În primul și în primul rând pentru că cred că înțelesul pe care-l dăm noi acestui cuvânt nu reflectă nici pe departe ceea ce reprezintă el cu adevărat. Apoi, denumirea de ”Eveniment” cred că a fost dată de un medium/canalizator care a crezut/simțit că este cel mai potrivit cuvânt care să sugereze imensa schimbare care va avea loc. De ce spun asta ... pentru că înțelesul pe care am ales, sau am fost ajutați, să i-l atribuim denotă ceva spectaculos, ceva ce vine cu surle și trâmbițe, deși, pe de altă parte ni se spune că este o schimbare care vine din interior spre exterior, ori o astfel de schimbare, nu prea vine cu surle și trâmbițe, ci prin acumularea pic cu pic, strop cu strop a unei înțelegeri diferite, mai înalte și mai profunde care duce la o schimbare treptată și, mai ales durabilă, nu la una ”de pe o zi pe alta” care ar putea ca așa cum a apărut să și dispară.
Ca o schimbare durabilă, radicală chiar, să poată avea loc este nevoie ca un întreg sistem, sau sisteme, de credință să se schimbe, abordarea vieții în ansamblul ei să se schimbe, modul de trai, de conviețuire, normele sociale, aproape TOTUL să se schimbe așa cum nu s-a schimbat niciodată până acum. Nicio schimbare notabilă nu a avut, și nu poate avea, loc până nu există acel procent necesar în conștiința de masă care să susțină acea schimbare.
Dacă ne uităm cu o sinceritate absolută la noi înșine, de câte ori nu am încercat, nu ne-am străduit să schimbăm ceva la și/sau în noi înșine și chiar și după ce am simțit că am fi reușit, nu ne-am mai ”dat cu stângul în dreptul”, lucru care nu numai că ”ne-a scos peri albi”, dar de atât de multe ori ne-a descurajat și tăiat elanul?
”Evenimentul”, așa cum este prezentat, lasă de înțeles că va avea loc o schimbare cu 180 de grade în felul de-a fi și în conștiința colectivă a omenirii, schimbare care va avea loc cumva ”peste noapte”. Poate că sunt unii care cred că așa ceva este posibil, dar eu nu fac parte dintre aceștia. Istoria, așa cum o știm, adevărată, mistificată sau nu, ne dovedește exact contrariul. Dacă oamenii s-ar fi putut schimba ”bătând din palme”, ar fi făcut-o demult. Dovada că așa ceva n-a fost, și nici nu este zic eu, posibil, suntem chiar noi.
Să ne uităm la noi înșine, la zbaterea noastră să ne eliberăm din strânsoarea și încâlceala unei matrice care nici nu mai contează a cui operă este, ceea ce cu adevărat contează este să ieșim din ea. Dar ieșim degeaba dacă ceea ce vom face va fi să intrăm într-una asemănătoare sau una pe care să ne-o construim chiar noi pentru că ne este familiară deja.
Și, totuși, UN eveniment este în desfășurare. De, fapt nu UN eveniment, ci 8 miliarde de evenimente, fiecare cu amploarea lui, cu direcția lui, cu scopul lui și cu finalitatea lui. Părerea mea personală este că adevăratul Eveniment îi este destinat Mamei Pământ și unui procent din oamenii ei, dar nu tuturor. Desigur, toți cei care se află Acum Aici beneficiază de tot ceea ce acest Eveniment oferă, dar asta nu înseamnă că vor și merge sau vor rămâne și în continuare cu Ea.
Mulți nici nu-și vor da seama că Evenimentul are/a avut loc decât poate după ce vor vedea efectele lui asupra altora, asupra a tot ceea ce-i înconjoară și abia apoi îl vor simți ca pe un recul în ei înșiși/ele însele. Sau poate nici măcar atât.
Un lucru însă mi-este clar: dacă vrei să ai o casă, trebuie mai întâi să ți-o construiești. Să muncești la ea, să-i dai formă, să faci tot ceea ce este nevoie ca să poți locui confortabil în ea. Și când vorbesc de casă, mă refer în primul rând la casa Sufletului. Ca să o construiești așa cum vrei tu, ai nevoie de timp, de viziune, de răbdare și nu în ultimul rând de perseverență.
M-am întrebat dacă nu cumva toată această poveste cu ”Evenimentul” nu are drept scop să-i facă pe unii să creadă că indiferent dacă se preocupă sau nu de ”casa” lor, tot vor avea una pentru că le-o aduce ”Evenimentul” care oricum este ”pentru toată lumea”. Sincer, eu nu cred că este pentru toată lumea. Are și liberul arbitru un rol deloc de neglijat.
Dar, așa cum se spune ”vom trăi
și vom vedea” ... dacă vom trăi și vom vedea, desigur.
Munay – Calea Iubirii
Monica Poka
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.