Marea majoritate a ”trebuie” – urilor voastre sunt factori de stres auto-impuși

10 iunie 2012 prin John Smallman

Această perioadă  de așteptare – spațiul calm și aparent  gol de dinaintea marii treziri – poate fi, și este, cu adevărat tulburătoare pentru mulți dintre voi.  Așteptați într-o excitantă anticipare un eveniment de o semnificație enormă care ar putea să se producă în orice moment, și totuși parcă nu se petrece nimic care să-l producă.

Datorită obsesiei voastre în ceea ce privește timpul, acest aspect al iluziei s-a intensificat în ultimele decenii într-o asemenea măsură încât așteptarea răbdătoare, relaxată a devenit foarte stresantă pentru voi. Și, desigur, stresul se autoîntreține singur. Este foarte important pentru voi să vă detașați în mod regulat în fiecare zi de  acest stres legat de timp pe care se pare că viața în iluzie vi-l impune. Dar nu ea o face. Voi vi-l impuneți singuri prin faptul că permiteți să fiți conduși de ”trebuie” și trebuie are aproape întotdeauna atașat un element  intens de timp.

Uitați-vă la toate aceste trebuie și decideți dacă acestea sunt într-adevăr atât de importante pe cât le credeți voi că ar trebui să fie. Dacă priviți în urmă în viețile voastre la ce trebuia făcut și nu s-a făcut, veți putea vedea destul de clar că viața nu s-a oprit când acestea au rămas nefăcute, le-a tratat doar cu indiferență.  Și este foarte clar că marea majoritate a acestor trebuie au fost factori de stres auto-impuși de o foarte mică importanță, a căror singur rezultat a fost să vă facă să vă simțiți vinovați – și mai mult stres!

Făcând pauze frecvente pe parcursul unei zile pentru cât de puțin, o jumătate de minut, și punând la îndoială presiunea timpului la care singuri vă supuneți, sau la care le permiteți altora să vă supună, vă permiteți să vă reevaluați prioritățile reducând astfel nivelul stresului. Reducând stresul reduceți anxietatea și vă permiteți să acceptați fluxul vieții așa cum este, iar așteptarea poate deveni chiar plăcută deoarece în adâncul vostru voi știți că vă veți trezi – și prin urmare nu aveți de ce să vă faceți griji.

În momentele voastre de stres este nevoie să vă concentrați atenția pe Iubirea care este îngropată în adâncul fiecăruia dintre voi. Atunci când stresul sau loviturile vă copleșesc, întoarceți-vă instantaneu la acea energie divină din voi. Amintiți-vă că voi sunteți Iubire, deoarece din ea ați fost creați, iar creațiile divine ale lui Dumnezeu sunt expresii constante, eterne și imuabile ale Lui Însuși. Nu ați fost și nu veți fi niciodată separați de El – asta ar fi anihilarea, distrugerea totală, adică o imposibilitate. Ați fost creați din Iubire și  în bucuria de a experimenta infinita, extatica fericire care este starea care cuprinde etern toată creația.

Voi ați ales să vă imaginați o altă stare și astfel s-a născut iluzia. Dar timpul ei a trecut și voi sunteți gata să vă treziți la starea voastră adevărată. În Realitate orice nu este din Iubire, sau este în opoziție cu Iubirea, nu există și nu poate exista deoarece nu este real. Voi sunteți în continuare prinși în concepte, atitudini și comportamente iluzorii și în timp ce continuați să o faceți, voi rămâneți adormiți. Este chiar atât de simplu. Numai în somn imaginația voastră poate derula revolte, provocând haos, confuzie și o profundă lipsă de armonie.

Deși pentru foarte, foarte mulți dintre voi, aparenta voastră realitate – iluzia – este într-adevăr un coșmar, voi sunteți foarte reticenți în a vă elibera de ea. Vă este familiară, și vă imaginați că dacă continuați să munciți din greu în ea, o puteți îmbunătăți și să creați eventual un fel de stat Utopic în care toți pot locui în pace și prosperitate. Și, deoarece, voi ați uitat cine sunteți, voi sunteți îngroziți că dacă vă eliberați de ea, veți înceta să mai existați. Acest lucru este imposibil. Numai iluzia poate fi încheiată și asta se va întâmpla atunci când în mod colectiv vă veți elibera de ea.

Deci, de acum, înainte soldați, în speranța că știința va fi capabilă să învingă moartea, îmbătrânirea și toate bolile, în timp ce o mai bună educație va duce la o conducere mai înțeleaptă în toate domeniile activității umane, astfel  încât probabil, Utopia să se realizeze. 

Utopia este o iluzie! Este un concept visat în iluzia de a vă oferi speranță. Dar este o speranță falsă deoarece ea depinde de reguli și reglementări  exterioare care sperați să fie capabile să creeze și să fie impuse în beneficiul  tuturor. A impune reguli din afară este în completă opoziție cu darul liberului arbitru pe care Dumnezeu vi l-a dat.

Liberul arbitru este un aspect al Iubirii. El este în fiecare dintre voi. În starea iluzorie sau de visare pe care o experimentați în prezent, voi aveți un ego care se opune în mod constant, deoarece se vede pe sine ca separat și nevrednic, luptându-se să supraviețuiască într-un mediu inospitalier și ostil. În Realitate liberul arbitru este calea prin care în mod constant toți interacționează într-un mod iubitor unul cu celălalt ca o Ființă inseparabilă, divină, una cu Dumnezeu și cu fiecare – voința Unuia este voința Tuturor!

Atunci când vă eliberați sau vă desprindeți din acea stare iluzorie în care păreți a fi prinși – și aceasta este sarcina sau călătoria voastră și ea nu vă va răpune – totul va deveni clar ca și cum vălul sau ceața confuziei  și ignoranța se dizolvă în strălucirea Realității care este tot ceea ce există.  Totul este în grija divină, deci nu vă luptați, nu refuzați, nu respingeți ca irelevant pentru că nu există nimic altceva și destinul vostru inevitabil este să vă treziți din vis. Puteți să-l amânați prin refuzul de a vă trezi, dar de ce ați face-o? Nu vă aduce decât suferințe inutile, și, evident, ați avut mai multe decât v-ați dorit vreodată.  Predați-vă voința voastră (micul și imaginarul vostru ego) lui Dumnezeu și treziți-vă în bucurie.

Fratele vostru iubitor, Isus.

link catre articolul original

Traducere Monica Poka