Foarte mulți dintre noi am
constatat că de ceva vreme avem vise extrem de vii, care se derulează în locuri
și spații complet diferite de cele cunoscute și familiare omului din noi. De asemenea,
ne amintim în cea mai mare parte aceste vise atunci când ne trezim și de multe
ori ele durează cât o viață, deși dacă ne trezim în timpul visului vedem pe
ceas că au trecut uneori doar câteva minute, iar când adormim la loc visul continuă.
Foarte mulți dintre noi știm deja
că în vis accesăm alte dimensiuni în care timpul și spațiul au alt ritm sau pur
și simplu nu există. Pe de altă parte, visele ne sunt de un foarte mare ajutor
în a ne obișnui mintea umană cu informații care îi sunt străine și pe care până
acum le filtra împiedicându-le să intre, încât nici nu ne mai aduceam aminte când
ne trezeam pe unde am bântuit noaptea.
Eventual ne aminteam că a fost un
vis în care ne-am simțit foarte bine, aveam unele sclipiri ale unor locuri pe
unde am umblat, sau ne aminteam că toată noaptea ne-am luptat cu ceva și
dimineața ne trezeam gata obosiți sau lac de sudoare după o noapte extrem de
ocupată.
Dacă ați observat, în ultima
vreme visele noastre sunt mai puțin războinice, ne trezim mai puțin obosiți și
mai încărcați cumva pentru ziua care începe. De multe ori simțim să mai stăm
câteva minute în pat și să savurăm acea stare pe care nu o putem defini, dar
nici nu ne mai pasă să o definim neapărat, ci doar să o simțim.
Dorim să ne scăldăm în ea, să o
inspirăm în noi și să ne bucurăm de amănuntele din vis de care ne mai aducem
aminte. Știm că ele se vor evapora, poate, imediat ce ne focalizăm atenția pe
ceea ce avem de făcut în ziua care începe și dorim să prelungim cumva acele
momente în care am fost mult mai noi, pentru că pe acel eu din vis îl simțim
mai apropiat de ceea ce suntem cu adevărat decât pe acel eu care întârzie să
deschidă ochii pentru a mai sta câteva clipe în relaxarea pe care o
experimentează.
Dar, dacă nu ne rupem în
totalitate conexiunea cu acel eu din vis, îl putem simți pe tot parcursul zilei
alături de noi atunci când printre multe alte gânduri, îndreptăm unul, sau mai
multe, și către el/ea. Acel eu din vis poate să difere, să nu fie același tot
timpul, dar îl simțim cumva că în esență este același indiferent că uneori este
un el sau o ea. Este ceva ce simțim a fi la fel, aceiași energie și știm că
suntem noi și acolo și aici.
Acesta este modul în care Sinele
nostru ne prezintă aspectele noastre și ne obișnuiește mintea umană cu
conceptul multidimensionalității pentru a o ajuta să-l accepte și să-l permită
în experimentarea noastră conștientă. Mintea noastră umană a fost pur și simplu
umplută cu și setată de informații și tipare care sunt diametral opuse la cine
suntem noi cu adevărat.
Este greu pentru unele minți
umane să accepte că adevărul lor este, de fapt, un fals bine ticluit care le
ține înrobite dându-le o falsă impresie de libertate. Altele pur și simplu
refuză să accepte acest lucru și-l elimină fără ca măcar să-l abordeze. Dar
dincolo de mintea umană se află SINELE nostru care nu renunță atât de ușor și
care asemeni apei, va găsi calea prin care să ajungă la destinație, adică în
conștientizarea noastră.
Acum, nu toți și nu tot timpul
avem vise din care nu ne-am mai trezi, avem și vise care ne fac de multe ori să
nu mai vrem să punem geană pe geană. Ei bine, și aceste vise își au rolul lor.
Dacă putem fi suficient de atenți, aceste vise mai puțin plăcute ne arată zone
ale vieții noastre în care mai avem de lucrat. În general pe acelea în care ne
mai luptăm încă pentru sau cu ceva ce considerăm că are nevoie de reparare.
Mulți se trezesc speriați și
evită să adoarmă la loc pentru ca visul să se oprească. Mulți aveți surpriza că
visul totuși continuă, pentru că el are un mesaj de la Sine pentru voi și acest
mesaj este nevoie să vă fie transmis. Din păcate, de obicei, mesajul este ratat
pentru că nu numai mintea îl refuză, ci întregul sine uman. Din această cauză
aceste vise numite coșmar se vor repeta până când mesajul este transmis.
O metodă bună este ca în aceste
vise să aveți puterea să vă spuneți ”este doar un vis, este o modalitate prin
care Sinele meu îmi transmite un mesaj” și dacă vă focalizați pe mesajul
visului, veți putea trece dincolo de grozăvia lui și de sentimentele,
senzațiile, emoțiile pe care vi le trezește. Amintiți-vă că în vis nu ați
experimentat niciodată cu adevărat moartea.
De cele mai multe ori ați visat
că sunteți pe punctul de a fi prinși, omorâți sau alte astfel de situații
cărora le urmează de obicei moartea, dar de murit nu ați murit pentru că v-ați
deschis ochii și v-ați spus ”ce bine că a fost doar un vis”. Este de fapt
dovada faptului că nu murim cu adevărat niciodată, doar trecem într-o altă
realitate în care viața continuă. Și ea continuă la nesfârșit pentru că
sufletul nu moare niciodată. Nu uitați, când o ușă se închide, automat o alta
se deschide.
Ceea ce vreau să vă spun este că
visele fiecăruia dintre noi poartă mesajul potrivit și necesar nouă în acel
moment și nu se poate ”traduce” prin nici un translator de tipul ”cititor și
interpretator de vise” așa cum s-a obișnuit înainte: formăm tiparul și el este
același pentru toți. Nu. Acele vremuri au trecut și fiecare dintre noi își are
propriile semnificații ale viselor care sunt atât de personalizate încât nu pot
fi traduse de nimeni altcineva.
Există și visele care aduc
același mesaj pentru mai multe persoane, dar acelea au deja o altă semnificație
și aduc împreună oameni care au de realizat ceva împreună. Și dacă le urmăriți
puțin sau le împărtășiți cu cei către care ați fost îndreptați, veți vedea că
mesajul din vis este aproximativ același.
Mi-aduc aminte că de copil am
avut extrem de multe coșmare cu care am avut de lucrat de-a lungul timpului. La
un moment dat fiind atât de speriată am întrebat-o pe mama ”Mamă de unde știm
noi că nu visele sunt realitatea, că, de fapt, aia trăim și aici suntem în vis?
Ce-i real, visul sau viața de aici?” Aveam în jur de 5-6 ani, mama s-a uitat la
mine și m-a asigurat că realitatea este asta pe care o trăim aici.
Atunci m-am bucurat pentru că
însemna că aici sunt în siguranță și nu trebuie să trăiesc toate acele lucruri îngrozitoare
pe care le visam. Că ele nu erau reale și nu trebuia decât să mă trezesc ca ele
să dispară. Și așa mi-am închis un canal de comunicare cu Sinele meu, lucru pe
care l-am făcut majoritatea dintre noi. Dar acum suntem în siguranță să
re-deschidem ceea ce am închis pentru că acum știm mai multe și înțelegerea
noastră este diferită.
O zi minunată și plină de
fericită anticipare vă doresc!
Namaste!
Monica Poka
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.