Meditații

joi, 29 iunie 2017

Actualizare 29 Iunie 2017


Foarte mulți dintre noi am constatat că de ceva vreme avem vise extrem de vii, care se derulează în locuri și spații complet diferite de cele cunoscute și familiare omului din noi. De asemenea, ne amintim în cea mai mare parte aceste vise atunci când ne trezim și de multe ori ele durează cât o viață, deși dacă ne trezim în timpul visului vedem pe ceas că au trecut uneori doar câteva minute, iar când adormim la loc visul continuă.

Foarte mulți dintre noi știm deja că în vis accesăm alte dimensiuni în care timpul și spațiul au alt ritm sau pur și simplu nu există. Pe de altă parte, visele ne sunt de un foarte mare ajutor în a ne obișnui mintea umană cu informații care îi sunt străine și pe care până acum le filtra împiedicându-le să intre, încât nici nu ne mai aduceam aminte când ne trezeam pe unde am bântuit noaptea.

Eventual ne aminteam că a fost un vis în care ne-am simțit foarte bine, aveam unele sclipiri ale unor locuri pe unde am umblat, sau ne aminteam că toată noaptea ne-am luptat cu ceva și dimineața ne trezeam gata obosiți sau lac de sudoare după o noapte extrem de ocupată.

Dacă ați observat, în ultima vreme visele noastre sunt mai puțin războinice, ne trezim mai puțin obosiți și mai încărcați cumva pentru ziua care începe. De multe ori simțim să mai stăm câteva minute în pat și să savurăm acea stare pe care nu o putem defini, dar nici nu ne mai pasă să o definim neapărat, ci doar să o simțim.

Dorim să ne scăldăm în ea, să o inspirăm în noi și să ne bucurăm de amănuntele din vis de care ne mai aducem aminte. Știm că ele se vor evapora, poate, imediat ce ne focalizăm atenția pe ceea ce avem de făcut în ziua care începe și dorim să prelungim cumva acele momente în care am fost mult mai noi, pentru că pe acel eu din vis îl simțim mai apropiat de ceea ce suntem cu adevărat decât pe acel eu care întârzie să deschidă ochii pentru a mai sta câteva clipe în relaxarea pe care o experimentează.

Dar, dacă nu ne rupem în totalitate conexiunea cu acel eu din vis, îl putem simți pe tot parcursul zilei alături de noi atunci când printre multe alte gânduri, îndreptăm unul, sau mai multe, și către el/ea. Acel eu din vis poate să difere, să nu fie același tot timpul, dar îl simțim cumva că în esență este același indiferent că uneori este un el sau o ea. Este ceva ce simțim a fi la fel, aceiași energie și știm că suntem noi și acolo și aici.

Acesta este modul în care Sinele nostru ne prezintă aspectele noastre și ne obișnuiește mintea umană cu conceptul multidimensionalității pentru a o ajuta să-l accepte și să-l permită în experimentarea noastră conștientă. Mintea noastră umană a fost pur și simplu umplută cu și setată de informații și tipare care sunt diametral opuse la cine suntem noi cu adevărat.

Este greu pentru unele minți umane să accepte că adevărul lor este, de fapt, un fals bine ticluit care le ține înrobite dându-le o falsă impresie de libertate. Altele pur și simplu refuză să accepte acest lucru și-l elimină fără ca măcar să-l abordeze. Dar dincolo de mintea umană se află SINELE nostru care nu renunță atât de ușor și care asemeni apei, va găsi calea prin care să ajungă la destinație, adică în conștientizarea noastră.

Acum, nu toți și nu tot timpul avem vise din care nu ne-am mai trezi, avem și vise care ne fac de multe ori să nu mai vrem să punem geană pe geană. Ei bine, și aceste vise își au rolul lor. Dacă putem fi suficient de atenți, aceste vise mai puțin plăcute ne arată zone ale vieții noastre în care mai avem de lucrat. În general pe acelea în care ne mai luptăm încă pentru sau cu ceva ce considerăm că are nevoie de reparare.

Mulți se trezesc speriați și evită să adoarmă la loc pentru ca visul să se oprească. Mulți aveți surpriza că visul totuși continuă, pentru că el are un mesaj de la Sine pentru voi și acest mesaj este nevoie să vă fie transmis. Din păcate, de obicei, mesajul este ratat pentru că nu numai mintea îl refuză, ci întregul sine uman. Din această cauză aceste vise numite coșmar se vor repeta până când mesajul este transmis.

O metodă bună este ca în aceste vise să aveți puterea să vă spuneți ”este doar un vis, este o modalitate prin care Sinele meu îmi transmite un mesaj” și dacă vă focalizați pe mesajul visului, veți putea trece dincolo de grozăvia lui și de sentimentele, senzațiile, emoțiile pe care vi le trezește. Amintiți-vă că în vis nu ați experimentat niciodată cu adevărat moartea.

De cele mai multe ori ați visat că sunteți pe punctul de a fi prinși, omorâți sau alte astfel de situații cărora le urmează de obicei moartea, dar de murit nu ați murit pentru că v-ați deschis ochii și v-ați spus ”ce bine că a fost doar un vis”. Este de fapt dovada faptului că nu murim cu adevărat niciodată, doar trecem într-o altă realitate în care viața continuă. Și ea continuă la nesfârșit pentru că sufletul nu moare niciodată. Nu uitați, când o ușă se închide, automat o alta se deschide.

Ceea ce vreau să vă spun este că visele fiecăruia dintre noi poartă mesajul potrivit și necesar nouă în acel moment și nu se poate ”traduce” prin nici un translator de tipul ”cititor și interpretator de vise” așa cum s-a obișnuit înainte: formăm tiparul și el este același pentru toți. Nu. Acele vremuri au trecut și fiecare dintre noi își are propriile semnificații ale viselor care sunt atât de personalizate încât nu pot fi traduse de nimeni altcineva.

Există și visele care aduc același mesaj pentru mai multe persoane, dar acelea au deja o altă semnificație și aduc împreună oameni care au de realizat ceva împreună. Și dacă le urmăriți puțin sau le împărtășiți cu cei către care ați fost îndreptați, veți vedea că mesajul din vis este aproximativ același.

Mi-aduc aminte că de copil am avut extrem de multe coșmare cu care am avut de lucrat de-a lungul timpului. La un moment dat fiind atât de speriată am întrebat-o pe mama ”Mamă de unde știm noi că nu visele sunt realitatea, că, de fapt, aia trăim și aici suntem în vis? Ce-i real, visul sau viața de aici?” Aveam în jur de 5-6 ani, mama s-a uitat la mine și m-a asigurat că realitatea este asta pe care o trăim aici.

Atunci m-am bucurat pentru că însemna că aici sunt în siguranță și nu trebuie să trăiesc toate acele lucruri îngrozitoare pe care le visam. Că ele nu erau reale și nu trebuia decât să mă trezesc ca ele să dispară. Și așa mi-am închis un canal de comunicare cu Sinele meu, lucru pe care l-am făcut majoritatea dintre noi. Dar acum suntem în siguranță să re-deschidem ceea ce am închis pentru că acum știm mai multe și înțelegerea noastră este diferită.

O zi minunată și plină de fericită anticipare vă doresc!


Namaste!

Monica Poka

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.