din curgerea lui, pierzându-și importanța. Când te afli în prezența unui impostor ai tendința de a te uita mereu la ceas ”Oare când termină și ăsta/asta?” pentru că ceea ce simți este o stare de iritare și nervozitate. Timpul pare a se târî și că nu mai scapi odată de acolo.

Un Maestru nu-ți va spune niciodată care este Calea ta, ci te va îndemna să cauți în tine. Nici nu-ți va spune dacă este bine sau nu este bine ceea ce faci, pentru că el știe că faci exact ceea ce ai de făcut la nivelul la care ești în acel moment. Dacă-l întrebi ceva, îți va răspunde într-un fel în care să te ridice nu într-unul în care să te simți coborât. Un impostor îți va indica exact calea pe care trebuie să o urmezi, aproape întotdeauna aceasta va coincide cu calea lui, și îți va evalua, în funcție de starea lui de conștiință, valoarea pe care el/ea crede că o ai. Accentuez el/ea, de fapt ego-ul lui/ei, crede că o ai, valoare care însă niciodată nu se va ridica la un nivel care să-l depășească pe al lui.

În prezența unui Maestru simți expansiunea, în prezența unui impostor simți constricția.

Un Maestru nu va susține și nici nega părerea cuiva pentru că știe că nu are de ce o facă, în timp ce un impostor va simți întotdeauna nevoia de a comenta, aparent susține, părerea cuiva, adăugând însă un ”dar, ....” urmat de propria lui părere ca și cum fără avizul sau îndrumarea lui părerea, experiența ta nu ar fi valabilă.

Un Maestru de multe ori nici nu-ți va spune pe nume deoarece pentru el tu ești o parte din el, în timp ce un impostor va avea grijă să facă o strictă delimitare între tine și el pentru a se ști cine este deasupra și cine dedesupt, el fiind întotdeauna deasupra. Ca să atenueze starea pe care o transmite folosește de multe ori expresii de genul ”draga mea/dragul meu”, expresii frumoase de altfel, dar energia pe care le-o atașează este una de sus în jos.

Un Maestru folosește cuvinte simple și vorbește în metafore și prin exemple de cele mai mult ori, în timp ce un impostor se va băga în explicații atât de savante folosind cuvinte atât de bombastice încât nu înțelegi de multe ori ce vrea să zică și nici nu simți nevoia de a afla mai multe de la el/ea. Maestrul te farmecă prin ceea ce spune, impostorul te obosește prin ceea ce turuie.

Un Maestru nu are nevoie de cuvinte pentru a-ți ”vorbi”, în timp ce un impostor nu o poate face decât prin cuvinte. Maestrul te atrage, impostorul te ”alungă” prin energiile pe care le emană. Este o bucurie să poți tăcea împreună cu Maestru în timp ce cu un impostor nu vei putea tăcea împreună niciodată. El nu știe să tacă, are nevoie să se afirme, să supervizeze, să judece și ordoneze totul, inclusiv tăcerea.

Trăim în vremuri tulburi, aveți grijă cu cine vă însoțiți pentru că aveți libertatea alegerii. Aveți și libertatea schimbării alegerii în orice moment. Nu stați acolo unde vă simțiți făcuți mici și neînsemnați, pentru că nu sunteți. Căutați acei oameni care vă fac să vă simțiți valoroși și importanți pentru că așa și sunteți. Aveți grijă să nu deveniți la rândul vostru impostori pentru că tentația este mare.

Învățați să tăceți înainte de a vorbi pentru că răspunsurile stau în tăcerea minții și în susurul inimii, susur pe care nu-l veți auzi pentru că el șoptește, nu urlă. Senzitivitatea noastră este din ce în ce mai crescută, ascultați-vă mesajele corpului, stările pe care vi le transmite pentru că aceasta este una dintre noile percepții de care ne bucurăm. Cu cât o folosim mai mult cu atât o amplificăm mai tare.

Folosiți-vă intuiția și mergeți în direcția în care vă duce inima nu în care mintea și ego-ul vă spune că trebuie să mergeți. Trebuie nu există pentru inimă, există numai pentru ego și mintea umană trei dimensională. Sunt multe alte semne care te fac să simți în prezența cui te afli, a unui Maestru sau a unui impostor, eu le-am enumerat pe cele care mi s-au părut cele mai evidente. Dacă însă voi înșivă sunteți o persoană care vreți să păreți altceva decât sunteți, nu veți recunoaște niciodată un Maestru. Pe de altă parte, pentru un Maestru toți ceilalți sunt Maeștri, chiar dacă aceștia nu sunt încă conștienți de propria lor Măiestrie.

Namaste!

Monica Poka

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.