Dragilor,
Ați urcat muntele și ați coborât în adâncul fricilor voastre. V-ați schimbat viața fizic, emoțional și spiritual. Totuși, vă simțiți pierduți, ca și cum ar fi ceva ce ați uitat sau negat. Și așa începeți să vă explorați ultimele vestigii ale fricii. Nu pentru că trebuie să o faceți, ci pentru că sunteți dedicați să negați tot ce a fost înainte.
Înainte de intrarea voastră pe Pământ în această viață, ați presupus că veți deschide ușa ca cei care vin după voi să intre într-o viață de bucurie și râs. În loc să vă revendicați viața în toată gloria ei ați fi fost precursorii a ceea ce era posibil.
Vă surprindeți pe voi înșivă în moduri pe care nu le-ați anticipat – așteptând ca vremurile bune să se încheie, să fie mai rare sau să dispară. În schimb, viața voastră continuă să se extindă în moduri la care nu v-ați așteptat niciodată.
În lumea voastră 3D v-ați bucurat de fragmente din viața voastră. Dar acele fragmente au fost mult mai puțin interesante sau distractive decât ceea ce experimentați acum. Așa că, vă așteptați ca vremurile bune să se încheie. Nu pentru că vreți ca ele să se încheie, ci pentru că nu sunteți familiarizați cu bucuria continuă. Chiar și acele părți incomode sau neplăcute ies cumva mai bine decât vă așteptați sau se schimbă în moduri pe care nu le-ați putea concepe.
Nu numai că ați ajuns în noua voastră lume, dar începeți și să prosperați. Așteptările voastre adânc înrădăcinate că frica sau furia vor reveni și, în cele din urmă, vă vor domina din nou viața, par să nu întâmple niciodată. Și sunteți puțin speriați că acest lucru este adevărat.
Cum vă poate viața continua pe această traiectorie a bucuriei? Cu siguranță trebuie să plătiți un preț undeva, cumva. Cu toate acestea, acel preț al fricii pare să nu fie niciodată colectat, ceea ce este înfricoșător. Pentru că nici acum, nu vă puteți imagina o viață de continuă bucurie.
Este momentul să recunoașteți că ceea ce a fost nu mai este. Că acele vremuri care ar trebui să fie înfricoșătoare sunt doar o străfulgerare pe ecranul vostru emoțional. Că de orice vă temeți se estompează în neant. Ați ajuns de tot. Unii dintre voi contracarați această ultimă afirmație cu gânduri la un lucru groaznic care vi s-a întâmplat. Iar noi, cei din Universuri, vă întrebăm cât de mult din acel lucru groaznic se datorează faptului că nu ați avut încredere în vocea voastră interioară, ci ați capitulat în fața a ceea ce a fost cândva?
Continuați să încercați să vă înfricoșați. Nu pentru că este nevoie, ci pentru că asta se simte cel mai confortabil. Pentru unii, noua voastră bucurie este înfricoșătoare. ”Când se va termina?” ”Dacă fac asta viața mea se va întoarce la frică?” ”Această viață de bucurie nu poate fi reală.” Și așa mai departe cu îndoială și frică inutilă.
S-a terminat. Viața voastră de frică s-a terminat. Este ca și cum ați avea miliarde de dolari și v-ați face griji dacă aveți destui bani să vă cumpărați de mâncare. S-a terminat.
Nu numai că noua voastră viață de bucurie a început, dar v-ați mutat pe voi înșivă și Pământul mai departe de-a lungul continuum-ului bucuriei decât am crezut chiar și noi, cei din Universuri, că este posibil într-o singură viață.
S-a terminat. Tot ceea ce rămâne
este capacitatea voastră să vă bucurați pe deplin de roadele glorioase și pline
de bucurie ale muncii voastre. Așa să fie. Amin.
Dragi cititori, unele dintre materialele pe care le traduc sunt contracost și plătesc pentru ele. Mi-ar fi de mare ajutor dacă m-ați susține în acest efort financiar cu o donație, atât cât simțiți fiecare, folosind butonul ”Donate” de pe blog. Vă mulțumesc!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.